LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (265)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (265)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

 

Ioan Mamaische  (cu pseudonimul Nelu Mater) îmi confirmă  o observaţie mai veche a mea: că epigramiştii încep să se afirme de la 45-50 de ani încolo. Primul volum al lui Ioan Mamaische, „Tentative de umor” (Editura „Sfântul Ierarh Nicolae”, Brăila, 2022), a apărut când autorul avea  57 de ani, o vârstă de la a cărei înălţime  conştientizează că aroganţa, ifatuarea, schizoidia, vanităţile, frivolitatea , egoismul, cinismul, hoţia, prostia, minciuna, ipocrizia, demagogia  etc., nu pot fi anihilate  decât printr-un umor sănătos.  Deşi, atât autorul cât şi eu, locuim în acelaşi judeţ, nu am vorbit niciodată „face a face”. Ne-am transmis doar câteva idei pe Facebook pe la începuturile  acestei rubrici, şi atât. Dar l-am citit atât în „Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, unde susţine serialul „Catrenul săptămânii”,  precum şi pe Facebook unde este tot mai activ şi tot mai incisiv, prefigurând  un spirit justiţiar. Mai mult, zilele acestea aflu că la  Festivalul Naţional de Epigramă  „La izvorul Someşului” (Şanţ, BN, 2023) a  obţinut premiul al II-lea, în faţa sa aflându-se remarcabilul epigramist Nicolae Bunduri.  Ioan Mamaische are un ascendent care nu este de neglijat în consolidarea eului său creativ: a copilărit în casa părinţilor din satul Joldeşti (Vorona, Botoşani); a scris poezie încă din şcoala primară; a absolvit „Şcoala Generală „Raluca Iuraşcu” din Joldeşti, şcoală aflată în casa mamei  lui Mihai Eminescu. Crescut sub semnul lui Eminescu, nu se putea ca acest prim volum să nu se deschidă / închidă cu imersiuni în opera Poetului Naţional: Ca şi poetul – „Ca şi poetul,… în tăcere, / De mic „păduri cutreieram” / Şi aş mai face-o cu plăcere, / Da` n-are codru` niciun ram!”;  Ce-ţi doresc eu ţie… - „Grijă ai de tine, că te trag în ţeapă, / Dulce Românie, cum spunea Poetul, / Vezi că te lucrează şi te duc la groapă / Oamenii politici, dragi ca… diabetul!”; Ce-a dorit şi ce-a ieşit! – „Nici dac-ar fi fost profet, / „Neperechele -  Poet”, / Nu-şi imagina că neamul / O să-i vândă „râul… ramul”!; Pandemia ne petrece – „Ce e val, ca valul trece”, / Ne spunea cândva Poetul, / Totuşi, gripa n-o să plece, / Cât… va căpuşa bugetul!”; Fantoma – „Precum Luceafărul pe cer, / Covidul zilnic… suie, / Şi-i vinovat de toţi ce pier, / „Parcă-l vedem… şi nu e”!; Eminesciană – „Din tot ce-a cântat Poetul, / venerând ţara şi neamul, / N-a rămas decât regretul, / C-aţi vândut… râul şi ramul!”.

Îl percep pe Ioan Mamaische ca fiind un umorist care îşi investeşte energia nu neapărat pentru a provoca râsul, cât pentru a semnala prezenţa printre noi a celor cu morala sub nivelul acceptabil, a lucrurilor care ies din armonie, cu precădere  a nesimţiţilor, adică  a celor care  conduc domeniile societăţii având o stare emoţională anesteziată de politic şi nu numai. Sunt radiografiate ecologismul, programul de rezilienţă,  fashion styl-ul, mutaţiile climaterice, internetul,  COVID-ul, beizadelele politice,  educaţia, politica şi politicienii,  Ucraina, democraţia, parteneriatele, austeritatea etc. Filozoful britanic Terry Eagleton consideră că dacă un autor are „interogaţie şireată, răspuns isteţ, argument spiritual, aluzie subtilă, obiecţie abilă, ripostă inteligentă, ironie tăioasă, hiperbolă solidă, metaforă uluitoare, sinceritate obraznică, nonsens revoltător, mimetism voit inocent ori prefăcută naivitate”, acela este  un umorist. Ioan Mamaische chiar le are şi nu am înţeles de ce  titlul volumului cuprinde şi cuvântul „tentative”. Mai mult, există un procent mare de epigrame şi, cred, nu-şi avea sens nici adăugarea  în subtitlu a cuvântului „catrene”. Să exemplificăm: Fobie – Doamnei, magica licoare, / Care-i tuturor pe plac, / Nu-i prieşte la picioare, / Când bea vin… i se desfac!”; Scurtă caracterizare – „Politrucul nu-i… oricare, / Ba, e un tip prosper, / Are, veşnic, gura mare / Şi un neuron… stingher!”;  Surpriză conjugală – „Informat că va fi tată, / Este,practic, devastat, / Că e pentru prima dată, / Iar… nevasta n-a aflat!”; Petrecere – „Şi-au sărbătorit amorul, / Cum s-au priceput mai bine, / El cinstind, c-abia se ţine, / Ea, flirtând cu… viitorul!”;  Unor colegi de breaslă – „Nici la degetul cel mic, / Nu le-aş fi eu, pasămite, / Care deget, vreau să zic, / Când aceştia… au copite?”; Avertisment – „Ai grijă, totuşi, ce-ţi doreşti, / Că nu le poţi avea pe toate, / Iar dacă te căsătoreşti, adio! / Nu mai ai… dreptate!; Specific românesc – „A trecut votarea, iar, / Şi se vede, scurt pe doi, / Nu ne fac cei dinafară, / Cât ne-o tragem între noi!”

Din orice pagină a volumului transpare o seriozitate neartificială a autorului, un umor trecut dincolo de  cunoscutul joc liber al minţii, specific epigramiştilor.  Autorul intră în zonele delimitate de ştiinţele auxiliare (filosofie, psihologie, sociologie etc.), epigramele tratând concepte precum existenţialismul, feminismul, analiza socială, strategiile de toate tipurile, echitatea, fenomenul de satisfacţie, analiza antropologică, tristeţea, geneza, cosmopolitismul, era informaţională, diviziunea muncii, euroscepticismul, iubirea etc.

Marele merit al  acestui volum  îl reprezintă, am putea spune,  faptul că textul nu este deconectat de social, imaginile însoţitoare întărind acest aspect. Găselniţa aceasta, cu ataşarea unei imagini fiecărui catren epigramatic, transformă volumul într-un element expoziţional. Fiecare poză se coordonează cu tema epigramei încât creează o armonizare între textul ce dă umorul şi imaginea care dă ironia.  Shakespeare spunea că „soarta unei glume depinde de urechea care o aude, nu de limba care o spune”, în schimb Mamaische pune la lucru şi ochiul. Merită citit volumul acestui autor atât pentru strădania (reuşită, zicem noi) de a aduce epigrama la standardele construcţiei sale, cât şi a efortului de a identifica şi a pune  pe 300 de pagini  o mare gamă dintre nonsensurile vieţii. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

BRAVUL MATELOT

El prin strâmtori trecea voios

Chiar şi-n bordeluri portuare

Dar a murit cam ruşinos

Prins în strâmtori financiare. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

 

IDILA AMOROASĂ A PREAFERICITULUI

Aflând, norodul a tăcut

Şi cu uimire s-a gândit

Că nu Sinodul l-a făcut

Pe Patriarh preafericit.(MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

 

DECLARAŢIE DE AVERE

Dom’ ministru declarase

Prin hârtii de procedură

Proprietăţi, moşii, plus case

Şi o vastă incultură. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

NECAZUL LUI ADAM

În faţa scumpei lui consoarte

Cun sta, s-a fâstâcit, încât,

Când să-i dea frunza la o parte

I s-a oprit un măr în gât. (VASILE LARCO)

 

PRIMA DRAGOSTE

Dragostea să i-o-nţeleagă,

Eva pune o-ntrebare:

- Mă iubeşti, Adame, dragă?

- Cum să nu? Pe alta care?! (VASILE LARCO)

 

 

INSTANTANEU STRADAL

Mergeau de mână-n jos şi-n sus

Doi bătrânei, bătu-i-ar Sfântul,

Şi nu că se iubeau nespus,

Ci se ţineau, să nu-i ia vântul. (VASILE LARCO)

 

ECHILIBRU DIVIN

Doresc să-mpărtăşesc ideea,

Fiind legată de destin:

Pe lume de n-ar fi femeia,

Bărbaţii-ar înota în vin. (VASILE LARCO)

 

ÎNTREBARE RETORICĂ

Pe acest sărac popor,

Cine poate să-l disculpe,

Dacă-nvaţă de minor,

„Ursul păcălit de vulpe”?! (GRIGORE COTUL)

 

DEBUTUL SENECTUŢII

E semn că bătrâneţea vine

Când omul, tot mai abitir,

Se zbate până poate-obţine

Un loc de veci în cimitir. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI PSEUDOSCRIITOR

Cum pigmeii nu-s popor

Ci un jalnic trib,

X nu este scriitor,

Mai degrabă… scrib! (DUMITRU MONACU)

 

INECHITATE CONJUGALĂ

Casa mi-a fost ca pârnaia

Cam o lună şi mai bine,

Cât a stat soacra la mine

Iar nevasta la… Mamaia! (DUMITRU MONACU)

 

UNOR POLITICIENI

În goana surdă după bani,

Aleșii noștri cred că pot

Să mai suporte câțiva ani,

Obișnuiți să-i doară-n ... cot! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI FALS OENOLOG

Afacerist, din tată-n fiu,

Avere a făcut din plin;

Dar sunt puțini acei ce știu,

Că face și din struguri... vin! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI LĂUDĂROS

Prea multe vorbe risipește,

Convins că-i tobă de știință,

Dar , evident e că-i lipsește

Puțină ... bunăcuviință! (MAX OPAIŢ)

 

SOARTA

Constaţi, surprins că-n teatrul comediei,

Că soarta e asemenea soţiei:

Te poate urmări cu mare artă

Şi nu se ştie dacă te mai iartă!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI BOLNAV CARDIAC CE PRACTICĂ SPORTUL

Un sport ca orişicare act

Ce-n inimă întâi detună

Te-ajută ca să faci infarct…

De-o calitate mult mai bună. (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

CRITICILOR NEOFILI

(favorizanţi ai talentelor tinere)

Criteriile voastre literare

Îmi par un enigmatic joc secund,

Căci, promovând talentele „uşoare”,

Ceilalţi (mai „grei” fiind) se duc la fund… (MIHAI SCHWEITZER)

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

SOCOTELI...LINGVISTICE

(după o idee a lui Ion Ruse)

E limba noastră o-ncântare

Și sensuri multe-n ea adună.

Poți ști precis ce-a zis cutare

Dar te întrebi: ce-a vrut să spună? (MIHAI MACUC)

 

Păi, cum spunea un iezuit

Ne-ascundem gândul prin cuvinte

Dar pentru asta, negreșit,

Ne trebuie puțină minte... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

“ERRARE HUMANUM EST”

Părerea lumii nu vreau s-o ascult,

În minte-mi stă, întruna, o povață:

“Insistă și greșește cât de mult,

Că numai din greșeală se învață!”(LIVIU SERGIU MANOLACHE)

 

Așa e, a greși e omenește

Dar diabolică ar fi perseverarea

Ăl care-o ține langa dovedește

Că nu i-a fost de vreun folos eroarea! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

NONCONFORMISTUL

Ducând o viață de pripas,

E azi ușor de presupus

De ce și-a pus belciug în nas:

Să fie mai ușor... de „dus”! (ION MORARU)

 

Cei ce își pun belciug în nas

Sunt animați de-o pricină

E-un suvenir ce le-a rămas

De când trăiau în cocină... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

VORBE

Și-a pierdut prin vreme rolul :

" Cum e turcul și pistolul".

Azi se schimbă eticheta :

"Cum e rusul și.. racheta"! (GHEORGHE DĂNĂILĂ)

 

Cu pistolul unui turc

N-are rost să mă încurc

Dacă vreau să trec de-o ușă

Apelez la o"Katiușă"... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Dom' profesor, vezi cum faci,

Căci "katiușa" - i numai… draci! (GHEORGHE DĂNĂILĂ)

 

Pașnic sunt de felul meu

N-am nevoie de pistol

Dar constat că e cam greu

La război, in fundul gol... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

DE LA O ZICALĂ LA ALTA

Că dragostea e vinul vieții,

Ziceau, romantic, toți poeții;

Pragmatic, vin cu-a mea zicală:

Căsătoria-i mahmureală! (GHEORGHE CIREAP)

 

Ei, Ghiță, mahmureala trece

Cu-o țuică sau cu-o bere rece

Dar nu la fel trece năpasta

Ce ți-ai luat pe cap: nevasta… (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Trecând de semicentear

Nevasta m-a lăsat hoinar,

Dar țuica, vinul sau o bere,

De-acuma nu-mi mai fac plăcere! (GHEORGHE CIREAP)

 

Eu, sincer, te compătimesc!

Păi fară bere, fară țuică,

Mai că îmi vine să răcnesc:

"Ce fel de viață-i asta, muică?"(ŞTEFAN BAŞNO)

 

Când, obligat, renunți la toate

Și lipsă duci de sănătate,

Rămâne vorba între noi:

Aceasta-i... viața de apoi! (GHEORGHE CIREAP)

 

Pe Facebook am citit un sfat

De la un medic mult titrat:

Că viața-i sigur mult mai bună

Cu-o țuiculiță, dar de prună! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Că e de prune sau de pere,

O țuiculiță-i o plăcere,

Dar nu din orice areal,

Ci numai dacă-i din Ardeal!(GHEORGHE CIREAP)

 

E-un medic sud american

Și sigur n-a gustat pălincă

Eu i-aș trimite un „ciocan”

Să nu mă fac de caterincă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

AUT DIN EUROPA

Excluși și din lumea-a treia,*

Undeva, prin Eritreea;

Cu becali și cu burleni,

Avem fotbal…trei coceni. (DUMITRU BUJDOIU)

* Conference Leaque, a treia competiție europeană, nu ne

acceptă în grupe; după FCSB, iată, și Farul și Sepsi au fost eliminate.

 

POLITICA ȘI DEMOCRAȚIA

Sistem democratic perfid,

Acceptat, votat, de toți;

Arătați-mi un partid,

Fără penali, fără hoți. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

OAMENI ȘI VITE (minifabulă)

Boii se luptă-ntre ei,

Dar niciodată cu vaci;

Însă vezi bărbați, femei

Cum se-ncaieră în draci. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ÎNTRE AMICI, RECENT ÎNSURAȚI

- Duc o viață grea, perfidă,

Nu știu ce mă fac cu soacra;

- Dă-o afară, termini cloaca!

- Aș da-o, dar (mi)-e…gravidă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

SOȚIE RUȘINOASĂ

- Ce mă fac cu ăsta, frate?

Iar fluieră în biserici,

Spune bancuri nesărate;

- Să spună la…diabetici! (DUMITRU BUJDOIU)

   

 

ȘEFUL CĂTRE POLIȚIȘTII SANCȚIONAȚI

Măi băieți, cât căzú măgăreața pe voi,

Vă retrageți nițel și nici cârc sau suflare.

Noi cu lumea suntém, nu cu voi în război.

Cum s-a stins, într-o slujbă accédeți mai mare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

TOȚI ȘEFII ȘTIAU DE FĂRĂDELEGEA DIN CREVEDIA

S-au tot plâns la primărie,

Ștrumfi, poliție, fișpani

Că miroase-a tragedie.

Decidenții – nici s-adie:

Lor le mirosea a bani! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ILEGALITĂȚILE DE LA STAȚIA GPL CREVEDIA

SE EFECTUAU NOPȚILE ȘI NUMAI ÎN WEEKEND

Gazul natural pentru uz casnic

Îl mixau cu cel lichefiat,

Ca să-l vândă, cu propan, obraznic,

La șoferi pe-un preț lejer    ... triplat. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LE PASĂ DOAR DE PIELEA PROPRIE

Ard cisterne? Ardă țara-ntreagă!

Șefii se fac morți în păpușoi.

Nu știu ei că focul se propagă

Și-i va arde primii pe șoșoi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

A FOST PIERDUTĂ NU NUMAI LUPTA CU DROGURILE,

CI ȘI CEA CU GAZELE?

Să te miri că-n alte timpuri sau/și spații

Spusa lui ar fi făcut senzație,

Una când din patruzeci de stații

Are-o vai de ea autorizație?!... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LEGEA JUNGLEI LA STAȚIILE GPL

Autorizație?! Vană-n

Jungla amazoniană.

De funcționare? N-are.

Dar de construire are? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ȘI-NCĂ MAI CREDE-N ZARATUSTRA...

De ce va fi sărind ca ars

Când vine vorba despre arși?

Ce personaj futÍl, compárs,

Pe lângă venerații parși! (LERU CICOARE)

 

ÎN ALTE MEDII – ALTE REACȚII

Unde-or fi spitalele de arși?

Ție, el, -  că s-au făcut progrese.

Pentru subterfugii-abil alese,

Ar fi fost sacrificat de parși. (LERU CICOARE)

 

MANÍA CONTROALELOR DE DUPĂ TRAGEDII

Ne-au nins tragediile la tâmple?

Nu trag caii noștri, - mping trăsuri?

Așteptăm întâi să se întâmple

Și doar după să luăm măsuri! (LERU CICOARE)

 

DUPĂ FIECARE TRAGEDIE

ȘEFII INAMOVIBILI NE DAU ASIGURĂRI

Júruri care mai de care

Tragedíi să ne se-ntâmple.

În zadar. Nici o schimbare.

Doar peri suri le-apar la tâmple. (LERU CICOARE)

 

ȚARA ARDE (LA PROPRIU)

ȘI PREȘEDINTELE SE PIAPTĂNĂ

De stúdiile prin corespondénță

Se șușoteau prin colțuri vrute și nevrute,

Dar azi, în țară când, din imprudență,

Și-un președinte-avem pe nevăzute?! (LERU CICOARE)

 

CINE-I, ÎNSĂ, LA TIMONĂ?

Țară-a drogurĭlor blindate,

A crimei organizate,

Furtului planificat,

Mărfii vii de traficat,

Cine-o duce, dar, de-a roata,

Țărișoara, eșuata? (LERU CICOARE)

 

STARE DE NECESITATE CONTINUĂ

S-a liniștit pe-un tip tahicardia?

Dar am exclus cu totul tragedia,

Când în orașele din România

Sunt sute GPL de Crevedia? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ

N-are somn nu d’aia-n Caracal

Fiul că-i patron de Crevedia,

Ci că prea-i întrece avuția

Leafa lui de mare feudal. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BA DE LA VÂRF SCHIMBAREA TRE’ SĂ-NCEAPĂ!

Că nu se mișcă treburile-n țară

Vor nouă cei de sus să ne impute.

Să nu le amintim  – a câta oară? –

Că de la cap tot peștele se-mpute?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PODUL DE PESTE DUNĂRE DE LA BRĂILA,

DE-ABIA INAUGURAT CU MARE FAST,

ÎNCEPE SĂ SCÂRȚÂIE

Patronul Golden Gate ne-ar trage-n țeapă,

Căci nu s-a ros asfaltul și-a fugit

Sau podul, nou, ar fi intrat la apă,

Ci doar niște șuruburi s-au slăbit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TAINA SFÂNTULUI BOTEZ –

NUMAI CU ADEVERINȚĂ DE LA MEDIC?

Nu-mi venea pân’ ieri să crez:

N-ai hârțoagă – n-ai botez!

N-ar fi, părinte, mai fáin

Să mă botezați online? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NE TOT IA CU ZĂHĂRELUL?

De ce SRI o ține

Să púnem accentul bine?

„Precaút” că-i sau „precáut”,

De vrea, te trimite-n    ... out. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

POLITICA

Cu un etos pe măsură

Se face politica:

Toţi ne spun multe din gură,

Dar nu fac nimica. (ADRIAN TIMOFTE)

 

REZOLVARE

Unele femei ne spun

Că la pat soţul nu-i bun.

Iată–un sfat eficient:

Trimite-l la ... antrenament. (ADRIAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Tânăr beat turtă prins conducând un moped într-o comună din Botoșani, s-a luat și la harță cu polițiștii!

astăzi, 13:32
21

În cursul zilei de miercuri, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au oprit pentru control, pe raza comunei Concești, județul Botoșani, un moped condus de un t&a...

Elevului nu i se poate scădea nota în urma contestației la bacalaureat. Decizia istorică a unei instanțe!

astăzi, 13:10
109

Cu ajutorul avocatului său, Mirel Ovidiu Alexandru, din Baroul Bihor, tânărul din Oradea a reușit să demonstreze că ordinul de ministru care permitea scăderea notei în urma recorect...

Botoșăneni reținuți de polițiști după ce au bătut pe stradă un bărbat de 36 de ani! (Foto)

astăzi, 12:04
174

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul de Ordine Publică au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele a doi tineri, de 20, respectiv 23 de ani, din mun...