O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Hotărât lucru, botoşănenii îşi au „inventatorii” lor în literatură. După Isidore Isou care pleacă la Paris şi pune bazele LETRISMULUI, după Costel Zăgan care stă la ţară, în coasta Albeştilor de Botoşani, de unde intră în istoria literaturii (cel puţin botoşănene) cu CEZEISMUL, iată că a venit Cpostel Pricopie şi ne-a pus în faţă FABULA PRICOPIANĂ. Am toate cărţile cu „fabule prefăcute” ale „pricopionului” şi, trebuie să recunosc, a trebuit să mă înarmez cu multă răbdare ca să le citesc. Aşa am făcut-o şi cu această carte intitulată ostentativ „Ademenirile păianjenului cu cruce” (fabule prefăcute, Editura „Quadrat”, Botoşani, 2000). Am trecut prin „fabulele pricopiene” ca printr-o expoziţie care îţi impune să nu te grăbeşti, să ai răbdare în faţa fiecărui exponat, să revii dacă este cazul şi dacă un impuls interior (sau chiar exterior) ţi-o cere. Afirmaţia mea nu e deplasată dacă ne gândim că undeva în lume, în oraşul Papilor, Avignon, a existat o expoziţie intitulată „FRUMUSEŢEA ÎN FABULĂ” şi unde, cu succes, ar fi putut participa şi Costel Pricopie cu câteva…zoorame. Spun aceasta, pentru că pe lângă dialogul viu din fiecare fabulă, unul cu perdeaua trasă, există şi o tentă de pictural şi de aici senzaţia că te afli într-un univers de secvenţe înrămate. Autorul în discuţie a fost diagnosticat bine de regretatul Traian Olteanu în „Revista V” nr. 3 din 2000 care apărea la Focşani, alt oraş de suflet, după Botoşani, al lui Costel Pricopie: „În fond, Costel Pricopie este un fel de Don Quijote, surprins într-o confesiune structurală”.
Constat şi eu că fabulistul conştientizează că lupta sa e una cu morile de vânt, ştie că fabula sa are un dinte ascuţit şi deseori o adresă prea directă. Timpul a trecut, cartea a apărut în 2000, noi suntem în 2021, acesta fiind motivul pentru care nu voi exemplifica apelând la textele volumului. Dar pot spune că această carte îşi îndreaptă multe săgeţi şi către biserică, nu din vreo convingere ateistă din partea „pri(s)co(r)pionului”, ci din pura constatare că ceva nu se schimbă şi aici, mai ales la nivelul moralei practice. Câteva săgeţi dau pe alături în timp ce foarte multe intră din plin în ecumenismul de faţadă, pactul cu Diavolul, predica în vânt, abstinenţa de paradă, vorba mieroasă dusă la rangul de minciună alunecoasă. Multe fabule sunt adevărate eseuri dintre care străluceşte „Prea sfioasă şezătoare la margine de cer”. Ceea ce a scris Costel Pricopie la nivelul anului 2000 este FABULĂ CREATĂ DE UN GÂNDĂCEL CE ÎŞI ÎNCHIPUIE CĂ AR FI OM PE PLANETA PĂMÂNT”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PE FACEBOOK
Am întrebat-o pe ”a mea”,
De ce-a postat fără perdea.
Și cu surprindere-am aflat
C-a dat perdeaua la spălat. (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI AFACERIST
Cum averea i-a sporit,
Fericit se duce -
Are tot ce și-a dorit
...Și la cap o cruce. (AL. D. FUNDUIANU)
POLITICIENILOR
Nu le cer averi sau case,
Nici la funcții nu aspir -
Eu îi rog doar să mă lase
Să respir. (AL. D. FUNDUIANU)
ESTIVALĂ
E superstiţie, se pare,
Verificată e de ani,
Corupţii nu fac baie-n mare,
Fiindcă ei… se scaldă-n bani. (VASILE LARCO)
ANOMALIE PE PLAJĂ
Unii vin, iar alţii pleacă,
Doar la tineri mă refer;
Că-s destui ce se dezbracă…
Până şi de caracter. (VASILE LARCO)
PROFESIUNE DE CREDINȚĂ
(unor politicieni)
Luptăm deciși - cât ne mai ține vlaga -
Cu cei corupți, c-așa e de bon-ton:
Combatem deci ciubucul, mita, șpaga
În schimbul unui mic comision! (EUGEN DEUTSCH)
TEORIA PROBABILITĂȚILOR
Când bolnavul delirează,
Medicu-i prescrie cura
Și-apoi îl supraveghează...
Dacă-l vindecă... natura! (EUGEN DEUTSCH)
COMANDANTUL
De disciplină ține cont,
Dând ordine pe-un ton homeric:
„Nu mișcă nimenea în front...
Nici chiar în frontul... atmosferic!” (EUGEN DEUTSCH)
INTERESUL POARTĂ FESUL
Ştiind că-s fel şi fel de interese,
Putem şi fără mici subînţelesuri
Să constatăm că-n cazuri tot mai dese
Aleşii noştri cad răpuşi de… fesuri. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PREVIZIUNE
Atunci când vom atinge-un apogeu,
La fel ca-n Cer – cum prevestesc părinţii –
Va fi şi pe Pământ un Dumnezeu
Ce-l vor urma… să-i rupă gâtul sfinţii. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎNTR-O ROMÂNIE CORUPTĂ
Atunci când scârbă o să-mi fie
De-acest spectacol malonest,
Mă voi retrage-n cea „chilie”,
Aflată sub mărețu-mi țest! (MIHAI HAIVAS)
UNUI NECHEMAT
Despre tine-n mod curent,
Doar atâta am de spus:
Una e să fii prezent
Și-alta-i când te afli-n plus! (MIHAI HAIVAS)
SOȚIEI ADULTERE „ÎNGRIJORATE”
Sfatul meu, ca diamantul,
Se cuvine, bine-a-l ști:
Ca să nu te lase-amantul,
Lasă-l să... „te”-n orice zi! (MIHAI HAIVAS)
OAMENI ŞI… OAMENI
Dintre cei din neamul meu,
Unii se urnesc mai greu
Fi-ndcă alţii, din păcate,
Tot le bagă…beţe-n roate! (ION MORARU)
GUSTURI
Cum nu pot face UE-i sluj,
Eu sunt convins că, într-un fel,
Mai bună-I varza “a la Cluj”
Decât aceea…de Bruxelles! (ION MORARU)
EGO SUM
Sunt firul de nisip cernut,
Nu fac la nimeni niciun rău;
Iar dacă nu m-ai cunoscut,
Ajung eu şi în ochiul tău! (ION DIVIZA)
DONJUANUL
Cavaler perfect,
Însă ignorat:
Are un defect…
Este însurat! (ION DIVIZA)
VAL DE EPIGRAME MEDIOCRE
Când carantina era-n toi
Şi provoca atâtea drame,
Fugi Covid-ul de la noi
Scârbit complet de epigrame. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CLUBUL FETELOR DURDULII
Privind cu drag aceste fete
Cu look-ul lor de ecran lat
Îmi spun că Rubens a pictat
Doar doamne ce ţineau diete. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SOŢIEI
Dansează-n faţa mea prin casă
Lasciv, că-i place s-o admir,
Şi-apoi, într-un final, mă lasă…
Să spăl, să calc şi să aspir. (GRIGORE COTUL)
GINERELE ŞI SOACRA
La analize, de vreo lună,
Verificându-i sănătatea,
I-a spus că starea ei e bună,
Dar şi-a pierdut imunitatea. (GRIGORE COTUL)
NE URMĂM CONDUCĂTORUL IUBIT!
Făcând în fugă pas cu pas,
Deşi mai zvelţi ca nişte puşti,
De-abia ne ţinem după sas,
Că melcul…ţuşti! (PETRU-IOAN GÂRDA)
NOUL GUVERN LA INVESTITURĂ
Din câte informaţii am,
Acest guvern de conjunctură
Avea o schiţă de program…
În fine…o caricatură. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PROŞTI DE BUNI
Românii-s buni ca pâinea caldă,
Dar și de-atâtea ori „pățiți”,
De-aceea-n UE o cam „scaldă”
Se tem c-o să-i mănânce... fripți! (GEORGE EFTIMIE)
PROBLEME
Când ăștia mari sunt dați prin șperlă
La câtă mită-i de plătit,
Cu greu mai prinde-un loc la Gherlă
Un simplu infractor ... cinstit! (GEORGE EFTIMIE)
REÎNTOARCEREA DIASPOREI
Sătui de carnea albă de curcan,
Cu conturile bine rotunjite
Se-ntorc românii iată de vreun an...
De dor de țară și răbdări prăjite! (GEORGE EFTIMIE)
TRADIŢII
Zidind femeia se menționează
Și faptul că Manole-i patriot,
C-a devoalat de când funcționează
Pe plaiul nostru... statul mafiot! (GEORGE EFTIMIE)
MINTEA
Enorm fiindu-i minţii rostul
Ea e tot timpul căutată,
De-ar fi s-o caute şi prostul…
Dar el n-o pierde niciodată. (GHEORGHE BÂLICI)
AXIOMĂ DESPRE MINTE
Când vorba e de mintea fină,
Tot omul economiseşte:
Cu cât o are mai puţină,
Cu-atât mai rar o foloseşte… (GHEORGHE BÂLICI)
DEMNITARII NOŞTRI
Cu o mutră prefăcută
Şi simbrii impertinente,
Nu se uită la o sută…
Şpaga lor e în procente! (VALENTIN DAVID)
VOT SECRET (amfibrah)
Cu bile, pastile, monede,
Penalii votează din groapă,
O lege de tip Arhimede…
Să-i scoată când intră la apă! (VALENTIN DAVID)
VISURI DE MĂRIRE
Având o fire elitistă,
Eu tot la ţelul meu rămân:
S-ajung pe podium primul în
Întrecerea capitalistă. (SORIN FINCHELSTEIN)
FENOMEN FEROVIAR
În vagoanele pornite
Către munte, către mare,
Portvizite rătăcite
Trec în alte buzunare. (SORIN FINCHELSTEIN)
PATRULA
Făceam adesea planton de noapte
Și ne simțeam bărbați în fire;
Azi tot la fel, facem de toate
Doar că a bar.. ce nesimțire! (GHEORGHE GURĂU)
RECRUTUL
E soldat în primul an
Și e clar, de toate face;
I se spune și pifan
Doar atunci când el nu tace! (GHEORGHE GURĂU)
SOLDATUL
E persoană importantă
Nici n-ar vrea altfel să fie;
Ia poziție distantă
Da-i soldat pentru soție! (GHEORGHE GURĂU)
UNUI COPIL GENIAL
Când i-au pus condeiu-n mână
Nu ştia nici alfabetul,
Însă după-o săptămână
Cunoştea tot internetul. (VASILE MANOLE)
ELEVILOR DE AZI
Judecând puţin la rece
În prezenta conjuncture,
Doar la şcoală le mai trece
Setea de învăţătură. (VASILE MANOLE)
DORINŢĂ HIBERNALĂ
-Vreau săniuţă, fiul m-a rugat,
Privindu-mă cu ochii lui căprui
Şi i-am răspuns, desigur, supărat,
Că votca nu e pentru vârsta lui. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PĂCĂLEALĂ
Zise fata ruşinată:
-Află că-s însărcinată.
Ce ai vrea să fie?
-Întâi aprilie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EFECTE POST-PANDEMICE
LA UNII ELEVI
Acum, când nu mai am COVID,
Rămas acasă pentru teme,
Mă bate-un gând, ce-i drept...perfid:
S-abandonez - că am ...probleme! (MAX OPAIŢ)
POLITICĂ FINANCIARĂ
Fondurile de la U.E.
Niciodată nu-s pe CARD;
Dar la noi, precum se ştie,
Sunt ca ..."cioara de pe gard "! (MAX OPAIŢ)
PESCĂREASCĂ
Pescuitul nu-i pasiune,
Ci, motiv să pleci de-acasă
Şi nevestei, să-i poţi spune:
Cineva...îmi pică-n "plasă"! (MAX OPAIŢ)
SFAT PENTRU TINERI: A FACE AFACERI
Băi, nepoate, ia socoate:
Cine poate, dă din coate,
Și se scoate, are parte;
Politruc, ajungi departe. ( DUMITRU BUJDOIU)
SECHELE
Pleacă pandemia asta,
Carantina-i tot mai scurtă,
Unii-își lasă cioc, sau burtă,
Mulți, alții,-și lasă nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
BURLEANU, RĂDOI, LA GUNOI!
(Locul 44 FIFA)
Am ajuns mai jos acum,
Decât eram cu Daum,
Ciuca bătăii, oricum;
Hai, vedeți-vă de drum! (DUMITRU BUJDOIU)
STATISTICĂ : PESTE 23000 DIVORȚURI ÎNTR-UN AN
Ne-a lansat și carantina,
Suntem aproape de China;
Nu la agro, la exporturi ,
La divorțuri și avorturi. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE LESBIENE
Conversație-ntre două:
- Eu ador pulpa babană,
Tu, de ce ești lesbiană?
- Că am alergii la...ouă. (DUMITRU BUJDOIU)
Dacă e așa de bine, de ce ni-e așa de rău?
„Duduie economia!” -
Se înfoaie-nfumurarea.
Să-ntregim dihotomia:
De ce nu și bunăstarea? (Leru Cicoare)
SIIJ* pe muchie de cuțit
MCV-ul paie-a pus pe foc.
Steliane ard și sar scântei.
De se-adună un Divan ad-hoc,
Mai rămâne ce din pielea ei? (Leru Cicoare)
Până vom termina autostrăzile noastre
Sit arheologic. Între castre
Drum durabil, larg, extravilan.
Dacă nu le-avem pe ale noastre,
Să-l păstrăm măcar pe cel ... roman. (Leru Cicoare)
Romsilva către cascada Bigăr, care s-a prăbușit
Te-ai supărat că apa-ți pute-a pește?
Ne merge buhul ca de popă tuns?
Măcar păstrăvăria ne hrănește
Dar tu, cu strălucirea-ți, ce-ai ajuns? (Leru Cicoare)
Motiv serios
Vine doamna de la mare.
Soțul dă s-o pupe. Tare!
Soața îl refuză: n-are
Pașaport de vaccinare! (Leru Cicoare)
Întrebare comerciantului român
Exportând materii prime,
N-o faci oare prea de oaie
Când aduci în românime
Ulei, pâine și ...gunoaie?! (Nicolae Crihăneanu)
Din nou numai ei
Croncănitorii corbi se-ntrec în arii,
Prezicători de ghinion, siniștrii:
„Pot cumula și pensii, și salarii
Aleșii doar, primarii și miniștrii!” (Nicolae Crihăneanu)
Do ut des*
Azi modernul Esculap
Nu-și face bătăi de cap:
Îi dați mită la ciorap,
Pensii - el - de handicap. (Nicolae Crihăneanu)
*Do ut des (lat.) - Tu - mie, eu - ție (ad litteram: Îți dau ca să-mi dai).
Invazie de șobolani
Cât am stat închiși ca șobolanii
Ori ne-au scos din găuri pe făraș,
La lumină au ieșit chițcanii
Și se plimbă liber prin oraș. (Nicolae Crihăneanu)
Ar fi aproape ca la Viena
Ce noroc! Gunoiul nu-l ridică
Din sector mașina de gunoi,
Altfel am muri pe străzi de frică
C-ar ploua cu șoareci peste noi! (Nicolae Crihăneanu)
Să întorci și celălalt obraz??
Cum să rabzi un ventriloc,
Rămânând cu mina calmă,
C-o mână să-ți dea noroc,
C-o alta să-ți tragă-o palmă?! (Nicolae Mătcaș)
Statul știe una și bună
Câți alegători avem în țară?
Oameni câți de virus au murit?
Nu știm. Știm doar câte (Ce povară!)
Pensii are statul de plătit. (Nicolae Mătcaș)
Publicitate falsă
Calitate, zic garanții,
Ca mai rar, superioară,
Când, de fapt, dezinfectanții
Nu sunt decât ...apă chioară. (Nicolae Mătcaș)
Vaccinare ... cu mici
E vaccin (nu-i bere!) gratis
În Obor, la piață. Șic!
Plus - vanitas vanitatis -
Gratis, iar, te-așteaptă-un mic. (Nicolae Mătcaș)
Prețul la apartamente crește-ntruna
Casa noastră dragă, tot mai scumpă,
Mai slăbește-ți pofta la parai,
Că răbdarea noastră-o să irumpă
Și ne-om cumpăra una-n ...Dubai. (Nicolae Mătcaș)