O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Speciile arondate umorului, printre care şi epigrama, se raliază principalelor instrumente ale raportării noastre la viaţă. Cititorul de umor are marea şansă de a se autoeduca prin contactul cu personajele şi faptele aduse în prim plan de autori. Marii epigramişti pe care îi are ţara aceasta, şi nu-s puţini, sunt şi veritabili sociologi sau psihologi. Opera lui Ion Moraru s-a dovedit a fi una care se mulează pe cele spuse. Mai mult, acest autor practică un umor în spiritul poporului roman, adică unul senin şi cumpătat, cum ar zice Topîrceanu. Se mai remarcă la Ion Moraru şi un mod special de a armoniza mijloacele folosite cu tema aleasă. Spre exemplu, de un mare ajutor îi este faptul că face parte din grupul rebusiştilor de marcă ai ţării, pentru care pista falsă nu constituie o problemă. Chiar şi titlul acestui volum “Făcute de râs” (Editura “Pim”, Iaşi, 2022) vine dinspre experienţa căpătată ca rebusist. Umorul lui Ion Moraru respectă cu asupra de măsură şi una dintre cerinţele de a fi simpatetic: voioşia sănătoasă, sintagmă introdusă în critica de umor de Claudiu T. Arieşan.
Prima parte a volumului amintit şi intitulată “Schiţe satirico-umoristice” este în fapt o microantologie de autor cu extrase din volumele publicate. Dintre cele şase volume personale ale lui Ion Moraru am citit trei: „Butoiul lui Chicioroagă” (2014), „Incizii pe viu” (2018) şi „Colţii morarului” (2021). Nu numai că le-am citit, dar am şi scris despre ele. Despre primul volum nominalizat spuneam la timpul respectiv: „Constituit ca un volum caleidoscop, arhitectura textului e concepută pe şapte elemente specifice genului: epigrame, definiţii epigramatice, şarje amicale, poezii umoristice, dicţionar de definiţii…cu tâlc, aforisme şi proză scurtă umoristică. Volumele astfel concepute au avantajul că pot fi citite începând cu ce capitol dorim. Unii umorişti transsubstanţializează sensurile cuvintelor. Proza lui Ion Moraru depăşeşte această fază de poleire a cuvintelor, transmutaţia potrivindu-i-se perfect, având, astfel, ştiinţa înnobilării sensurilor”.
Al doilea volum dintre cele citite de mine ne indică un Ion Moraru ca un generator de umor. Spuneam: „Se simte că epigramele nu sunt doar rezultatul unor observaţii, ci a unor concluzii rezultate din intense cercetări pe care autorul le numeşte „incizii” realizate cu instrumentarul specific acestui catren: încifrarea ideii sau a unei valori semantice a cuvântului prin primele trei versuri şi descifrarea prin poanta din versul al patrulea. Epigramele lui Ion Moraru sunt secvenţe cu care putem alcătui discursuri pe diferite teme, fiindcă umorul înglobat este unul emoţionant şi convingător”.
Despre cel de-al treilea volum concluzionam: „Fiind un român adevărat, creaţiile lui Ion Moraru emană un umor răbdător, o ironie care iese în evidenţă, un civism de sorginte eminesciană precum şi un spirit satiric viperin. Perfecţiunea epigramelor lui Ion Moraru ne obligă să apelăm la o formă elegantă a râsului fiindcă, mai mult, îl bănuiesc pe distinsul epigramist a fi unul rafinat în înfăţişare, gesturi şi simţire”.
Partea a doua a volumului, intitulată „Din lumea epigramei”, îmi readuce în minte un citat din Gabriel Liiceannu (vezi „Declaraţie de iubire”): "Fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni, ei nu pot fi mulţi, pe care i-a preluat în el şi i-a iubit fără rest, fără umbră, şi împotriva cărora spiritul lui critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios. Aceşti oameni puţini, care ne fac pe fiecare în parte să nu regretăm că suntem, reprezintă, chit că o ştim sau nu, stratul de protecţie care ne ajută să trecem prin viaţă." Ion Moraru nu este interesat doar de propria operă, el este atent şi la creaţia şi evoluţia confraţilor. Podiumul afectiv este ocupat de Dan Căpruciu (“veteran al umorului gălăţean, situate în vârful piramidei valorice a scrisului “în doi peri”), Vasile Plăcintă şi Iulian Bostan (luaţi în duet pentru a-i ieşi sintagma “plăcintă cu bostan”şi care formează “un brand umoristic gălăţean”),Dan Plăeşu (“o personalitate polivalentă a artei şi culturii de la Dunărea de Jos: filolog, profesor, ziarist profesionist, umorist, dramaturg, fabulist, romancier”), Alexandru Hanganu (“epigramele lui despre sex, deşi sunt cu bikini şi fără sutien, nu par vulgare ci puţin – mai mult – decoltate!”), Mihai Sălcuţan (“poet, eseist, publicist şi, nu în ultimul rând, epigramist, un slujitor fidel a zeiţei Themis”), Constantin Cristian (“toată viaţa lui un “om de litere” şi un “om de caracter”. Aşa după cum probabil aţi intuit, a fost de meserie… tipograf”), Constanţa Apostol (“atacă rapid, discret şi eficient. Pe urmaşele Evei, din care face şi dânsa parte, le ia adeseori în răspăr”). Urmează “cei trei crai de la RÂSărit” – Efim Tarlapan, Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza - cărora li se daugă încă unul – Ioan V. Maftei Buhăieşti, Ion Moraru dedicându-le o epigramă… la pachet: “Epigramiştilor din EST, / Doresc atâta să vă spun: / V-am adunat ca să atest / Că faceţi toţi… cât unul bun!”. Nu sunt singurii care primesc o epigram marca Ion Moraru. O redăm pe cea dedicată Constanţei Apostol: “Când ne va invita CONSTANŢA / La ziua ei păstrând prestanţa, / Noi ne simţiv-om, vorba aia, ( Precum acasă la… MAMAIA!”
Ion Moraru adaugă edificiului său afectiv şi trei “ierarhi” de la “Academia Liberă Păstorel” din Iaşi (ALPI), oprindu-se la Mihai Batog Bujeniţă (“un om cândva “cu capul în nori” – fost pilot militar pe avioane supersonice - care, după pensionare, a revenit “cu picioarele pe pământ”), Mihai Haivas ( “tema principal a epigramelor sale este – cum e şi firesc la 70 de ani! – femeia), şi Vasile Larco (un băiat… de zahăr”- născut la Bucecea, descendent din stirpea lui Păstorel”). Finalul prezentării celor trei “ierarhi” e în fapt o “opţiune turistică hibernală” prezentată în stilul Ion Moraru: “Am fost la munte, iarna, ani întregi / În Făgăraş, Parâng şi în Bucegi / Dar orişicât omit şi ger ar fi / În iarna asta-n ALPI aş poposi!”. Lista lui Moraru continua cu George Petrone (“umorist ironic, sarcastic şi zeflemist dar plin de rafinament, eleganţă şi condescendenţă faţă de semenii săi”), Ion Toderaşcu (ironic, hâtru, zeflemist şi miştocar”), Vasile Bârzu , Nicolae Paul Mihail – Nicomah (“romancier, poet, scenarist, eseist şi critic literar”), Ştefan Cazimir (“opera sa literară va dăinui peste timp, îmbogăţinf patrimonial literar şi cultural al neamului românesc”) şi Cezarina Adamescu (“autoare a peste 160 de volume de poezii, proză, cronici, recenzii literare precum şi epigrame”).
Cu un puternic discurs sociologic în opera sa, Ion Moraru nu poate să fie decât un mare altruist, caracteristică de bază în construcţia unui edificiu afectiv . A scrie despre confraţii tăi ca rezultat al unui altruism raţional, înseamnă să fii conştient de puterea acestuia ca normă de responsabilitate socială. Ion Moraru este un umorist în jurul căruia merită să gravitezi. Oricând poţi face parte din edificiul său afectiv. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ARTA EVEI
Femeia, vă zic adevăr,
E magician fericit:
Transformă-al discordiei măr,
Chiar şi-astăzi în fructul oprit! (FLORINA DINESCU)
PRECAUŢIE
Atunci când vrei să faci un praznic,
E bine s-angajezi un paznic;
Să nu-ţi apară-n loc de-amici
O-ntreagă droaie de calici. (ELENA MÂNDRU)
UNOR POEŢI „MODERNI”
E clar, cum e cuprinsul unei jalbe,
Că de un timp, la unii, poezia
E scrisă-n versuri chiar atît de albe,
Încât se cam confundă cu hîrtia! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CELOR CARE FOLOSESC EXPRESIA
„ÎMI PLACE FOARTE TARE”
Expresia „îmi place foarte tare”,
O auzim la doamne, domnişoare,
Dar în virtutea unui drept firesc,
Normal, şi mulţi bărbaţi o folosesc. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PRIMĂVĂRATICĂ
Românii toţi să nu mai fie vor
În ţară nicio coadă de topor
Dar astăzi văd c-au apărut urmaşi:
E plaiul plin de cozi de…toporaşi! (ION MORARU)
PRINCIPIUL BAHIC
De când sunt stele, vânturi, nori,
În lume este demonstrat,
Că omul bea de două ori:
Când este treaz ori când e beat. (VASILE LARCO)
COMODITATE
Românului îi este greu
De treabă,-ndată, să se-apuce;
Iar de lăsat, constați mereu,
Că iute-o face și... se duce.(MIHAI HAIVAS)
PREMONIŢIE
Un sunet groaznic, funerar,
Vibra în toată România,
Şi m-am trezit… Of, ce coşmar!
… se prăbuşea economia! (GRIGORE COTUL)
“IUBEŞTE-ŢI DUŞMANUL CA PE TINE ÎNSUŢI”
Credinţă am şi voi avea,
Dar cred că prind Infernul,
Că niciodată n-aş putea
Să îmi iubesc guvernul. (GRIGORE COTUL)
ILUZII, ILUZII
Iubito, cred că-ntineresc!
Iar părul meu alb, rar şi vechi
E negru acuma de-l privesc
Deocamdată, în urechi! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
UN EPIGRAMIST SE CONSIDERĂ „BRAND”
Brand se crede el acum
Şi ne spune că e trendy,
Dar de-i simţi al său parfum
Afli că e numai brandy. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
CHESTIUNE DE AMBALAJ
Sunt om bătrân - dureri acute
Mă trec prin fiecare os,
Dar spun că sunt la senectute,
Că parcă sună mai frumos. (PETRU IOAN GÂRDA)
MUNCĂ DE INTELECTUAL
Cu munca mea ce greu mă mai urnesc
De rând cu muncitorii să muncesc,
Dar cât de bine şi uşor pot scrie
Vreo cuvântare despre hărnicie… (GHEORGHE BÂLICI)
ALEŞII NEAMULUI
În Parlament azi au ajuns
Oameni din vechiul aparat:
Unii au multe de ascuns
Şi alţii multe de uitat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ŞI AFARĂ PLOUĂ, PLOUĂ
Ploaia asta nu-mi dă pace
Şi total m-a bulversat
Că nu mai ştiu ce se face
Când n-ai bani de numărat! (DUMITRU MONACU)
VISUL FRUMOASEI DIN PĂDUREA ADORMITĂ
Ce visa acea făptură
E că prinţul i-ar promite
Că nicicând n-o mai trimite
Să producă pe centură… (SORIN FINCHELSTEIN)
FEMEIA
Precum Pascal, cuprins de încântare,
Am constatat în preajma ei orbeşte:
Femeia e o trestie-gânditoare.
... Dar ce păcat că ea mai şi vorbeşte. (ION DIVIZA)
DEMOCRAŢIE
Aleşii astăzi vin şi pleacă;
Cât stau, cu toţii ne-nconjoară
În fel şi chip, ca să ne facă
Să nu-i votăm a doua oară! (MAX OPAIŢ)
PROMOVARE ÎN TURISM
Ca un turist, marcat de stres,
Mereu a vrut , la noi, să vadă
Şi-n EST, pe harta G.P.S.
Vre-un metru de ... autostradă! (MAX OPAIŢ)
UNUI ,,ACOPERIT"
Provenit din S.R.I.
Unde nu-şi găsea perechea,
Performează zi de zi,
Fi-ndcă trage cu... urechea. (MAX OPAIŢ)
MĂSURI ANTICRIZĂ
Când iarna, grija este mare,
Tot omul vrea să ia măsuri,
Şi se-ncălzeşte fiecare,
Dormind cu gândul la ... facturi. (MAX OPAIŢ)
TROC
Am dat, că sucombam de foame
Și nu aveam la mine-un ban,
Un vraf de cărți de epigrame
Pe o fasole cu ciolan! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ LA “TROC”
Ciolanu-a fost de dinozaur
De-ai dat pe el așa tezaur?
Sau cărțile de epigrame
Se vând acum cu kilograme?... (ŞTEFAN BAŞNO)
COD ROŞU DE UMEZEALĂ
În zona umedă, fierbinte,
În care m-am aventurat,
Chiar de-au fost alții înainte,
Am fost taxat de m-am uscat! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ LA “COD ROŞU DE UMEZEALĂ”
Mă macină un gând ascuns
Pe unde, Doamne, a pătruns
Amicul meu din Orăștie
De a rămas fară simbrie?... (ŞTEFAN BAŞNO)
CARIATIDE
Elenii nu-și zidesc soția,
În ziduri groase de cetate,
Precum Manole-n România…
Ci-o pun să țină casa-n spate! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ LA “CARIATIDE”
Că ține-n spate coșmelia
Nu-i lucru foarte curios
Dar o apucă pandalia
Că-l ține și pe puturos... (ŞTEFAN BAŞNO)
BĂRBAŢII ŞI SCHIMBĂRILE DE SEX
Şi-au făcut un obicei
Care-i foarte comentat:
Sunt cu ochii pe femei,
Să nu deade vreun bărbat! (VASILE MANOLE)
FĂTĂLĂII
Duri se-arată la serviciu
Dar acasă n-au valoare…
Pentru soaţe-s un deliciu:
Bat la ei ca la covoare. (VASILE MANOLE)
GUVERNANŢILOR NU LE PASĂ
Când “vapoare” se scufundă
Şi-I pericol, ăşti mişei,
Chit că multe-ajung pe fund
La timonă vor tot ei. (CONSTANTIN PROFIR)
MINTE DE COPIL
Ar trebui să fim umani
Să-i dăm şi lui crezare,
Că are numai zece ani
… De condamnare! (GEORGE EFTIMIE)
PARADA GENERALILOR DIN EUROPA DE EST LA PREZIDENȚIALE
Cauza că, la alegeri,
Generalii sunt în trend?
Vom vedea la realegeri:
Un nefast sau happy-end? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PATRIARHIA MOSCOVITĂ BINECUVÂNTEAZĂ ATROCITĂȚILE?
Ani la rând ne-au insuflat
Că biserica în sine
Separată e de stat.
Doar că statu-n frâu o ține. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SLUJITORILOR BISERICII ORTODOXE DIN FOSTELE
REPUBLICI SOVIETICE AFLATE (ÎNCĂ) SUB
JURISDICȚIA PATRIARHIEI MOSCOVEI
Un stat să te agreseze:
Bombardări, viol, omor,
Cleru-l binecuvânteze,
Iar tu rugi să le-nchini lor?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
VIRUSOLOGII ÎN PANDEMIE – PROMOTORI
AI ANUMITOR COMPANII FARMACEUTICE
Propagau și ferm, și-n pripă
Beneficiul vaccinării,
Fără a uita pe-o clipă
De craca sponsorizării. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEFECT EREDITAR?
Da, democrația nu-i deplină,
Este încă mult deficitară,
Dar pe ultim loc în Uniune* -
E meteahna-ne ereditară?? (LERU CICOARE)
*Uniune – aici: UE.
TERMENI CREȘTINI IZGONIȚI DIN CALENDARUL ACADEMIC*
S-a zis cu Ziua Sf. Mihail,
Crăciunul, postul Paștelui și Paștele…
Le-au suplinit pe toate brusc și-abil
Cu „toamnă”, „iarnă”, „vară” hoaștele. (LERU CICOARE)
*Calendarul academic al Colegiului de Științe Economice și Politice din Londra
(The London School of Economics and Political Science: LSE).
SPORURI LA SALARIILE PRIMARILOR PENTRU
IMPLEMENTAREA PROIECTELOR FINANȚATE DIN PNRR
Ce criterii să reflecte
Motivarea pentru spor?
Nu-ncheierea de proiecte,
Ci REALIZAREA lor. (LERU CICOARE)
PROTESTUL SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT
CONTRA SUBAPRECIERII PROFESIEI DE PEDAGOG
Țară pretins educată
(Onor profesorilor!),
Te-ai gândit măcar o dată
La prestigiul muncii lor?! (LERU CICOARE)
UNUI SECRETAR DE STAT CARE A PROPUS
DEZBATEREA PUBLICĂ A PROIECTELOR DE LEGE A EDUCAȚIEI
RĂMAS (PENTRU O ORĂ) FĂRĂ ATRIBUȚII DE SERVICIU
„România educată”
E bătută-n cui de ani.
Cum s-o vrei azi discutată
Și să pierdem niște bani?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PLAGIATORUL ÎN PROCES CU ACUZATORUL DE PLAGIAT
I-a intentat proces pentru bârfit:
Plagiator e cel ce-a scris lucrarea,
Iar el a fost cumpărător cinstit,
De-aceea titlu-și apără și-onoarea! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SALARIILE S-AU MAJORAT, MITA N-A DISPĂRUT?
Vă-ngrozește că sunt doctori care
Corelează actul medical
Cu niscai foloase financiare?
Dar mutualismul amical? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ SUPORTE BLESTEMUL SCLAVELOR
(sau AU AJUNS PE MÂNA FEMEILOR-JUDECĂTOARE)
Misogini, făpturi hulpave,
Căzneau sclave sexuale.
Ajunși azi ei la strâmtoare,
La femei cată salvare?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EXTRA-SUPER CREDINCIOSUL JIJI
înjură ca la ușa cortului (Ziarele)
Când mânjii lui Hagi-l bătură,*
Doamne, ce-i ieși din gură!!!
Injurături, mii de draci;
Pe Biblie iar te c… (DUMITRU BUJDOIU)
* FCSB - FARUL: 2-3
DUEL CU PĂSTOREL
Mulți râvnim la Păstorel,
Să epigramăm ca el,
Dar n-avem IQ la fel;
Poate-n cramă vr-un duel. (DUMITRU BUJDOIU)
FREUDISM
Eram tânăr, bogat, domn,
Mașini, bani, fete nubile,
Le ademeneam în vile;
Și-apoi…mă trezesc din somn. (DUMITRU BUJDOIU)
JUDECĂTORUL ȘI HOȚUL DE MAȘINI
- Ce gândeai când le furai?
- Să-ajung la târg în Vitan
- Puteai să iei un tramvai,
- Păi, n-am permis de vatman. (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA MEZELĂRIE
- Vă rog, un cremvurșt mai mare,
- Ăst doamnă?! E frumos,
E proaspăt, tare gustos,
- Dar nu-l iau pentru mâncare… ( DUMITRU BUJDOIU)
ALEGĂTORII CĂTRE CANDIDAŢI
ȊN CAMPANIE
Obiceiul cunoscut
Îl luaţi de la-nceput:
Lăudându-vă pe voi,
Cere-ţi votul de la noi. (ADRIAN TIMOFTE)
VA FI IMPOZITAT ŞI STILUL DE VIAŢĂ
Dacă şi stilul de viaţă
Va mai fi impozitat
Se va scrie pe chitanţă
Ca : ,,impozit pe rahat”! (IOAN TIMOFTE)
ROCADA PREMIERILOR
S-a cam terminat colacu
Ce-l mânca doar domnul Ciucă
Dar când va veni Ciolacu
Colaci calzi o sa ne-aducă! (IOAN TIMOFTE)
DE-AR AUZI EMINESCU!
Codrii falnici de aramă
N-o să poţi ca să-i mai treci
Căci cu tirurile-n vamă
S-au dus la austrieci ! (IOAN TIMOFTE)