Într-o lume tot mai destructurată moral, în care complicitatea umană se manifestă mai degrabă nefast, într-o direcție a degradării și distrugerii sistematice a tot ce înseamnă autentic, traditional, identitar, a aduce în față personalitățile timpului pare o adevărată provocare. Pentru că și aici avem de a face cu o subminare a termenului, cu o încercare disperată de a urca pe piedestal false personalități, fragile personagii cărora conjunctura le conferă un statul nemeritat, dar a căror prezență servește într-un fel sau altul timpului pe care ele, personagiile, le străbat.
    
Și totuși, există încă oameni în fața cărora ne înclinăm cu respectful cuvenit. Există încă aproape de noi oameni-instituții, oameni-creatori care sunt vizionarii lumii de mâine. 

Dacă nu am înțeles încă unde ne aflăm, ar trebui să trecem mai des prin piețele românești. Să căutăm țăranul autentic și produsul lui bine mirositor și neuniform, mărul aspru, dar aromat, roșia crăpată în soarele amiezii. Din păcate, vom consta în urma unui astfel de periplu, tot mai puțini țărani, tot mai mulți comercianți care ne vând produsele plasticate din import. 


Botoșănenii de azi pentru lumea de mâine: Mihai Cristea și Silvia Străjeru!

Doi botoșăneni din elita cercetării scriu istorie în agricultura românească. Primul a înființat, celălalt a continuat una dintre cele mai spectaculoase instituții din ultimul secol, Banca de Gene sau, cum extraordinar o denumește actualul director, "moștenirea bio-culturală a poporului nostru".

Banca de Resurse Genetice Vegetale, condusă astăzi de botoșăneanca Silvia Străjeru, este un depozitar al agriculturii românești, un tezaur care păstrează nealterate și nemodificate semințele  țărănești tradiționale din toate soiurile care se cultivă în prezent în țara noastră. 

Este de ajuns să spunem că Banca de Gene Suceava deține astăzi o colecție de aproape 10.000 de populații tradiționale, colectate în timp din toate județele țării. O muncă uriașă a unor profesioniști care s-au încăpățânat să depună eforturi și să își dedice zeci de ani din viață pentru a salva semințele țărănești. 

Beneficiile folosirii acestui patrimoniu, conform revistacariere.ro, sunt biologice (creatorii de soiuri beneficiază de un spectru genetic intra-varietal bogat, ce susține funcționarea optimă a ecosistemelor), economice (contribuie la securitatea alimentară şi nutriţională), precum și  calitatea gustului (avantaj recunoscut atât la nivelul comunităţii ştiinţifice, cât şi al consumatorilor).

“Sunt româncă din Nordul Moldovei, mai precis din zona Botoșaniului, căreia istoria și prezentul pozitiv, cel neumbrit, ale țării sale nu-i sunt motiv de rușine și nu-i provoacă sentimente de inferioritate în raport cu alte nații. Nu putem să-i punem în "cârcă" României faptele reprobabile ale unor oameni, sisteme sau instituții, care există, ne îngrijorează și, deopotrivă, ne revolt”, spune Silvia Străjeru, omul care astăzi păstrează și îngrijește semințele autentice, bogăția care de la an la an supraviețuiște parcă tot mai greu asaltului venit de peste graniță.

De altfel, doctor biolog Silvia Străjeru își cinstește cum se cuvine înaintașul: un alt botoșănean, dr.ing. Mihai Cristea, este cel care a înființat, la mijlocul anilor 80, Banca de Resurse Genetice Vegetale la Suceava, instituție de interese national. 

Mihai Cristea (născut la Cucorăni, Botoșani) este membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" din anul 1990. A activat în câmpul cercetării vreme de 42 de ani, dintre care 35 ca director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Suceava.
Istoria cercetării ştiinţifice din agricultură îl va consemna pe academicianul dr.ing. Mihai CRistea ca reprezentant de elită în cercetarea genetică a porumbului, crearea hibrizilor extratimpurii şi timpurii, dar şi drept "părinte" al Băncii de Resurse Genetice Vegetale, unică în ţară şi una dintre cele mai importante din Europa.

La baza constituirii actualei colecţii a Băncii, spune dr. biolog Silvia Străjeru, se află un nucleu ce provine de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Suceava. Acesta este compus din material biologic, forme locale, vechi de porumb, ce au fost colectate în anii ’60 – ’70, de către cercetătorii laboratorului de ameliorare a porumbului, sub îndrumarea domnului dr. ing. Mihai Cristea. 

“Meritul meu este doar acela de a-i fi urmat în preluarea prerogativelor şi responsabilităţilor de coordonare şi stabilire a direcţiilor de dezvoltare a Băncii, în strânsă legătură cu priorităţle naţionale şi cu viziunea europeană specifică domeniului de conservare şi utilizare a resurselor genetice vegetale pentru agricultură şi alimentaţie”, spune specialistul Silvia Străjeru.

În perioada 1987-1990, unitatea a funcţionat ca laborator specializat în domeniul resurselor genetice vegetale, în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Pe baza Hotărârii Guvernului României nr. 371 din 1990, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a devenit instituţie publică, de sine stătătoare, cu personalitate juridică, având caracter naţional. Mandatul acesteia, specific majorităţii băncilor de gene de la nivel mondial, fiind explorarea, colectarea, evaluarea şi conservarea resurselor genetice vegetate, fiind finanţată integral de la bugetul de stat şi subordonată, direct, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Începând cu data de 9 decembrie 2009, când HG 1433/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial 857, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a fost comasată cu Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti.

Dar în luna martie a acestui an, însă, a intrat în vigoare o Hotărâre Guvernamentală de reorganizare a Băncii ca instituţie publică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Şişeşti”. “Este o măsură reparatorie luată cu mare întârziere, dar care ne-a dat convingerea că există şi miracole”, spune actualul director.

Foarte important, Banca oferă, gratuit, informaţii privind tehnologiile de cultură specifice, tratamentele ecologice sau convenţionale destinate întreţinerii culturilor. “De asemenea, vă explicăm modalităţile de procesare a fructelor şi seminţelor în vederea păstrării viabilităţii şi oferim orice alte date de interes pentru cultivator”, spune Silvia Străjeru


 "Patriotismul se manifestă și prin respectul și admirația sincere pentru valorile naţionale"

Silvia Străjeru urmează crezul celuilalt botoșănean, Mihai Cristea. ”Dorim să devenim o structură națională de elită, cu prestigiu şi vizibilitate sporite, la nivel european şi internaţional. Urmărim să punem în valoare „tezaurul nostru genetic”, prin dezvoltarea capacităţilor de utilizare în beneficiul societăţii umane şi al mediului”.

“Sunt un om care se sfiește și nu crede că-i necesar să-și exhibe trăirile sufletești de natură patriotică, pentru că sunt, mai degrabă, adepta onestă a faptelor bune și de folos pentru comunitatea căreia-i aparține. Din fericire, lucrez într-un domeniu care are misiunea de a prezerva moștenirea genetică vegetală, ceea ce consider că este un act patriotic. Patriotismul se manifestă și prin respectul și admirația sincere pentru valorile naţionale, din trecut sau din prezent, din orice domeniu. Una dintre aceste valori este limba română – curată, clară. Astfel, găsesc că utilizarea corectă a limbii române, prin exprimarea cu acuratețe a ideilor, este o dovadă elementară a afecțiunii față de țară”, mărturisește într-un interviu Silvia Străjeru.

În semn de recunoaștere a meritelor botoșăneanului Mihai Cristea, în baza HG 112/15 martie 2018, instituția și-a schimbat denumirea în Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” și a devenit instituție de drept public organizată ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

Doi oameni, doi botoșăneni, pentru care clipa prezentă contează doar în măsura în care ea devine o garanție a viitorului. Mihai Cristea și continuarea unui munci de decenii - Silvia Străjeru, reprezintă etalonul a ceea ce ar trebui să însemne, astăzi, statutul unei atentice personalități.