LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (275)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (275)

Volumul lui Eugen Istodor, „Caţavencii şi tribul lor” ( Editura „Polirom”, Iaşi, 2018), înainte de a fi o etnografie a grupului incomod şi de moravuri grele „Caţavencu”, este şi unul în care autorul a pus în ecuaţie, după cum declară, „propria înţelegere a umorului”.  Perioada de analiză este 1990 – 2000 şi reprezintă  teza de doctorat în sociologie a autorului, redactată sub îndrumarea lui Vintilă Mihăilescu.  Autointitulându-se o revistă de moravuri (g)rele, bârfe şi şmenuri, „Caţavencu” (în toate variantele)  şi-a asumat condiţia de neo-trib, devenit unul longeviv şi vizibil în spaţiul românesc, atribuindu-şi calitatea de COMUNITATE DE UMOR.  A fost adoptată noţiunea de neo-trib în accepţiunea lui Michel Naffesoli, descrisă astfel de Eugen Istodor: „O nouă  formă de individualizare comunitară şi identitară în postmodernism. Autorul arată că vechii determinanţi ai identităţii au intrat în criză, iar postmodernismul presupune experienţe multiple, emoţie, reprezentare şi expunere. Intensitatea şi  mobilitatea acestor experienţe coagulează neo-triburile, un termen cu conotaţii primare, istorice, dar adecvat formulelor migratorii contemporane.” Revista şi-a luat ca repere două  lucruri: a) bancurile; b) teoria lui Mihai Bahtin extrasă din cartea sa „Francois Rabelais şi cultura populară în Evul Mediu şi în Renaştere” (Editura „Univers”, 1982). Oana Chelaru-Murăraşu, într-un studiu al său, găseşte două aspecte definitorii ale materialelor publicate în acest săptămânal: a) „proteismul formulelor textuale”; b) „demonul ludic al asociativităţii lexicale”. Redacţia n-a făcut niciodată un armistiţiu cu politica, decât o singură noapte pe an, atunci când organiza Marele Bal.  Textele, caricaturile, bulele etc. , basculând între valenţe literare şi vehemenţă, au satirizat, cu precădere, inadecvările de limbaj ale politicienilor, precum şi neconcordanţele dintre discursurile oficiale şi cele  neoficiale care se anulează reciproc.

Adepţii unui umor agresiv, membrii tribului „Caţavencu” definesc umorul din perspectiva construcţiei sale psihologice şi creatoare. Reţinem câteva caracteristici  fără a indica autorii: „are o libertate limitată”, „este, totuşi, un patrimoniu naţional”, „mecanismele umorului sunt descrise de domeniul estetic”, „trăieşte prin el însuşi”, „defineşte operele de mare generalitate”, „funcţionează ca o formă de amnezie a societăţii prezentului traumatizant”, „nu este contextualizat” etc.  Interesantă este o  clasificare a umorului făcută de  Doru Buşcu, una care a fost adoptată de membrii tribului „Caţavencu”:  a) „umor cult”; 2. „umor de autobază”. Explică  autorul: „Umor de autobază” era codul glumelor porno. Când inspiraţia obosea, apelam la limbajul îngrozitor al căminelor, al armatei, al secţiilor de întreprindere. Sexul murdar aprinde mereu imaginaţia şi face mereu lumea să râdă.  Mulţi dintre noi eram îndrăgostiţi de înjurăturile înţelepte, mulţi aveau ticuri de limbaj porcos. Asta numeam noi umor de autobază şi îl foloseam ca stimulent pentru umorul „cult”, publicabil”.

Încă de la început (5 februarie 1990), săptămânalul „Caţavencu” şi-a propus să pună accent pe satiră, pornind de la caracteristica acesteia de a  avea ca referent societatea , zona politică, mai ales, acest domeniu  fiind considerat motorul de insatisfacţii în spaţiul naţional.  S-a ales satira nu doar pentru faptul că are ca referent societatea, ci şi pentru a acoperi o zonă de nişă, „Caţavencu” devenind singura revistă de satiră din piaţa românească. Explică Eugen Istodor: „În consecinţă, a râde/ a satiriza înseamnă „a râde împreună”, înseamnă a fi parte dintr-o comunitate care produce şi consumă satira. Râsul şi satira propun o practică în interiorul unei comunităţi care a împărtăşit cu membrii săi o minimă cultură, formal şi informal, şi a folosit-o în activităţi comune. Într-o astfel de comunitate, ierarhiile se schimbă, ceea ce are durată este ritualul în sine, povestea împărtăşită şi memorizată, simbolurile interne care generează şi amintesc regulile interne şi identitatea socială”.  Eugen Istodor  tratează satira din trei privinţe: a) „ca un gest social simbolic, cu un grad ridicat de reducţionism din punctul de vedere al conţinutului”; b) „sociologic vorbind, satira este semnul vizibil a două procese de identificare şi recunoaştere”; 3. „dă măsura identităţii proprii (socializare) şi iniţiază/selectează noi comunităţi sociale (sociabilitate)”.  Membrii neo-tribului „Caţavencu”  au rămas tot timpul la concluzia că „în politică nimic nu s-a schimbat, că imoralitatea n-are vârstă”.  Pornind de aici au supus tirului satiric duplicitatea, dublul limbaj, inegalitatea social-politică, frica de a pierde puterea politică,  obţinerea unui avantaj instituţional prin şantaj, nepăsarea şi profitul de pe urma tragediilor, fixismul şi exacerbarea lui, lipsa de principii, oportunismul politic, realitatea românească în raport cu puterea obişnuinţei etc.   Cititorii au putut constata, cu privire la satira din „Caţavencu”, faptul că „dădea sens unei lumi politice aparent ilogice, unei societăţi considerate haotică, nesigură”. În ceea ce priveşte limbajul satirei din „Caţavencu”, Eugen Istodor crede că a devenit mult mai mult decât un limbaj,  la aceasta contribuind şi adaptarea acestuia la teoria expusă de Pierre Bourdieu în lucrarea sa „Limbaj şi putere simbolică”: „… a devenit un comportament social date fiind modalităţile de comunicare ale Puterii şi Opoziţiei. Limbajul satirei imagina rezistenţa în faţa sistemului şi o delimitare de alegătorii Puterii.  Limbajul satiric devenea formula simbolică de dominaţie. Din partea societăţii civice şi a Opoziţiei politice”.

Autorul crede că satira prezentă în „Caţavencu” a realizat o adevărată performanţă: „satira îşi spunea cuvântul, clasifica, punea diagnostic, dovedea maturitate în zone problemă, în momente şi dispute acute”. Încheiem aici prezentarea primelor două capitole, din cele cinci,  cu o apreciere la membrii neo-tribului: „Erudiţi în ale frazeologiei,  ei sunt campioni absoluţi ai reciclării clişeelor de orice tip, pe care le tratează cu o dezinvoltură ironică ce descinde, oarecum, din Urmuz. De la expresii şi locuţiuni curente şi până la proverbe, titulaturi, sintagme fixate în limbajele sectoriale (administrativ, juridic, politic, sportiv etc.), clişee ale limbii de lemn de ieri şi de azi ori referinţe livreşti (citate celebre, titluri de opere literare, filme, melodii, dictoane latineşti etc.) – nimic nu scapă tribului concertat al Caţavencilor. Pe acest teren se manifestă cu precădere creativitatea lexicală specifică acestei reviste, sursă principală a ironiei sale scăpărătoare”. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

IDILĂ-N PARC  

Îi vezi pe-o bancă scrijelită
Înghesuiţi ca doi nerozi:
Ea veselă îndrăgostită,
Iar el mai trist, gândind la plozi. (ELENA MÂNDRU)

 

PLAN MINISTERIAL

Ca PIB-ul să se majoreze

Şi ţara să iasă din criză,

Ar trebui să colecteze

Şi-o taxă pe acciză! (DUMITRU MONACU)

 

MEDITAŢIE

Chiar dacă par prezumţios

Un adevăr mai ede spus:

Decât pe sus cu fruntea jos,

Mai bine jos cu fruntea sus. (VASILE LARCO)

 

GLASUL ŢĂRII

Strigă ţara cu tumult

“Vrem mai bine şi mai mult!”

Iar Guvernul intervine:

“Să aştepte mult şi bine!” (VASILE LARCO)

 

INSTANTANEU LA TREI IAZURI

Chelneriţa mă vrăjeşte

(Mini,ten fardat strident)

- Ce doriţi?

- Aveţi un peşte?

- N-am!... Lucrez independent! (VASILE VAJOGA)

 

CĂILE IUBIRII

Şapte văi şi-o vale-adâncă

Trece mândra cu căluţul

Ca s-o scarpine drăguţul

Unde tare o mănâncă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

POPOR BINECUVÂNTAT

Fericit popor suntem,

Cum spunea ministrul Daea

Căci la stân-oricând suntem

Ne vor da ciobanii o(aia)! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PRECIZARE

O femeie din comună

Se plângea c-o mutră acră

“Vaca asta e nebună!”

(Ea se referea la soacră!) (IOAN TODERAŞCU)

 

ROATA VIEŢII

Cao m stăpânit de himere

Nu ai nici oprelişti, nici piedici:

Aduni, cât eşti tânăr avere

Şi-o dau, când eşti vârstnic, la medici. (IOAN TODERAŞCU)

 

VOX POPULI

Speranța e la individ,

Căci vin alegerile iară,

Așa că-n liste la partid,

Pe cei mai buni, îi dăm... afară!(MAX OPAIŢ)

 

FRATE, FRATE, DA' BRÂNZA-I PE BANI!

Când e vorba despre bani,

Mulți aleși, atât cât pot,

Stând cu gândul la ciolan,

Între ei se bat pe-un vot! (MAX OPAIŢ)

 

DIALOG ÎNTRE PRIETENI

Curios cum sunt, înjgheb

Două vorbe ( că-s alegru!),

De aceea, doar întreb:

Se câștigă mult la negru? (MAX OPAIŢ)

 

FEMEIA TOT FEMEIE

Intrat la bănuieli

Dau totulla iveală:

Când crezi în ea te-nşeli

Şi când nu crezi, te-nşeală! (GEORGE PETRONE)

 

DESTIN DE POLITICIAN

Învăţat la coregraf,

I-a mers dansul, pas cu pas,

Până când s-a făcut praf,

Şi de-atunci… îl ia pe nas! (IOAN MAMAISCHE)

 

DISPUTĂ POLITICĂ

E scandal şi isterie,

A condus unul băut,

Când sărmana Românie…

Doar din ăştia a avut! (IOAN MAMAISCHE)

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

 

DUPĂ SCHIMBAREA OREI

Mutat-am ceasul, cum s-a spus,

Dar n-am dormit o oră-n plus;

Au apărut și noi probleme,

Că foamea vine mai devreme! (GHEORGHE CIREAP)

 

Atunci când foamea dă năvală

Cu ea nu faci militărie,

Soluția cea mai normală:

Dai fuga la bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ARMONIE DE CUPLU

Dornic de o vorbă caldă,

Iarăși l-a bătut norocul;

Soața-n șoaptă îl dezmiardă:

Ioane, să te ardă focul! (GHEORGHE CIREAP)

 

De este focul dragostei

Atunci cuvintele-s divine,

De vin, din gura pacostei

Ce-ți e nevastă, nu e bine! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

TOTUL ESTE RELATIV

Femeia care-i mai ”ușoară”

Impune niște parametri,

Și fericirea o măsoară

În centimetri! (GHEORGHE CIREAP)

 

Desigur, te referi la tocuri

Și nicidecum la alte locuri

Că dacă e femeie „grea ”

Nici dracu nu se ia de ea… (ŞTEFAN BAŞNO)

 

MEDICALĂ

Strănut, tuşesc, transpir, oftez,

Înjur c-abia mă mişc prin casă,

Dar n-are rost să mă tratez

Că am o gripă ... sănătoasă. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Un macho man, bărbat solid,

Te plângi de-o gripă-așa banală...

Sau preferai, mare scofală,

Să iei la trântă un covid?  (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CONSTATARE 

Accidente pe șosele 

Foarte multe sunt, dar nu-s

Mai urâte ca acele

Din politica de sus. (AXENTE IUGA)

 

ULTIMA?!?

De vreo zece ore grele
La URGENȚE-n crize zac
Iar din ușă-mi dau bezele
Când o targă, când un...sac. (AXENTE IUGA)

ÎN SFÂRȘIT
Ușoară iarnă o să vină
Și raiul va zburda pe cale,
De frig, de foame o să țină
Fierbinți gogoși electorale. (AXENTE IUGA)

UNUI CONFRATE ÎN ALE SCRISULUI
Nu icni și nu te screme
Dacă e să naști poeme,
Rima vine de la sine,
Ca la mine! (AXENTE IUGA)

OPERAȚIUNE SPECIALĂ CU EFECT NEAȘTEPTAT?

Pretextând că-i scapă de fasciști,

De națiști, fanatici, teroriști,

„Salvatorii”, când revin la rece,

Nici de gând acasă să mai plece. (LERU CICOARE)

 

TACTICĂ

Vrei să crești notabil în sondaj?

Spală rufele familiei în piață.

Nu doar postul de primar la abordaj

Ia-l, ba și pe-acel de prezident. Pe viață. (LERU CICOARE)

 

AUSTERITATEA NU-I PENTRU TOȚI?

Tu, -ndemnat să strângi cureaua:

Dezvoltarea e-n reflux.

Capul seacă grav haznaua

Pentr-un avion de lux. (LERU CICOARE)

 

INGRAT MELEAG

O lume-ntreagă a văzut

Cu ce-a plecat: c-un lainer lux,

Doar țara lui n-a priceput:

Va pune-o, la-nturnat, pe fux? (LERU CICOARE)

 

INTERZISUL CASH-ULUI

PE GHEBUL UNCHEȘULUI

Micul  întreprinzător,

Parc-ar fi puțini să-l mulgă,

Hai și băncile de zor

Un comision să-i smulgă. (LERU CICOARE)

 

RAPACE CA RECHINII

Nici n-au dat ordin șefii, cabotínii,

Pe card să-i punem, banii (Ghinionul!);

Că băncile, avide ca rechinii,

Au și umflat, sfruntat, comisionul. (LERU CICOARE)

 

MONSTRUOASA ÎNȚELEGERE

Impozitul pe cifra  de afaceri

A băncilor – ce mare trișeríe!

Și băncile, și statul – numai stoarceri.

Comisionul? Plebea o să-l ție! (LERU CICOARE)

 

LA STEAUA SALARIZĂRII ECHITABILE

O lege a salarizării

Cu grilă de salarizare

S-a stins ca steaua-n hăul zării,

Pe când lumina ei răsare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MEȘTERI LA URZIT DE LEGI

Știm să fácem, se-nțelege,

Bune legi de majorare,

După care – înc-o lege:

Nu se pun în aplicare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CÂNTEC DE ADORMIT SENIORII

Voce blândă, clipocít de pútă,

În extaz i-adoarme pe zevzéci:

„Le mărim cu patruzeci la sută

Pensiĭle; o parte – cu optzeci!”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TOT PENSIONARU-I NEÎNCREZĂTOR

Atunci când indexarea nu-acóperă inflația,

Nici coșul nu-l asiguri cel mínim de consum,

Cum crește pensioara de-ți taie respirația

Cu patruzeci la sută? Nu-i o perdeá de fum? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

EI, ABURIȚI MIERÓS CU MAJORĂRI...

De ani la rând vorbind de echitate,

Croind reforme ce se fac hăbuc,

Coș de consum uitând și  sănătate,

Seniorii, dragi cocori, pe rând se duc. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ATITUDINI DISCRIMINATORII FAȚĂ DE CREȘTERI

Indexarea năboiéște:

„Toate pensiĭle vor crește!”

Și-o tăcere univocă

Prețurĭle că ne sufocă:

La facturi, la alimente,

Apă și medicamente,

Taxe și comisioane,

Motorină, telefoane,

Un implant sau o proteză,

O plimbare pe faleză,

Túndere și chică sivă,

Loc de veci, prohod, colivă...(NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

INDEXAREA NE IESE PE NAS

Băncile, că-s bănci, dau tonul,

Indexând     ... comisionul.

Primarii, fixându-și axele,

Indexează și ei   ... taxele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PENSIE PENDINTE

Ce formúlă magică e-aceea

De ne pune logica la greu:

Ori în flux le-o crește ca maréea

Ori c-un sfert le-o scade sau c-un leu? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

GAFĂ IMPARDONABILĂ

Să faci când nú știi – chiar ministru! –

Un calcul simplu la abác,

Poți foarte lesne, dar sinistru,

Colegului să-i vii de hac. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

I-A IEȘIT PORUMBELUL DIN GURĂ

Că ministrul de finanțe

S-a trezit că n-are bani

Preacinstitei alianțe

Nu-i dă prețul: de doi bani? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LEGEA TRECE, BANII UNDE-S?

Nu vor fí bani în buget

Pentru pensiĭle normale,

Dar din ce-or fi-n robinet

Pentru cele speciale? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CU PÂRA LA ÎNALTA POARTĂ

Când n-ai argumente forte,

Nici glagóre-n cerebel,

Sânge îndeajúns în porte,

Hai cu pâra la Bruxelles? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NU FACE-AMENDA CÂT CÂȘTIGUL

Un supermarket nu respectă cota

Plafonului fixat la alimente,

Amenda nefiind decât marcota

Câștigurilor lui efervescente. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CONDITIO SINE QUA NON

Hai să-și taie/vândă porcul

Moș Enache de Ignat,

Doar că porcul trece orcul

Numai cu   ... certificat! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FCSB: LOCUL DOI E LÂNGĂ VOI

Jiji, vrei campionatu’?

Lasă, dracu, comandatu’!

Le dai sfaturi să-i prostescă;

Știu și ei cum să greșească. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CERB GELOS*

Se poza c-o căprioară,

Când un cerb l-a boncănit,

Crezând că-i un alt  iubit;

Coastele rupte-o să-l doară. (DUMITRU BUJDOIU)

* Un turist mexican atacat de un cerb furios într-o rezervație naturală din Grecia, când se poza cu o ciută. (Libertatea)

 

BLONDA A RUPT LOGONDA

- Fă, m-am despărțit de Relu;

E rău, defecte, nebun…

- I-ai dat înapoi inelu’?

- Inelul e foarte bun. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 AMINTIRILE SEX(I)AGENARILOR, DUPĂ LITORAL

- Ce-ți mai amintești, Ioane?

- Fete, când mâncau banane;

Dară, ție, bă, Miroane?

- Fete, când sugeau…bomboane. (DUMITRU BUJDOIU)

 

LASCONI ȘI FAMILIA TRADIȚIONALĂ*

Ca primar, are ani grei,

C-a votat FAMILIA;

Dar, cum va oficia

Căsătorii între gay? (DUMITRU BUJDOIU)

* Scandai între USR- ista Elena Lasconi, primar Câmpulung-Muscel și fiica sa Oana, adeptă LGBTQ+ally (Libertatea)

    

 

 

 

 

 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Botoșănenii din Spania vor putea primi dublă cetățenie!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
140

Acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania va deveni realitate „în curând”, susține premierul Marcel Ciolacu, în urma unei înt...

ÎPS Teofan vine la Botoșani pentru a boteza cel de-al cincilea copil al unui preot din județ!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
1181

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va fi prezent duminică, 3 martie, în județul Botoșani.ÎPS Teofan va sluji Sfânta Liturghie la Biserica &...

Luni începe simularea examenului de Bacalaureat. Participă peste 146.000 de elevi din întreaga țară!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
106

Elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral încep luni simularea examenului de Bacalaureat. Simularea se va organiza în peste 1.320 de unități de învățământ și va implica ...