O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
AL. D. Funduianu: Georgică, prin voință / tenacitate, pricepere și pasiune, ții în viață, de aproape 5 ani, una dintre rubricile de Sărbătoare de pe stiri.bt..
Felicitări! Și, dincolo de ceea ce am spus eu, adaugă tu alte atu-uri / argumente care fac posibilă o asemenea performanță.
Georgică Manole: Ai dreptate, am ajuns la episodul cu numărul 250 al rubricii mele, “Loc de dat cu … epigrama”. Asta înseamnă cam tot atâtea cronici la cărţile umoriştilor din toată ţara. Am credinţa că sunt apreciate, având în vedere numărul de volume pe care le primesc la adresa mea din Hăneşti (Botoşani). Lor li se adaugă şi recenziile / cronicile la cărţile autorilor de poezie, proză, jurnale, dicţionare etc. M-am apropiat de epigramişti pentru că şi eu am cochetat cu această specie, dar şi pornind de la credinţa că epigramiştii sunt veritabili sociologi ai neamului. În catrenele lor sclipitoare poţi găsi studii de caz, cadre şi manifestări, toate concepte şi metode de lucru ale lui Dimitrie Gusti. Îmi plac autorii care au simţul umorului, fiindcă umorul are o proprietate specială, esteticul. Asta nu înseamnă că am ceva cu cei care abordează excesul de satiră şi care merg mai mult pe etic. Sunt foarte mulţi epigramişti care armonizează perfect componenta gândire-simţire cu cealaltă componentă, modalitatea de exprimare în care recunoaştem prozodia.
Al. D. F.: Cum tu ai fost consecvent la scris, eu sunt unul dintre cititorii care nu au ratat nici un episod din acest minunat ”Loc...”. Care (mai) e soarta zecilor de interviuri cu epigramiști, a sutelor de recenzii la cărțile de epigrame și de umor pe care, săptămânal, le-ai realizat?
G. M.: Toate se găsesc frumos rânduite de ziarul online stiri.bt. şi pot fi citite accesând „loc de dat cu… epigrama”. Ele se mai găsesc şi în calculatorul meu organizate pe două cărţi care stau în stand by, aşteptând vremuri mai bune.
Al. D. F.: Prin creațiile promovate în această rubrică, dar și prin măiestria comentariilor tale, te-ai făcut cunoscut / remarcat și apreciat în toată țara. Nu rareori, ai chiar și colaboratori din străinătate. Un grup - de epigramiști - nu foarte numeros, dar valoros și stabil. Cum ai reușit / cum reușești să-i ții ”aproape”?
G. M.: Segmentul pe care m-am axat ţine, în cea mai mare parte, de textul versificat. Înseamnă că e vorba de stilistică, de lingvistică, de mecanismul de limbaj şi de una sau mai multe reguli impuse de specia sau speciile alese de fiecare autor. Vorbesc aici de poeziile cu formă fixă şi nu de fabulă care e mai laxă, mai lichidă în întinderea versului şi unde contează nararea şi morala. Însă mie îmi place să cred că recenziile / cronicile / semnalele mele sunt apreciate pentru analizele făcute din perspectiva disciplinelor auxiliare: filozofia, psihologia dar, mai ales, sociologia. Aspectul a fost sesizat de mulţi autori de umor şi m-au încurajat să continui aşa. Acesta este, cred, motivul pentru care îmi trimit cărţile lor pe care, şi acesta este un alt aspect, le citesc cu atenţie. Îmi sunt aproape epigramişti din Botoşani, Iaşi, Buzău, Cluj şi din alte zone.
Al. D. F.: Ce ecouri, pe care noi - cititorii - nu le vedem, primești? Laude, critici...
G. M.: Primesc foarte multe aprecieri. Cele mai multe sunt pozitive. Reiau aici două dintre ultimele: “Mulțumesc din toată inima, dle Manole. Suntem onorați, încântați de cronica dvs. Ați intuit si ati exprimat cu măiestrie, obiectivitate dar și bonomie nuanțele și mesajul cărții noastre” (TEODORA PASCALE despre cronica făcută la cartea „Florete şi sonete” - 29 I 2023); „Vă mulțumesc foarte mult. Magistrală analiză și plină de intuiţie” (VALENTIN DAVID despre cronica la cartea sa „Florete şi sonete” - 29 I 2023). Tu ştii, dragă Sandu, că eu am publicat (şi public încă) sute de recenzii / cronici la cărţile poeţilor şi prozatorilor botoşăneni şi din ţară. Reiau aici un punct de vedere al distinsei poete Lucia Olaru Nenati: „Dl.profesor Manole este unul dintre rarele personalități cu mare amplitudine creativă invers proporțională cu modestia sa. De pildă, nu știu cât se cunoaște despre caratele sale de comentator de critică și exegeză literară de nivel înalt. Pot să amintesc aici, în cunoștință de cauză, comentariul său amplu și competent despre cartea mea dedicată lui Bacovia și exegezei sale semnată de marea hermeneută elvețiană Svetlana Paleologu Matta. Dintre zecile de abordări critice în acest caz, dată fiind revelarea primei exegeze bacoviene încă în timpul vieții poetului, cea mai avizată și valoroasă abordare a fost cea semnată de G.Manole căruia îi mai mulțumesc acum încă o data”- 21 07 2022.
Există şi puncte de vedere negative. Cele mai multe se referă la valoarea epigramelor pe care le public în partea a doua a rubricii. Dar oamenii aceştia sunt de bună calitate, cu studii de domeniul excelenţei şi e dreptul lor să se exprime. În rubrica mea vor avea acces. Am explicat în repetate rânduri gestul meu şi sunt mulţi epigramişti valoroşi care mi-au dat dreptate.
Cea mai mare bucurie mi-a venit recent de la Buzău unde, la ediţia a XXIV-a (2023)a Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” mi-a fost acordată Diploma de Excelenţă „Nicolae Grigore Mihăescu –Nigrim” pentru susţinerea şi promovarea Cenaclului Umoriştilor din acest oraş în spaţiul epigramatic şi cultural naţional. Le mulţumesc mult că s-au gândit şi la mine care, acolo, în liniştea patriarhală a Hăneştiului de Botoşani, le citesc foarte atent cărţile şi scriu despre ele.
Al. D. F.: Cum apreciezi colaborarea cu stiri.bt? Ce ai dori să transmiți cititorilor, în legătură cu acest inspirat și generos proiect, ”Loc de dat cu… epigrama”?
G. M.: Colaborarea este foarte bună. Ziarul, pe cât posibil, îmi acordă vizibilitate, ceea ce este foarte important. Privind cititorii, rubrica fiind una de nişă, mă citesc epigramiştii şi cei care iubesc produsele umoristice. Aştept cărţile lor şi, cu siguranţă, voi scrie despre ele fiindcă rubrica merge înainte.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DIFERENŢĂ
Se spune, uneori la repezeală,
O glumă ce-i lipsită de eroare:
Deşteptul face tot cu chipzuială
Iar prostul, din păcate, la-ntâmplare. (ELENA MÂNDRU)
UNUI AFACERIST
Pentru a răzbate-n viaţă,
Permanent el tot învaţă;
Studiază până-n zori
Cum se poate trage sfori. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
UNEI BĂTRÂNE PRECUPEŢE
E suspectată azi de juri
Că-i interlop de mare soi
Că are multe legături…
De ceapă şi de usturoi! (ION MORARU)
DIN ZICERILE GREVIȘTILOR
Glasuri zorile despică,
Izvorâte-s din popor:
Nu de legi ne este frică,
Ci de aplicarea lor! (VASILE LARCO)
UNUI CASANOVA
A tot zburat din floare-n floare,
Fiind un tip cuceritor,
Şi-acum, bătrân, abia-i în stare
S-adune orele de zbor. (GRIGORE COTUL)
IDIOCRAȚIE
Amicul meu, de-un timp, îmi pare
Că vrea supusă lumea toată;
Să aibă totul la picioare,
Mânat de un instinct de... gloată! (MAX OPAIŢ)
PREJUDECATĂ
Fata, uneori susține
Că ar vrea bărbat bogat;
Chiar și-așa, vedem puține,
Fete, că s-au măritat!(MAX OPAIŢ)
UNUI EPIGRAMIST, LA O LANSARE DE CARTE
În această carte nouă,
Prelucrând idei mondene,
Epigrame... sunt vreo două,
Restul, au rămas... catrene! (MAX OPAIŢ)
NEDUMERIRE
Cum acest om nu-i braşovean
Să înţeleg, mi-e dificil
De ce de-o viaţă, an de an,
La poala… tâmpei stă docil! (DUMITRU MONACU)
BECALI, MĂSCĂRICIUL REGELUI*
Pentru el banul contează,
Ia jucători buni și-i ratează;
Habar n-are să-i rodeze,
Doar să-i vândă ca pe verze. (DUMITRU BUJDOIU)
*S-au adeverit înțepăturile mele din catrenele precedente, că
banii și fanfaronada lui strică fotbalul românesc.
FCSB, tot pe locul doi, după Hagi.
UNUI CERŞETOR DE SUCCES
Foarte bine e plasat
Într-un vad commercial,
Ăsta da bărbat de “stat”,
Care strange capital. (VASILE MANOLE)
MESAJ DIN ETER
Aseară am amartizat –
Textez acuma de departe –
Ş-acum aştept să-mi dea, pe Marte,
Statutul de refugiat. (SORIN FINCHELSTEIN)
SECRETUL
Şoptit încet pe culoare,
Nu poţi să-l afli dintr-odată,
Dar nu e chiar atât de mare,
Când nu-l cunoaşte lumea toată… (GHEORGHE BÂLICI)
PLIMBĂTOARELE DE CÂINI
Pe străzi, în lesă plimbați
De femei, rar de bărbați;
Ele au practică-aleasă,
Le-o pun și la soți acasă. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE BLONDE
- Gata, divorțez, nu-mi place!
- Ce-ți face, fă, te insultă,
Te face proastă, incultă?
- Mai rău, mă face sagace. (DUMITRU BUJDOIU)
LA PSIHOLOG
- Doresc să trăiesc un veac;
- Însoară-te, e bun leac!
- Crezi că soața, soacra-ar vrea?
- Nu, dorința-ar dispărea. (DUMITRU BUJDOIU)
DIVORȚ LA MELCI (Mini-fabulă)
Erai sexy, lipicioasă,
Ne-am iubit la mine-n casă,
Dar ai zbughit-o apoi,
Să-mi pui coarne cu-alți melcioi. (DUMITRU BUJDOIU)
Morala: Atenție, pe cine primești în casă.
PE CÂT DE MARE E VOINȚA,
PE-ATÂT DE DURĂ-I NEPUTINȚA
Cum nu-nțelegi morțiș, măi fato,
Că te iubim ca tu pe noi,
Dar cum să te primim în NATO,
Când țara ta e-n plin război? (LERU CICOARE)
COALIȚIA ASIGURA STABILITATEA SAU INVERS?
Cât era stabilitate
Conlucrau bine mersi.
La prima dificultate
Toate-au prins a scârțâi. (LERU CICOARE)
INTERESE MAJORE
Un guvern dres din extensii,
Deși-i clar că-i pus pe ducă,
Tu îi ceri măriri de pensii,
El îi cată-un job lui Ciucă. (LERU CICOARE)
SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ
N-ARE BANI DOAR PENTRU GLOATĂ
Ar avea, de nu i-ar cere
(Și bani forte, și lichid)
Cocoșații la putere,
Nepotismul la vedere,
Clientela de partid... (LERU CICOARE)
DE LA CAP SAU DE LA COADĂ?
Învățământul – toți actorii
Îl văd „prioritatea-ntâi”.
Ce nu ne spun promițătorii
E: de la care căpătâi? (LERU CICOARE)
PROFESORII PROTESTATARI LA TRATATIVE
CU REPREZENTANȚII GUVERNULUI
O fi prioritar învățământul,
Dar noi nu vrem salar prioritar,
Ci să ne dea, modest, guvernământul
Măcar cât ia un demnitar lunar. (LERU CICOARE)
CELOR CARE „ÎȘI FAC TREABA ÎN INTERESUL ROMÂNILOR”
Dacă tot muriți de grija
Bietului român de rând,
Leafă-i dați - în loc de-a mija -
Ca salariul vostru când? (LERU CICOARE)
SFÂNTA NAIVITATE A OMULUI DE RÂND
S-au găsit bani pentru ANI,
ANCOM, ANRE, suci regale.
Unde-or fi stând gologanii
Caznei existențiale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPORURI LA SALARII PENTRU
CONDIȚII DĂUNĂTOARE
Primesc la salarii spor
Că stau la calculator.
Dar că șed în jilț rotund
Și-și fac bătături la fund?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIALOG ÎNTRE SURZI
-„Geaba fluturați din piepturi,
Nu-s soluții peste noapte”.
-„Dar noi cerem aste drepturI
De treizeci de ani, nu șapte!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEZBINARE ASPIDĂ
Cei din arca guvernării
Cam prin ce tertipuri, fux
Împart bugetarii țării
În de rând și-avuți (de lux)??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GREVIȘTII ASMUȚIȚI UNII CONTRA ALTORA
Asmuțiți protestatarii:
„V-aș da bani, dar cer și alții!...”
Dar cântau când alte arii:
„Noi suntém la lefuri psalții!”?? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GUVERNUL ȘTIE UNDE S-APESE PEDALA (MORALEI)
La muncă, frați, că nu-i timp de plimbări!
Nu-ți fi și voi nătângi ca alți zevzeci.
Treizeci de ani ați așteptat schimbări
Și n-o să fiți în stare alți treizeci?? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CAM DE CE-O FI STAGNÂND REFORMA?
Pensii de serviciu/speciale...
Chiar se reformează? Cacealmá!
Cum s-ar da de-a dura hăt la vale
Dacă nu ar fi a mea și-a ta!... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROTESTATARII NU MAI AU NICI O ÎNCREDERE
Când ani n-ai pus (Ce făr’delege!)
O veche lege-n aplicare,
Să le promiți o nouă lege
Pentru onor salarizare?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CĂRTURARI? SĂ MAI AȘTEPTE!
Majorări: júrii, primarii,
Afișórii, -aleșii țării...
Profesórii-titularii?
În Legea salarizării! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU MULȚIMEA BURZULUITĂ NU TE PUI ÎN POARĂ
A trântit-o mangafaua
Că nu stă pe-un sac cu bani.
Foc să nu ia șandramaua?
L-au castrat ca pe soprani! (NICOLAE MĂTCAȘ)
LI S-A REDAT PROFESORILOR DEMNITATEA?
Nu mai sunt „váucere” , sunt „prime”,
Și carul a fost pus pe roți?
Dar a decis ce poporíme
Că premiile se dau la toți?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PROTESTELE AU PUS „ROTATIVA” PE JAR
Cât mocnea frustrarea-n plan,
Se luptau pentru ciolan.
Cum au prins că-i reactivă,
Au uitat de „rotativă”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GUVERNUL NU ÎNȚELEGE REFUZUL
DASCĂLILOR PROTESTATARI
DE A FI TRATAȚI ASISTAȚI SOCIAL
Convinși că bieții profesóri
Nu-s decât simpli cerșetori,
Fac ochii cepe a mirare
Că nu acceptă ajutoare.(NICOLAE MĂTCAȘ)
VREI ÎN FORMARE EXCELENȚĂ?
TRATEAZĂ-I, STATE, CU DECENȚĂ!
Nu pot trăi din ciuguleli.
S-au săturat de păcăleli.
Și tu te miri că ei, măi state,
Salarii cer și ... demnitate?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN APĂRAREA UNUI DASCĂL
(după un fapt real)
Ați râs de prof că-i demodat
Și umblă numai c-o jachetă,
Dar, dragi elevi, voi ați uitat
Că-n grajd se intră-n şalopetă. (STELICĂ ROMANIUC)
APROPO DE DOCTORATE
Când proful este și grăjdar
Înseamnă că e gospodar
Dar altul e un mare of
Când un grăjdar ajunge prof! (ŞTEFAN BAŞNO)
OFERTĂ PENTRU ZESTRE
Două fete mari,codane
are tata doi bujori
le-a scos zestrea la balcoane,
și așteaptă....pețitori. (AUREL DRĂGUŢ)
REPLICĂ LA „OFERTĂ…”
Fetele or fi codane
Dar dacă nu au "balcoane"
Și ceva posterior
N-or găsi un pețitor! (ŞTEFAN BAŞNO)
·
DESPRE GENA FEMEILOR
Cum le văd ferchezuite,
Simplu am descoperit
Că-s, de fapt, înnebunite...
De gătit! (GHEORGHE CIREAP)
REPLICĂ LA “DESPRE GENA…”
Da, dar se gătesc pe ele
Nu sarmale sau piftele!
Ele-și pun părul pe moațe
Noi cântam avan din mațe...(ŞTEFAN BAŞNO)
REEVALUARE!
De-aș da timpul înapoi,
Să fiu… soțul împlinit,
N-aș vrea multe lucruri noi,
Doar s-aleg… mai chibzuit! (NELU MATER)
REPLICĂ LA “REEVALUARE!”
Bun, te-ntreb, in treaba asta
Tu ți-ai consultat nevasta?
Dacă reevaluat
Nu te-acceptă ca bărbat?(ŞTEFAN BAŞNO)
EVOLUŢIA BĂRBATULUI
Femeilor le vin idei
Și-n timp scornesc alinturi noi:
Întâi „puiuți” și „cocoșei”,
Și-apoi doar „porci bătrâni”sau „boi”! (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LA “EVOLUŢIA BĂRBATULUI”
Bre, astea-s vorbe drăgălașe
Că boii-s, totuși, vertebrate
Dar sunt cucoane nărăvașe
Ce ne numesc celenterate! (ŞTEFAN BAŞNO)
EPIGRAMA – PRIVITĂ MATEMATIC
Matematic – nu-i dilema:
Ȋn trei versuri spui problema,
Ȋn al patrulea e dat
Ceea ce a rezultat. (ADRIAN TIMOFTE)
MODA
Cusur etern al omenirii
Ce pune preţ pe “ambalaj”
În dezacord cu legea firii
Şi în perpetuum rodaj! (MIHAI SCHWEITZER)