LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (235)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (235)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Speciile arondate umorului, printre care şi epigrama, se raliază principalelor instrumente ale raportării noastre la viaţă. Cititorul de umor are marea şansă de a se autoeduca prin contactul cu  personajele şi faptele aduse în prim plan de autori. Marii epigramişti pe care îi are ţara aceasta, şi nu-s puţini,  sunt şi veritabili sociologi sau psihologi. Opera lui Ion Moraru s-a dovedit a fi una care  se mulează pe cele spuse. Mai mult, acest autor practică un umor în spiritul poporului roman, adică unul senin şi cumpătat, cum ar zice Topîrceanu. Se mai remarcă la Ion Moraru şi un mod special de a armoniza mijloacele folosite cu tema aleasă. Spre exemplu, de un mare ajutor îi este faptul că face parte din grupul rebusiştilor de marcă ai ţării, pentru care pista falsă nu constituie o problemă. Chiar şi titlul acestui volum “Făcute de râs” (Editura “Pim”,  Iaşi, 2022) vine dinspre experienţa  căpătată ca rebusist.  Umorul lui Ion Moraru respectă cu asupra de măsură  şi  una dintre cerinţele  de a fi simpatetic: voioşia sănătoasă, sintagmă introdusă în critica de umor de Claudiu T. Arieşan.

Prima parte a volumului amintit şi intitulată “Schiţe satirico-umoristice”  este în fapt o microantologie de autor  cu extrase din volumele publicate. Dintre cele şase volume personale ale lui Ion Moraru am citit trei: „Butoiul lui Chicioroagă” (2014), „Incizii pe viu” (2018) şi „Colţii morarului” (2021). Nu numai că le-am citit, dar am şi scris despre ele. Despre primul volum nominalizat spuneam la timpul respectiv: „Constituit ca un volum caleidoscop,  arhitectura textului  e concepută pe şapte elemente specifice genului: epigrame, definiţii epigramatice, şarje amicale, poezii umoristice, dicţionar de definiţii…cu tâlc, aforisme şi proză scurtă  umoristică. Volumele astfel concepute au avantajul că pot fi citite începând cu ce capitol dorim. Unii umorişti transsubstanţializează sensurile cuvintelor. Proza lui Ion Moraru depăşeşte această fază de poleire a cuvintelor, transmutaţia potrivindu-i-se perfect, având, astfel, ştiinţa înnobilării sensurilor”.

Al doilea volum  dintre cele citite de mine  ne indică un Ion Moraru ca un generator de umor. Spuneam: „Se simte că epigramele  nu sunt doar rezultatul unor  observaţii, ci a unor concluzii  rezultate din intense  cercetări pe care autorul le numeşte „incizii”  realizate cu instrumentarul  specific acestui catren: încifrarea ideii  sau a unei valori semantice a cuvântului prin primele trei versuri şi descifrarea  prin poanta din versul al patrulea. Epigramele lui Ion Moraru sunt secvenţe cu care putem alcătui discursuri pe diferite teme, fiindcă umorul înglobat este unul emoţionant şi convingător”.

Despre cel de-al treilea volum concluzionam: „Fiind un român adevărat, creaţiile lui Ion Moraru emană  un umor răbdător, o ironie care iese în evidenţă, un civism de sorginte eminesciană  precum şi un spirit satiric viperin.  Perfecţiunea epigramelor lui Ion Moraru ne obligă  să  apelăm la o formă elegantă a râsului fiindcă, mai mult, îl bănuiesc pe distinsul epigramist a fi unul rafinat în înfăţişare, gesturi şi simţire”.

Partea a doua a volumului, intitulată „Din lumea epigramei”, îmi readuce în minte  un citat din Gabriel Liiceannu (vezi „Declaraţie de iubire”): "Fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni, ei nu pot fi mulţi, pe care i-a preluat în el şi i-a iubit fără rest, fără umbră, şi împotriva cărora spiritul lui critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios. Aceşti oameni puţini, care ne fac pe fiecare în parte să nu regretăm că suntem, reprezintă, chit că o ştim sau nu, stratul de protecţie care ne ajută să trecem prin viaţă."  Ion Moraru nu este interesat doar de propria operă, el este atent şi la creaţia şi evoluţia confraţilor.  Podiumul afectiv  este ocupat de Dan Căpruciu (“veteran al umorului gălăţean, situate în vârful piramidei valorice a scrisului “în doi peri”), Vasile Plăcintă şi Iulian Bostan (luaţi în duet pentru a-i ieşi sintagma “plăcintă cu bostan”şi care formează “un brand umoristic gălăţean”),Dan Plăeşu (“o personalitate polivalentă a artei şi culturii de la Dunărea de Jos: filolog, profesor, ziarist profesionist, umorist, dramaturg, fabulist, romancier”), Alexandru Hanganu (“epigramele lui despre sex, deşi sunt cu bikini şi fără sutien, nu par vulgare ci puţin – mai mult – decoltate!”), Mihai Sălcuţan (“poet, eseist, publicist şi, nu în ultimul rând, epigramist, un slujitor fidel a zeiţei Themis”), Constantin Cristian (“toată viaţa lui un “om de litere” şi un “om de caracter”. Aşa după cum probabil aţi intuit, a fost de meserie… tipograf”), Constanţa Apostol (“atacă rapid, discret şi eficient. Pe urmaşele Evei, din care face şi dânsa parte, le ia adeseori în răspăr”).  Urmează  “cei trei crai de la RÂSărit” – Efim Tarlapan, Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza  - cărora  li se daugă încă unul – Ioan V. Maftei Buhăieşti,  Ion Moraru dedicându-le o epigramă… la pachet: “Epigramiştilor din EST, / Doresc atâta să vă spun: / V-am adunat ca să atest / Că faceţi toţi… cât unul bun!”. Nu sunt singurii care primesc o epigram marca Ion Moraru. O redăm pe cea dedicată Constanţei Apostol: “Când ne va invita CONSTANŢA / La ziua ei păstrând prestanţa, / Noi ne simţiv-om, vorba aia, ( Precum acasă la… MAMAIA!”

Ion Moraru  adaugă edificiului său afectiv şi trei “ierarhi” de la “Academia Liberă Păstorel” din Iaşi (ALPI), oprindu-se la Mihai Batog Bujeniţă (“un om cândva “cu capul în nori” – fost pilot militar pe avioane supersonice -  care, după pensionare, a revenit “cu picioarele pe pământ”), Mihai Haivas ( “tema principal a epigramelor sale este – cum e şi firesc la 70 de ani! – femeia), şi Vasile Larco (un băiat… de zahăr”- născut la Bucecea, descendent din stirpea lui Păstorel”).  Finalul prezentării celor trei “ierarhi”  e în fapt o “opţiune turistică hibernală” prezentată în stilul Ion Moraru: “Am fost la munte, iarna, ani întregi / În Făgăraş, Parâng şi în Bucegi / Dar orişicât omit şi ger ar fi / În iarna asta-n ALPI aş poposi!”. Lista lui Moraru continua cu George Petrone (“umorist ironic, sarcastic şi zeflemist dar plin de rafinament, eleganţă şi condescendenţă faţă de semenii săi”), Ion Toderaşcu (ironic, hâtru, zeflemist şi miştocar”), Vasile Bârzu , Nicolae Paul Mihail – Nicomah (“romancier, poet, scenarist, eseist şi critic literar”), Ştefan Cazimir (“opera sa literară va dăinui peste timp, îmbogăţinf patrimonial literar şi cultural al neamului românesc”) şi Cezarina Adamescu (“autoare a peste 160 de volume de poezii, proză, cronici, recenzii literare precum şi epigrame”).

Cu un puternic discurs sociologic în opera sa, Ion Moraru nu poate să fie decât un mare altruist, caracteristică de bază în construcţia unui edificiu afectiv . A scrie despre confraţii tăi  ca rezultat  al unui altruism raţional, înseamnă să fii conştient de puterea acestuia ca normă de responsabilitate socială. Ion Moraru este un umorist în jurul căruia merită să gravitezi. Oricând poţi face parte din edificiul său afectiv. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ARTA EVEI

Femeia, vă zic adevăr,

E magician fericit:

Transformă-al discordiei măr,

Chiar şi-astăzi în fructul oprit! (FLORINA DINESCU)

 

PRECAUŢIE

Atunci când vrei să faci un praznic,

E bine s-angajezi un paznic;

Să nu-ţi apară-n loc de-amici

O-ntreagă droaie de calici. (ELENA MÂNDRU)

 

UNOR POEŢI „MODERNI”

E clar, cum e cuprinsul unei jalbe,

Că de un timp, la unii, poezia

E scrisă-n versuri chiar atît de albe,

Încât se cam confundă cu hîrtia! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CELOR CARE FOLOSESC EXPRESIA

„ÎMI PLACE FOARTE TARE”

Expresia „îmi place foarte tare”,

O auzim la doamne, domnişoare,

Dar în virtutea unui drept firesc,

Normal, şi mulţi bărbaţi o folosesc. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PRIMĂVĂRATICĂ

Românii toţi să nu mai fie vor

În ţară nicio coadă de topor

Dar astăzi văd c-au apărut urmaşi:

E plaiul plin de cozi de…toporaşi! (ION MORARU)

 

 

PRINCIPIUL BAHIC

De când sunt stele, vânturi, nori,

În lume este demonstrat,

Că omul bea de două ori:

Când este treaz ori când e beat. (VASILE LARCO)

 

COMODITATE

Românului îi este greu

De treabă,-ndată, să se-apuce;

Iar de lăsat, constați mereu,

Că iute-o face și... se duce.(MIHAI HAIVAS)

 

PREMONIŢIE

Un sunet groaznic, funerar,

Vibra în toată România,

Şi m-am trezit… Of, ce coşmar!

… se prăbuşea economia! (GRIGORE COTUL)

 

“IUBEŞTE-ŢI DUŞMANUL CA PE TINE ÎNSUŢI”

Credinţă am şi voi avea,

Dar cred că prind Infernul,

Că niciodată n-aş putea

Să îmi iubesc guvernul. (GRIGORE COTUL)

 

ILUZII, ILUZII

Iubito, cred că-ntineresc!

Iar părul meu alb, rar şi vechi

E negru acuma de-l privesc

Deocamdată, în urechi! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

UN EPIGRAMIST SE CONSIDERĂ „BRAND”

Brand se crede el acum

Şi ne spune că e trendy,

Dar de-i simţi al său parfum

Afli că e numai brandy. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

CHESTIUNE DE AMBALAJ  

Sunt om bătrân - dureri acute

Mă trec prin fiecare os,

Dar spun că sunt la senectute,

Că parcă sună mai frumos. (PETRU IOAN GÂRDA)

 

MUNCĂ DE INTELECTUAL

Cu munca mea ce greu mă mai urnesc

De rând cu muncitorii să muncesc,

Dar cât de bine şi uşor pot scrie

Vreo cuvântare despre hărnicie… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ALEŞII NEAMULUI

În Parlament azi au ajuns

Oameni din vechiul aparat:

Unii au multe de ascuns

Şi alţii multe de uitat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ŞI AFARĂ PLOUĂ, PLOUĂ

Ploaia asta nu-mi dă pace

Şi total m-a bulversat

Că nu mai ştiu ce se face

Când n-ai bani de numărat! (DUMITRU MONACU)

 

VISUL FRUMOASEI DIN PĂDUREA ADORMITĂ

Ce visa acea făptură

E că prinţul i-ar promite

Că nicicând n-o mai trimite

Să producă pe centură… (SORIN FINCHELSTEIN)

 

FEMEIA  

Precum Pascal, cuprins de încântare,

Am constatat în preajma ei orbeşte:

Femeia e o trestie-gânditoare.

... Dar ce păcat că ea mai şi vorbeşte. (ION DIVIZA)

 

 

DEMOCRAŢIE

Aleşii astăzi vin şi pleacă;

Cât stau, cu toţii ne-nconjoară

În fel şi chip, ca să ne facă

Să nu-i votăm a doua oară! (MAX OPAIŢ)

 

 

PROMOVARE ÎN TURISM

Ca un turist, marcat de stres,

Mereu a vrut , la noi, să vadă

Şi-n EST, pe harta G.P.S.

Vre-un metru de ... autostradă! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI ,,ACOPERIT"

Provenit din S.R.I.

Unde nu-şi găsea perechea,

Performează zi de zi,

Fi-ndcă trage cu... urechea. (MAX OPAIŢ)

 

 

MĂSURI ANTICRIZĂ

Când iarna, grija este mare,

Tot omul vrea să ia măsuri,

Şi se-ncălzeşte fiecare,

Dormind cu gândul la ... facturi. (MAX OPAIŢ)

 

TROC  

Am dat, că sucombam de foame

Și nu aveam la mine-un ban,

Un vraf de cărți de epigrame

Pe o fasole cu ciolan! (DAVID VALENTIN)

 

REPLICĂ LA “TROC”

Ciolanu-a fost de dinozaur

De-ai dat pe el așa tezaur?

Sau cărțile de epigrame

Se vând acum cu kilograme?... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

COD ROŞU DE UMEZEALĂ   

În zona umedă, fierbinte,

În care m-am aventurat,

Chiar de-au fost alții înainte,

Am fost taxat de m-am uscat! (DAVID VALENTIN)

 

REPLICĂ LA “COD ROŞU DE UMEZEALĂ”

Mă macină un gând ascuns

Pe unde, Doamne, a pătruns

Amicul meu din Orăștie

De a rămas fară simbrie?... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CARIATIDE   

Elenii nu-și zidesc soția,

În ziduri groase de cetate,

Precum Manole-n România…

Ci-o pun să țină casa-n spate! (DAVID VALENTIN)

 

 

REPLICĂ LA “CARIATIDE”

Că ține-n spate coșmelia

Nu-i lucru foarte curios

Dar o apucă pandalia

Că-l ține și pe puturos... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

BĂRBAŢII ŞI SCHIMBĂRILE DE SEX

Şi-au făcut un obicei

Care-i foarte comentat:

Sunt cu ochii pe femei,

Să nu deade vreun bărbat! (VASILE MANOLE)

 

FĂTĂLĂII

Duri se-arată la serviciu

Dar acasă n-au valoare…

Pentru soaţe-s un deliciu:

Bat la ei ca la covoare. (VASILE MANOLE)

 

GUVERNANŢILOR NU LE PASĂ

Când “vapoare” se scufundă

Şi-I pericol, ăşti mişei,

Chit că multe-ajung pe fund

La timonă vor tot ei. (CONSTANTIN PROFIR)

 

MINTE DE COPIL

Ar trebui să fim umani

Să-i dăm şi lui crezare,

Că are numai zece ani

… De condamnare! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

PARADA GENERALILOR DIN EUROPA DE EST LA PREZIDENȚIALE

Cauza că, la alegeri,

Generalii sunt în trend?

Vom vedea la realegeri:

Un nefast sau happy-end? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PATRIARHIA MOSCOVITĂ BINECUVÂNTEAZĂ ATROCITĂȚILE?

Ani la rând ne-au insuflat

Că biserica în sine

Separată e de stat.

Doar că statu-n frâu o ține. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SLUJITORILOR BISERICII ORTODOXE DIN FOSTELE

REPUBLICI SOVIETICE AFLATE (ÎNCĂ) SUB

 JURISDICȚIA PATRIARHIEI MOSCOVEI

Un stat să te agreseze:

Bombardări, viol, omor,

Cleru-l binecuvânteze,

Iar tu rugi să le-nchini lor?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VIRUSOLOGII ÎN PANDEMIE – PROMOTORI

AI ANUMITOR COMPANII FARMACEUTICE

Propagau și ferm, și-n pripă

Beneficiul vaccinării,

Fără a uita pe-o clipă

De craca sponsorizării. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DEFECT EREDITAR?

Da, democrația nu-i deplină,

Este încă mult deficitară,

Dar pe ultim loc în Uniune* -

E meteahna-ne ereditară?? (LERU CICOARE)

 

*Uniune – aici: UE.

 

TERMENI CREȘTINI IZGONIȚI DIN CALENDARUL ACADEMIC*

S-a zis cu Ziua Sf. Mihail,

Crăciunul, postul Paștelui și Paștele…

Le-au suplinit pe toate brusc și-abil

Cu „toamnă”, „iarnă”, „vară” hoaștele. (LERU CICOARE)

 

*Calendarul academic al Colegiului de Științe Economice și Politice din Londra

(The London School of Economics and Political Science: LSE).

 

SPORURI LA SALARIILE PRIMARILOR PENTRU

IMPLEMENTAREA PROIECTELOR FINANȚATE DIN PNRR

Ce criterii să reflecte

Motivarea pentru spor?

Nu-ncheierea de proiecte,

Ci REALIZAREA lor. (LERU CICOARE)

 

PROTESTUL SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT

CONTRA SUBAPRECIERII PROFESIEI DE PEDAGOG

Țară pretins educată 

(Onor profesorilor!),

Te-ai gândit măcar o dată

La prestigiul muncii lor?! (LERU CICOARE)

 

UNUI SECRETAR DE STAT CARE A PROPUS

DEZBATEREA PUBLICĂ A PROIECTELOR DE LEGE A EDUCAȚIEI

 RĂMAS (PENTRU O ORĂ) FĂRĂ ATRIBUȚII DE SERVICIU

„România educată”

E bătută-n cui de ani.

Cum s-o vrei azi discutată

Și să pierdem niște bani?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PLAGIATORUL ÎN PROCES CU ACUZATORUL DE PLAGIAT

I-a intentat proces pentru bârfit:

Plagiator e cel ce-a scris lucrarea,

Iar el a fost cumpărător cinstit,

De-aceea titlu-și apără și-onoarea! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SALARIILE S-AU MAJORAT, MITA N-A DISPĂRUT?

Vă-ngrozește că sunt doctori care

Corelează actul medical

Cu niscai foloase financiare?

Dar mutualismul amical? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SĂ SUPORTE BLESTEMUL SCLAVELOR

(sau AU AJUNS PE MÂNA FEMEILOR-JUDECĂTOARE)

Misogini, făpturi hulpave,

Căzneau sclave sexuale.

Ajunși azi ei la strâmtoare,

La femei cată salvare?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

EXTRA-SUPER CREDINCIOSUL JIJI

înjură ca la ușa cortului (Ziarele)

Când mânjii lui Hagi-l bătură,*

Doamne, ce-i ieși din gură!!!

Injurături, mii de draci;

Pe Biblie iar te c…   (DUMITRU BUJDOIU)

* FCSB - FARUL: 2-3

 

DUEL CU PĂSTOREL

Mulți râvnim la Păstorel,

Să epigramăm ca el,

Dar n-avem IQ la fel;

Poate-n cramă vr-un duel. (DUMITRU BUJDOIU)

 

FREUDISM

Eram tânăr, bogat, domn,

Mașini, bani, fete nubile,

Le ademeneam în vile;

Și-apoi…mă trezesc din somn. (DUMITRU BUJDOIU)

 

JUDECĂTORUL ȘI HOȚUL DE MAȘINI

- Ce gândeai când le furai?

- Să-ajung la târg în Vitan

- Puteai să iei un tramvai,

- Păi, n-am permis de vatman. (DUMITRU BUJDOIU)

 

O BLONDĂ LA MEZELĂRIE

- Vă rog, un cremvurșt mai mare,

- Ăst doamnă?! E frumos,

E proaspăt, tare gustos,

- Dar nu-l iau pentru mâncare… ( DUMITRU BUJDOIU)

                                                              

ALEGĂTORII CĂTRE CANDIDAŢI

ȊN CAMPANIE

Obiceiul cunoscut

Îl luaţi de la-nceput:

Lăudându-vă pe voi,

Cere-ţi votul de la noi. (ADRIAN TIMOFTE)

 

VA FI IMPOZITAT ŞI STILUL DE VIAŢĂ

Dacă şi stilul de viaţă

Va mai fi impozitat

Se va scrie pe chitanţă

Ca : ,,impozit pe rahat”! (IOAN TIMOFTE)

 

ROCADA PREMIERILOR

S-a cam terminat colacu

Ce-l mânca doar domnul Ciucă

Dar când va veni Ciolacu

Colaci calzi o sa ne-aducă! (IOAN TIMOFTE)

 

DE-AR AUZI EMINESCU!

Codrii falnici de aramă

N-o să poţi ca să-i mai treci

Căci cu tirurile-n vamă

S-au dus la austrieci ! (IOAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Depozit mistuit de flăcări în urma unui scurtcircuit (fotogalerie)

Sâmbătă, 25 Martie 2023
353

O clădire folosită de locatarii unui bloc din localitatea Vorona pentru a-și depozita lemne de foc și alte bunuri a fost cuprinsă de flăcări, în această dimineață. Incendiul s-a extins...

Ora Pământului. Diseară se sting luminile în zona centrală a municipiului Botoșani

Sâmbătă, 25 Martie 2023
147

Primăria municipiului Botoșani se alătură uneia din cele mai mari acțiuni voluntare – Ora Pământului!Astăzi, pe 25 martie 2023, timp de o oră, de la 20.30 până la 21.30,...

Șofer drogat lăsat fără permis și cercetat penal

Sâmbătă, 25 Martie 2023
300

La data de 25 martie 2023, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani - Biroul Rutier au oprii pentru control, pe strada Mihail Kogălniceanu, un autoturism condus de un tânăr&nbs...