Zilele trecute, deputatul conservator Vlad Hogea promitea sa lupte pentru demanelizarea politicii romanesti
. Semn ca maneaua, ca simbol al unei culturi precare si pericol social, a intrat ca un supozitor si in limbajul politic, existand riscul de a transforma acest gen muzical intr-un brand national.
Un brand negativ, dar tot brand ramane. Pentru unii, maneaua reprezinta un atentat asupra intelectului acestui popor, pentru altii, un mijloc prin care isi pot disimula sentimentele si a-si disipa necazurile.
Maneaua este un rau necesar pentru publicul muzical din Romania. A facut o selectie intre iubitorii si cunoscatorii de muzica adevarata si marea masa a celor care asculta orice, dar nu face diferente de calitate. Aceasta parere a impartasit-o si maestrul Ioan Cobala, dirijorul Orchestrei Rapsozii Botosanilor. In opinia sa, mult mai daunatoare folclorului romanesc este muzica etno si cea populara, interpretata de nepriceputi.
Coregraful Mihai Fediuc, coordonatorul Ansamblului Balada are si el o parere negativa vizavi de manele. Din punctul sau de vedere, maneaua nu este atat de periculoasa pentru cultura acestui popor prin ritm, ci prin textele, de cele mai multe ori idioate. Ritmul de manea este dansant si vorbesc aici de manelele adevarate, rude apropiate cu muzica de petrecere si cea lautareasca. Textele insa lasa mult de dorit
, spune coregraful. Unii manelisti sunt de-a dreptul analfabeti. Ce sa intelegi din versuri ca: Pumnii mei minte nu are/ Sparge tot ce-i sta in cale/ Capete si maxilare
?.
Adevaratii artisti se dezic de acest gen de muzica. Cozmita Lascarache, unul dintre ultimii lautari din Botosani, nu are prins in repertoriul sau astfel de piese. Eu nu cant manele, cum spun unii. Eu cant muzica de petrecere, de pahar. Daca ar fi sa-i punem pe toti in aceeasi oala, am putea crede ca si Gabi Lunca si Gica Petrescu au fost la randul lor manelisti
, sustine lautarul. Texte stalcite gramatical apareau si in trecutul muzicii lautaresti.
Chiar vestitul cobzar, regretatul Constantin Negel, canta: Ma-ta vinde castraveti in piata/ Tat-tu-i sacagiu/ iar tu esti chiftilareasa,/ Strada Cismigiu
.
Azi, manelele se asculta peste tot. In mijloacele de transport in comun, in programele de radio si televiziune, la ore interzise copiilor, in localurile publice. Incet, incet, unii au inteles ca maneaua nu aduce nimic bun.
Din contra. Aurel Husovschi, patronul unui bar botosanean, a avut mult de suferit din cauza manelelor. A scos de pe lista acest gen de muzica. Mai mult, a pus si un afis cu In aceasta unitate nu se asculta manele
. Nu numai ca ii displac textele vulgare, prezente adesea in repertoriul manelist, dar este si deranjat de reactia pe care o au impatimitii genului muzical. In mare masura, romii sunt cei care il asalteaza cu solicitari de a le pune manele.
Daca ar fi ascultat la modul civilizat, poate nu ar fi fost asa o mare nenorocire, insa faceau scandal si mizerie. De altfel, acum doi ani, Aurel Husoschi a platit o amenda de 600 lei pe motive de discriminare. A refuzat sa-i serveasca pe romi fiindca, cu o zi inainte, facusera scandal.
Au zis ca-i discriminez. Mai aveam si un afis pus cu: Nu servim romi si atata a trebuit. M-au actionat in Instanta si am umblat mult pe drumuri. Mi-au cerut de vreo trei ori sa imi cer scuze la un post de televiziune si in doua ziare si nu stiu cate zeci de milioane amenda. Am explicat la judecatori ca nu m-am luat de ei ca sunt inchisi la culoare, ci fiindca tot timpul fac scandal. Vorbeau foarte urat, veneau cu femeile dupa ei, nu consumau, doar mancau seminte si faceau murdar. De aia am evitat, ca imi pierdeam vanzarea
, isi povesteste of-ul patronul botosanean.
Daca nu a putut scapa de ei, a incercat sa scoata manelele: Ei asta cereau, cand veneau prima data. Am interzis manelele. O parte din ei se ridicau si plecau, ramaneau numai romanasii. Am inlocuit Nu servim romi, cu interzis manelele si i-am prins. Plus ca manelele astea au o tematica, nu e prea politicos, e vulgar pentru copii. Veneau mama si fiica mea si erau expresii urate: pe la spate. Scotand manelele, a inceput sa imi creasca vanzarea
.
Chiar nu are nimic personal cu romii. Nici urma de discriminare. Insasi nora sa e de etnie roma: Nu am nimic cu romii si nora-mea e tiganca. Imi iubesc nora si nepotica
.
Nu este singurul care a renuntat la acest gen muzical. Toti amicii mei mai vechi au eliminat manelele fiindca se starneau scandaluri. Aveam niste mese si, dupa jumatate de ora, se suiau pe mese si mi le rupeau. La fel au procedat si domnul Bagu, patronul de la Lebada, Liviu Ciubotaru, de la capatul lui unu, Costica Alboiu a scapat de manele
, precizeaza Aurel Husoschi.
Au si dreptul sa o faca, la cat cotizeaza lunar la Uniunea Compozitorilor. Ca sa poata difuza muzica in localuri, patronii platesc 175 lei pe luna la oras si 90 lei pentru mediul rural. Ca sa platim si sa avem si pagube, nu cred ca e tocmai corect. Ar fi indicat sa se scoata cota pentru asa zisii compozitori, cum e Guta ala. La el chestia cu rima e discutabila. Daca se termina in a amandoua, inseamna ca e rima
, mai spune patronul botosanean.
*
Cert e ca lumea a ajuns sa fie saturata de manele. Insa nu toti sunt inca educati din punct de vedere muzical, incurajand asemenea gen muzical, de o calitate mai mult decat indoielnica. Necazul e ca si cei ce nu agreeaza genul muzical sunt poluati fonic in baruri, mijloace de transport in comun, unde nu au, din pacate, posibilitatea sa schimbe postul. (Aida Roman)
