de Ciprian Mihali, filosof, profesor universitar:
S-au furat miliarde de peste tot de unde se putea fura, din fiecare contract, din fiecare licitaÈ›ie, din fiecare construcÈ›ie, din fiecare termopan, s-au deturnat sume colosale din bugetele publice către conturi private, către partide È™i reÈ›ele mafiote, s-au risipit bugete incredibile pentru măriri de salarii, s-au făcut sute de „reforme” stupide de către miniÈ™tri asemenea în educaÈ›ie, ca să aflăm azi, în a doua zi de È™coală, că sunt atât de multe È™coli care nu dispun de niÈ™te camere de luat vederi care costă câteva sute de lei È™i de un microfon profesional care È™i el costă în jur de 150 de lei.
Toată bunăvoinÈ›a profesorilor se izbeÈ™te de acest baraj tehnic elementar: cele mai ingenioase soluÈ›ii pentru a face să funcÈ›ioneze È™coala în condiÈ›ii decente sunt sabotate de dezastrul provocat de treizeci de ani de corupÈ›ie, de hoÈ›ie È™i de rapacitatea hienelor care s-au înfruptat din trupul țării È™i al educaÈ›iei copiilor noÈ™tri.
Nu se aude, da? Nu se aude bine, iar efortul de ascultare al copiilor este epuizant, pentru că nu există în È™coli microfoane care se prind la lavalieră sau cu suport pe catedră, pentru că nu există informaticieni suficient de inteligenÈ›i sau de convingători pentru a atrage atenÈ›ia direcÈ›iunii È™i inspectoratului că nu se pot face ore cu microfonul de la laptop sau de la telefon.
A ajuns educaÈ›ia românească să depindă de 150 de lei, în fiecare clasă, în fiecare È™coală. Bani pe care È™colile nu îi au sau nu îi pot investi. Ne aÈ™teptăm la licitaÈ›ii trucate prin care să le fie oferite È™colilor aceste microfoane la 1000 de lei.
Aici suntem, atât de fragili suntem ca sistem social si educaÈ›ional: depindem de 150 de lei.
