O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Al. D. Funduianu: Iată-te ajuns, cu acest generos ”Loc de dat cu… epigrama”, la borna 150. Felicitări! Mai poți, mai continui? Câte ore are ziua ta de muncă?
Georgică Manole: Fiindcă ploile par a nu se mai opri, răspund la această întrebare prin câteva versuri adecvate, alese din colecţia mea de “devize”. Ele aparţin lui C. D. Zeletin: “Viaţa se scurge printre cuvinte / Ca printre pietre apa de ploi. / Mereu e viaţa mai înainte, / Cuvintele veşnic mai înapoi. / Mă uit la pietre, ascult cuvinte / Şi cum să spun, Doamne, că ele-am fi noi, / Când eu simt viaţa mereu înainte / Şi pururi cuvintele mai înapoi.”
Al. D. F.: Ai constatat, cred, că maeștrii epigramei devin din ce în ce mai pretențioși. Mai poate fi perfecționată, mai poate suferi modificări, cum (între)vezi viitorul epigramei?
G. M.: Totul se transformă. Se vorbeşte de o transformare de sine a romanului. Aceasta s-ar face, spunea Gabriel Chifu, prin perfecţionarea continuă a două constante fundamentale: ficţionalitatea (ca sporire a realului) şi personajele (ca stâlpi de susţinere a întregului edificiu). Alţii, pornind de la Roland Barthes, cred că transformarea de care vorbim ar sta în tehnica scriitorului, ori, mai nou, prin redescoperirea tehnicii jurnalului. La poezie e mai greu de stabilit, sau cel puţin aşa cred eu. Şi asta fiindcă fiecare poet o defineşte după cum simte el. Pe 21 martie, în fiecare an, public lista cu astfel de definiţii atât pe facebook cât şi, permanent, în rubrica mea „Degustătorul de texte”. Ca să înţelegi cum o „văd” poeţii, îmi vine acum în minte una dintre cele multe date de Simona-Grazia Dima: „poezia este un soi de rachetă pornită din tine”. Îmi place acest soi de definiţii. Iată încă una dată de Gellu Naum: „poezia e ca o vietate de noapte, cu apucături de pisică”. Cu epigrama e altceva. Ea trebuie să suporte pretenţiile impuse de postmodernismul pe care Gheorghe Grigurcu îl caracteriza a fi o lume „de sălbăticie şi şarpe”. Într-o astfel de lume epigrama nu că nu-şi găseşte locul, ea şi-l merită cu asupra de măsură, dar nu este efectiv primită. Nu este suportată armonia componentelor ei, tendinţa ei spre perfecţiune atât ca idee cât şi ca mecanism de construcţie.
Al. D. F.: Ce nume noi de epigramiști ai remarcat / promovat la rubrica ta, în ultima perioadă?
G. M.: Epigramiştii sunt nişte nebuni frumoşi cu libertatea în suflet. Se poate constata la ei un patos al gândirii ceea ce face ca să nu se poată abţine de la a lua atitudine prin epigramă. Mai nou, dacă ai observat, ei iau în vizor omul tranziţiei, adică pe “omul de cauciuc”, după cum îi numea Mircea Mihăieş pe cei fără şira spinării, pe pupincuriştii notorii, care se înmulţesc precum ciupercile după ploaie sau pe politicienii ce dau naştere acestui climat ubuesc.
Ca să ies din logica nu mereu adevărată a “teoriei bătrânilor incomozi”, voi alege două nume recent intrate în lumea epigramei. Unul este Grigore Cotul, pe care îl trec la categoria celor “remarcaţi”. Cititorii acestei rubrici au putut constata că am scris despre toate cărţile sale. La categoria “promovaţi” îl pot nominaliza pe Maximilian Opaiţ, aflat la a treia carte, evoluţia fiind evidentă.
Al. D. F.: ”Consumatorii” genului, cititorii, sunt și ei pretențioși. Ai reușit să păstrezi / menții ”audiențele” rubricii? Ce ecouri critice (mai) ai?
G. M: „Loc de dat cu…epigrama” este o rubrică de nişă, dacă îmi dai voie ca un pic să forţez caracterizarea ei. Acesta a fost şi principalul element care m-a determinat s-o propun cotidianului în format online „ŞtiriBT”. Am destule aprecieri pozitive, am primit şi câteva obiecţii de care încerc să ţin cont. Există un segment destul de mare de cititori care o vizitează.
Al. D. F.: Cu toate că ne știm de o viață, nu te-am întrebat niciodată dacă ție ți-e teamă de ceva / cineva? Uite, o fac acum...
G. M.: Poate te aşteptai să spun că mă tem numai de Dumnezeu. Ei, nu! Nu numai de el. Mă tem cel mai mult de o posibilă situaţie în care ar apărea un conflict între îngerii mei păzitori. Se zice că în ceruri ar fi mereu pace, că între îngeri nu ar fi decât iubire şi dreptate. Mai ştii!? Dacă îngerii mei păzitori se cred şi ei epigramişti şi ar porni gâlceava de la o rimă, un ritm, o poantă, un rezultat la un concurs? În alte situaţii îngerii păzitori pot obosi. Gesturile noastre neadecvate pot fi atât de multe încât îngerii să nu mai prididească întru apărarea noastră. Asta o spune, ca să dau un exemplu, şi Liviu Şoptelea prin recentele sale ieşiri artistice.
Îngerii acestui mare artist par obosiţi, unora le lipseşte câte o aripă, urmele eforturilor de a scoate creştinul contemporan de sub influenţele postmodernismului fiind evidente. Dispariţia societăţii rurale, în care codurile morale erau comune, şi afundarea în plăcerile postmodernismului, au dus la izolarea omului într-un mediu urban în care tentaţiile conduc spre destructurări iremediabile şi erodări ale codurilor morale. Îngerii urbani ai lui Liviu Şoptelea par resemnaţi, conştienţi că raportul omului cu natura e o luptă ce pare a fi pierdută. În concluzie, nu numai de Dumnezeu ar trebui să ne temem, ci şi de faptul că îngerii noştri păzitori încep să obosească.
Al. D. F.: Atât, deocamdată! Ne mai ”vedem”, sper, la episodul 200. (Sau, poate, și la... 175, dacă apar noutăți semnificative). Încă o dată, felicitări! Și spor...
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
POEZIA LUI
Prin versuri albe văd că are
O formă prea ermetică
Şi nu disting nici o culoare…
Poetică! (VASILE LARCO)
REFLECŢIE
Mă ierte Domnul de greşesc,
Dar adevărul e la bază:
Că multe-n lume se unesc,
Dar prea puţine se sudează! (VASILE LARCO)
FĂRĂ DISCRIMINĂRI
Am depăşit şi şoaptele!
Pe tabla mea de şah, model,
Sunt negre toate piesele,
Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CORECTITUDINE POLITICĂ
Este vin şi alb şi negru
Însă eu, corect să fiu,
Împreună cu un cuscru
Am băut numai rachiu. (MIHAI-BATOG-BUJENIŢĂ)
MĂSURI GUVERNAMENTALE LA INUNDAŢII
Cum totuşi inundaţii an de an
Ne agresează practic peste tot,
Vor oblige pe-oricare cetăţean
Să facă musai…cursuri de înot! (GEORGE EFTIMIE)
DISCREPANŢE
Viaţa noastră-I un infern
Dar votăm ca oile
Tot pe ăia din guvern,
Ce-aranjează…ploile! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI ARTIST NETALENTAT
Dacă n-ai ca alții, liră,
Iară muza-ți, fire strâmbă,
Simți că nu te mai inspiră,
Ți-a rămas să cânți din drâmbă! (MIHAI HAIVAS)
PARLAMENTARILOR MINCINOȘI
Măsurându-le „avântul”,
Li s-a dus, de-acuma, buhul:
După ce și-au dat cuvântul,
Uită-aleșii să-și „dea duhul”! (MIHAI HAIVAS)
MAMA CĂTRE FIUL RECENT ALES
Nu-s bucuroasă, evident
Și-argumentez, fiindcă-mi pasă:
Decât să dormi în Parlament,
Mai bine o făceai acasă! (MIHAI HAIVAS)
SFAT
O părere (ne)caducă:
Dacă doamna dumitale
Vrea să-nvețe să conducă,
Nu-i sta-n cale! (AL. D. FUNDUIANU)
MOR - COVID
Nu știu ce mi-e ”scris” în carte,
Dar după atâta ceață -
Eu nu mă mai tem de moarte,
Ci de viață. (AL. D. FUNDUIANU)
ÎN STAREA DE ALERTĂ
În actuala conjunctură,
Cum noi suntem docile din fire,
Lucrăm cu masca pe figură
Adică… “sub acoperire”! (ION MORARU)
CORONAVIRUS
Motive ai ca să-l urăşti,
Punându-ne în roată beţe:
Consumă un morman de măşti
Că-s mulţi la noi…”cu două feţe”! (ION MORARU)
SOCRILOR MEI
Să nu mă ia de sus, cu fumuri:
E drept că nu aveam un sfanţ,
Dar nu eram, atunci, pe drumuri,
Doar fata lor m-a strâns din şanţ! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DE-ALE TINEREŢII…URME
Mă ţinea în braţe toată
Noaptea câte-o fată…mare,
În cerdac şi, câteodată,
Chiar şi mama ei…în gheare! (PETRU-IOAN GÂRDA)
FIDELITATE
E-o fire cam rebelă
Şi l-a-nşelat constant,
Dar i-a rămas fidelă
Aceluiaşi amant. (GRIGORE COTUL)
NEÎNCREDERE
Cei de sus, precum se vede,
Trag atât de multe sfori,
Că poporul nu mai crede
Nici măcar în trădători. (GRIGORE COTUL)
FEMEILE
Luminând ca niște stele,
Ele sunt al vieții har;
Ce ne-am face fără ele?
...Cred că am dormi la bar! (ION DIVIZA)
SEXAGENARUL
Umblă-adesea, în călduri,
După blonde decoltate;
Nu e apt de aventuri,
Doar se umple de păcate! (ION DIVIZA)
PANĂ DE INSPIRAŢIE
Îl ascult şi mă deprimă,
Viitorul e sinistru:
Nu există nici o rimă
Pentru noul Prim Ministru! (VALENTIN DAVID)
DOSAR POLITIC
Fiindcă-mi pun o plapumă în plus,
(De mult la gaz factura n-am plătit),
În zori de zi m-au dus mascaţi pe sus…
Au auzit că-s dublu-acoperit. (VALENTIN DAVID)
ŞAHUL - INCORECT POLITIC
Politic, face o eroare,
Căci promovează cu emfază ‒
Mai mult chiar, teoretizează –
Discriminarea pe culoare. (SORIN FINCHELSTEIN)
PIANISTICĂ: CLAPELE NEGRE
Dacă stau s-analizez,
Sunt tratate cam nasol:
Fac o muncă de diez
Pentru-o leafă de bemol. (SORIN FINCHELSTEIN)
DLUI ACADEMICIAN MIHAI CIMPOI,
PREFAŢATORUL MEU
Nu sunt invidios din fire,
Dar şi aicea iau aminte:
Am vrut o lume să m-admire
Şi tot Cimpoi e înainte!... (GHEORGHE BÂLICI)
DOMNULUI ACAD. MIHAI CIMPOI,
DE CÂND A ÎNCEPUT SĂ SCRIE ŞI
EPIGRAME
În critică fiind un bonaparte
Stăpân peste a lumii panoramă,
Cunoaşte în prezent atâta carte,
Că poate scrie chiar şi-o epigramă. (GHEORGHE BÂLICI)
ȘALUPA
Barcă cu motor ori ba
În marina militară,
Ești convins când apă ia
Că nu-i barcă e… gargară! (GHEORGHE GURĂU)
TANCUL
Din feroaice construit
Cum e astăzi pe la oi
Tancul acesta jerpelit
E… mașină de război! (GHEORGHE GURĂU)
ȚÂNŢARUL
Dormitoru-n unitate
Este locu-n care doarme
Un țânțar și jumătate
Și-un răcan ce-i mort de foame! (GHEORGHE GURĂU)
EXIGENŢĂ POLITICĂ
După lupte fratricide
Iată că mai nou în ţară,
Sunt alegeri în partide
Când se-aleg cei daţi afară. (VASILE MANOLE)
GUVERNANŢII
Să evite hărţuieli
Să n-ajungă în instanţă,
Când cu legea-s paraleli
Mai dau câte-o ordonanţă. (VASILE MANOLE)
FĂRĂ ILUZII
Dragoste la prima vedere?
Cum ochii mei au cam slăbit
Şi sunt în „liberă cădere”
Nu cred decât în pipăit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DISCREŢIE
L-am cunoscut astă-toamnă,
Nu e soţ, ca el, mai bun,
Dar fiind şi eu o doamnă,
Al cui este nu vă spun. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EURO 2020 : DOAR POLITRUCII AU ACCES
ÎN LOJE VIP
Au frânt sportul românesc,
Nesimțiți se lăfăiesc;
FeReFe să-și ceară scuze;
Hagi, Popescu-n...peluze. ( DUMITRU BUJDOIU)
ARGUMENTUL DENTISTULUI
- Amice, tu n-ai angoase,
Când simți că gura-ai miroase?
- Ești cam prost, poa’să și pută,
Gura înseamnă...valută! (DUMITRU BUJDOIU)
CU PARKINSON LA MEDIC
- Doctore, tremur prea mult,
- Poate bei mult, te ascult...
- Nu-ntreba, sunt furios,
Cum să beau, când vărs pe jos? ( DUMITRU BUJDOIU)
PRECUM CÂINELE ȘI PISICA
- Cum o duci ca însurat?
- Zicala s-a cam schimbat:
Ea e super,... la lătrat,
Eu, cam dur, la ...zgâriat. (DUMITRU BUJDOIU)
Cinică reducere la absurd
La ce să-i scoți vexantele-i portrete
Că s-a născut în colonialism,
Când poți s-o pui prea lesne la perete,
Cum ne-a-nvățat tătuca bolșevism? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Gafe și la case mai mari
Dă-ne, Doamne,-o explicare:
Ce să ai în hipocamp
Ca,-ntr-un bref de relaxare,
Să-l confunzi pe-un țar cu Trump? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Gafă de principesă
La recepția regală
Kate-l ia pe Charles din oală.
Clar că a greșit un pic:
Cum să fie el ... bunic??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
La Institutul de Virusologie din Wuhan
OMS-ul, țină-l vecii,
Chiar o fi așa de chior,
Să nu vadă liliecii,
Probe de laborator? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Ceartă pentr-un post de lider
Se ceartă două țărci ca doi șnapani.
Să fi uitat clănțoasa țaca Léilea
Înțelepciunea dăinuind prin ani:
Când doi ce ceartă, triumfează-al treilea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Unui fost ministru înmărmurat, aspirant la liniște eternă
Dintr-un foc de Parabellum
Și-a tras fortul și alcovul,
Doar că noul, de la „Bellu”,
Adumbrește tot Snagovul. (NICOLAE MĂTCAŞ)
La Campionatul de fotbal Euro 2020
Șefi mari și mici au inundat de-odată
Tribuna VIP, cu mutra lor mofluză,
Iar stelele de fotbal de-altă dată
Tot stele strălucesc și pe ... peluză! (NICOLAE MĂTCAŞ)
În zadar se umflă-n pene
Au mărit, bat toba prin ținut,
Lefile și pensiile curente,
Dar nu spun cu cât au mai crescut
Prețurile - pe loc - la alimente. (NICOLAE MĂTCAŞ)
La Secția de înmatriculare auto Timiș
Din Sătmar până-n Săcele,
De la Timiș la Suceava
Trec prin acte mașinéle
Dacă știi să scoți carboava. (NICOLAE MĂTCAŞ)
Șef al Corpului de Control
Prins beat criță la volan,
Un șefuț - curcan gălan,
Drept pedeapsă, fu-n fiéf
Propulsat ca ... mare șef. (NICOLAE MĂTCAŞ)
Proscrisul
Cine n-are vaccinare
Loc la nunta sa nu are,
Ba, luat cu otuzbirul,
N-a pupa nici cimitirul. (LERU CICOARE)
Relativitate
Cât cosea moartea din plin,
Era coadă la vaccin.
Moartea când a contenit,
Și coada s-a cam rărit. (LERU CICOARE)
Slujitorilor bisericii
De bine ce le-a tăiat
Ajutorul de la stat,
Statu-i cheamă-a-l ajutare
Să dea zor la vaccinare. (LERU CICOARE)
Ce ascunde proiectul de ordonanță
Vreți spitalele private
Public să comunice
C-ar hali pe săturate
Fondurile publice?! (LERU CICOARE)
Spirit întreprinzător
Cu agude și goldane,
Fabrici de cogniac și vinuri,
Exportăm nu doar ... banane,
Ci și ... doze de vaccinuri. (LERU CICOARE)
BALUL PĂSĂRILOR DE NOAPTE
Deşi a fost un bal ca-n vis,
Răutăcioşii spun în şoapte
C-au fost şi păsări paradis,
Dar n-au lipsit …păsări de noapte. (F. LOBODĂ)
UNUI CONFRATE EPIGRAMIST
Mă priveşti cu încruntare,
Parcă vrei să mă deochi,
Şi m-acuzi că nu am sare!...
Ştiu! Mi-ai da-o tu…: în ochi. (F. LOBODĂ)