O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Vasile Predescu, membru al Clubului Umoriştilor  “Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti, publică  volumul “Răutăcisme” ( Editura “Rafet”, Râmnicu Sărat, 2021).  Cel puţin două aspecte  suferă titlul ales. Primul ar porni de la considerentul că este un „…ism”.  Heidegger spunea  că „lumea şi-a pierdut de mult timp încrederea în „…isme”.  Însă piaţa opiniei publice pretinde altele noi”. Aşa se explică  şi alegerea  de către Vasile Predescu   a unui „…ism” nou pe care l-a numit „răutăcism”.  Mai ştiu că matematicianul (şi scriitorul)  Florentin Smarandache s-a documentat şi a alcătuit o impresionată listă cu „…isme”, iar cel pe care a pus accent fiind „paradoxismul”.  Personal aş concepe o teorie mulată pe „mimetism”. Ce resorturi interioare l-au determinat pe autorul cărţii în discuţie să aleagă „răutăcismul”?  Bănuiesc faptul că  vine dinspre un efort psihologic pus în slujba descoperirii  micilor răutăţi omeneşti (răutăcismele) care domină   înconjurul, încât putem descoperi  în  jurul autorului o lume adeptă a culturii statice, pe care Lawrence E. Harrison  o descria prin  o serie de valori, cum ar fi: pune accent pe prezent sau trecut, munca este o povară, cumpătarea este duşman al egalitarismului, educaţia e pentru elite, predispunerea la corupţie, codul etic este labil, contează pe cine cunoşti şi câţi bani dai  etc: Povaţă – „Mi-a zis odată un rabin: / Cititul n-are nici un rost, / Iar şcoala, chiar şi mai puţin, / Căci Ţara te iubeşte…prost.”; Banul (definiţie) – „Este un mijloc, prin care, / El, că i-a surâs norocul, / Când s-a terminat cu trocul, / Devenit-a om …cu stare.”;  Lupta de clasă – „Se ascute tot mai tare / Bătălia pe „foloase” / Dintre cei şcoliţi şi-ăi care… / nu au clase.”;  Tot un şef – „Este chiar mărinimos / Şi-i adaugă la leafă, / Celui ce îi suflă-n dos / … nu în ceafă.”;  Globalizare – „Vlaga ăstei naţiuni / S-a cam dus, cu talpa ţării, / Ce-a răspuns emancipării, / Şi-i plecată la … căpşuni.”; In patria nostra… - „Le vândurăm pe doi bani / (Ăsta e un „amănunt”) / Iar la douăşopt de ani,/  „Multae silvae”… nu mai sunt.”; La Festival – „Juriul, după ce dezbate, / Ce-i trimiţi (ce-ţi poate ţeasta) / Te primeşte cu de toate, / Uneori… şi cu nevasta.”

Al doilea aspect vine dinspre constatarea că termenul „răutăcism” nu apare în dicţionare.  Distinsa lingvistă română Rodica Zafiu i-l atribuie  lui Hagi, însă ţine să precizeze că nu e sigură că ar fi inventatorul termenului, dar a contribuit  categoric la răspândirea lui. Tot Rodica Zafiu, într-un articol din „Dilema veche” , face o analiză a noului termen întrebuinţat mai mult în discursuri: 1. „Dincolo de impresia oarecum negativă pe care o produce asupra unor vorbitori, reticenţi la inovaţiile lexicale popular-colocviale, noul termen e destul de interesant şi apariţia sa nu e lipsită de justificări”; 2. „E o încercare de specializare, desprinzând din mulţimea de sensuri şi contexte ale „răutăţii” cazul actelor concretizate, mai ales a celor enunţiative. Sufixul „-ism” are în acest caz o valoare similară cu cea de truism, sofism, miticism etc.”; 3. „E limpede că termenul s-a format de la răutăcios, adjectivul a cărui ambiguitate nu e foarte bine descrisă de dicţionarele noastre”; 4. „Faţă de „răutate”, cuvânt cu prea multe sensuri, predominant negative – „răutăcism” aduce o nuanţă de concretizare simpatică”.

Citind  cele aproape 300 de epigrame  pot afirma că termenul folosit ca titlu  se potriveşte stilului şi tonului pe care îl impune Vasile Predescu: acea nuanţă de concretizare simpatică, interpretare  pe care ne-o  propune  Rodica Zafiu,  iar Vasile Predescu o face într-un mod riguros şi atrăgător, dând-o adesea şi  spre superbe madrigale: Lui Mircea Dinescu (la întâlnirea cu Clotilde Armand) – „Că nu-i e foame / Ea îl îndeamnă / Să îi declame: / „Sunt tânăr, doamnă!”; Unei hiper-optimiste – „Frumoasă doamnă şi distinsă, / Iertaţi acest modest sofism: / Aţi fost (cred eu) profund atinsă /  … de optimism.”;  Epigramistul (după RUDY) – „Precum spune un talentat / Poet, prin definiţie / Şi prin a sa condiţie, / … e limitat.”;  Lui Doroftei – „Pe atunci (vreo zece ani) / Se găseau destui s-aclame, / Iar Moşu`-avea şi bani, / Nu plângea că-i…mort de foame.”;  Maestrului Şt. Cazimir – „Un maestru cunoscut / A decis ca, benevol, / Dacă tot nu s-au vândut, / Să le pună … în formol.”; Un fel de madrigal – „Chiar de este în scădere, / Pe oriunde hoinăreşti, / Cinstea e, cu precădere / Întâlnită la… ONEŞTI.”

Se simte că Vasile Predescu scrie epigrame dintr-o plăcere personală. Umorul său nu dezavuează, e blând şi cu siguranţă îl face să râdă şi pe cel vizat, şi asta fiindcă  totul vine din inteligenţă şi mai puţin din sentiment: Platitudini – „Mâna ce visai, femeie, / Tandru că te-a mângâiat, / Nu scria o epopee, / Ci… toca la zarzavat.”; Şcoala vieţii – „Ca unul dintre desueţi, / Ştiu că, oricât ai fi citit, / Sunt totuşi, multe ce le-nveţi… / doar din trăit.”; Valoarea experienţei – „Fiind bărbat adevărat, / În noaptea nunţii a contat / Şi-a constatat că e uşor, / Că nu era începător.”; Ca la carte (Abecedar) – „De la vecinele din sat, / Prin iile căzând lejere, /  „Furând” cu ochii-am constatat… / Că nu doar Ana are mere.”

Deşi se intitulează „Răutăcisme”, volumul conţine creaţii care tratează cu un  umor calm specificul românesc faţă de care autorul are o admiraţie condescendentă. Vasile Predescu este epigramist. Întrebarea  care se pune, este el şi scriitor?  Gabriel Liiceanu în „Întâlnirea cu un necunoscut”  preciza: „La început locuim în cuvinte ca într-o mare casă comună.  Apoi, câte unul din noi îşi ia cuvintele cu el şi se mută singur pe colină. Îşi face acolo coliba lui. Iar ceilalţi vin s-o viziteze. La început câţiva, apoi din ce în ce mai mulţi. Încet-încet, se mută toţi în coliba lui. Cel care reuşeşte să facă asta se numeşte scriitor.”  Vasile Predescu  a reuşit.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

ACTUALITATE MEDICALĂ

Medicamentele mai toate

Că s-au scumpit, e-o rânduială:

Azi cardul cel de sănătate

E unul denumit, de boală! (VASILE LARCO)

AVATAR ISTORIC

Marxismul, fără simţul glumii,

Tratând la modul curajos,

A vrut să schimbe faţa lumii,

Dar totul a ieşit pe dos. (VASILE LARCO)

LA ŞTIRI…

Văd statistici şi mă doare

Că, din câte-am înţeles,

Astăzi tot mai rar se moare

Prin deces. (GRIGORE COTUL)

CONCEDIU DE VIS

Două suflete pereche,

Zece zile, fără ploi:

Jumătate-n Vama Veche,

Jumătate pe A2. (GRIGORE COTUL)

N-AVEM BANI PENTRU VALOARE

Când e să răsplătim pe cei deştepţi,

Ne plângem toţi ce cruntă-i sărăcia!

Dar bani găsim de unde nu te-aştepţi,

Să cumpărăm la suprapreţ prostia.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

LIBERTATE ŞI BUNĂSTARE EVIDENTĂ

Democraţie şi dreptate,

Şi bogăţie e, pe bune,

Şi-avem deplină libertate...

Să acceptăm... ce se impune. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

VECINEI MELE  

Vecina mea de palier,

Ocheade-mi face, e-o păpuşă,

Iar într-o bună zi eu sper

Că vom intra pe-aceeaşi uşă! (MIHAI HAIVAS)

SOŢ GRIJULIU CU FAMILIA     

La viaţa libertină nu abdică

Şi, printre doamne, dă şi astăzi iama,

Iar după ce-şi mărit-a doua fiică,

Doreşte să o facă şi cu mama. (MIHAI HAIVAS)

MENAJ

Îţi spun, să ştii iubitul meu,

Menajul este chiar plăcut!

Şi de aceea, tot mereu,

Ménage-a-trois ea a făcut. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

LA NUNTĂ

Fugi nașu’ cu mireasa,

Iar mama cu-n lăutar.

Tata fură preoteasa,

Socrul, banii de la dar!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

UNUI LINGVIST FILORUS

Nu că ar avea un tic

Dar aşa mereu el zice,

Pluralul de la ilic

E …Ilici şi nu ilice! (DUMITRU MONACU)

NITUL

Se pare că niciodată

De bârfe n-am cum să scap

Din moment ce lumea toată,

Zice că-s… bătut în cap! (DUMITRU MONACU)

RENUMIŢII COVRIGI DE BUZĂU

N-o să vezi pe-aici, pe stradă,

Câinii cu covrigi în coadă

Doar prin Centru, pe Centură,

Oameni cu covrigi… în gură! (ION MORARU)

LIFTIERA DE LA PARLAMENT

De sus privind, superior,

Aleşii ştim că au valoare,

S-ajungă la nivelul lor

A trebuit… să se coboare. (GEORGE EFTIMIE)

DEZAMĂGIRE   

Atacat de infractori,

Strigă unul: "Ajutor!"

Toţi aleargă: "În zadar!

Nu-i din cel umanitar".  (ION DIVIZA)

ZIUA SCHIMBULUI DE IDEI

O, ce frumos să schimbi idei

Fără reproșuri și scântei

Ca dialogul intre surzi

Așa, ca între turci și kurzi... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA FACERII PATULUI

Să fac patul ca stolerul

Sau să strâng doar lenjeria?

Fac atunci și șifonierul

Că îmi place meseria… (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA MILKSHAKE CU CIOCOLATĂ

Am stat și m-am gândit o noapte:

Ce e milkshake cu ciocolată?

Un moldovean cu limba lată

Ar spune: Păi lapte e, cu ciocolată!! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA ROALD DAHL

Cine este Roald Dahl?

Este-un mare scriitor

Însă unii fac scandal

Fiindcă nu-i multicolor! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA GÂNDIRII POZITIVE

Eu întreb, că am motiv:

Ce înseamnă pozitiv?

O gândire curcubeu

Fără niciun Dumnezeu? (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA ÎMBRĂȚIȘĂRII CÂINELUI

Atunci când strâng în brațe-un câine

Am certitudinea că mâine

Mi-e prieten credincios și bun.

Cât despre oameni, ce să spun?... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CONFECȚIONĂRII DE PĂLĂRII

A trecut Sfântă Măria

Ce să fac cu pălăria?

Vrea ca-n vremurile vechi

O căciulă cu urechi! (ŞTEFAN BAŞNO)

COMANDORULUI BATOG – BUJENIŢĂ

Salutăm cu mult onor

Pe viteazul comandor

Ce comandă-autoritar

O berică ş-un grătar. (SORIN FINCHELSTEIN)

MOLIA

E fericită să ajungă, poate

În case înstărite şi-n palate,

Că-i place, chiar şi ei, măcar vreodată

Să aibă-o garderobă mai bogată… (GHEORGHE BÂLICI)

PORTRET ÎN TIMP

Românu-i om cu caracter,

Fiindu-i de-ajutor şi hazul:

Suportă tot, zâmbind lejer…

Cât timp nu e al său necazul. (GHEORGHE BÂLICI)

INEGALITATE

Deşi în mod paradoxal,

Cu soaţa-mpart pe lângă pungă

Şi sarcinile-n mod egal,

Ea are sarcina mai lungă! (VALENTIN DAVID)

PRAGMATISM

E purul adevăr, nu vorbă-n vânt,

Se spune, de femeie, cu dreptate:

Picioarele le are pe pământ

Şi-atuncea când le ţine ridicate! (VALENTIN DAVID)

AVERTISMENT

Suntem aproape de Balcani,

Şi-am progresat ca naţie;

Mai e puţin şi-n câţiva ani,

Vom fi o... populaţie!  ( MAX OPAIŢ )

MESAJ EPIGRAMATIC

Cititorul să priceapă:

Epigrama nu-i prea lungă;

Are poantă care-nţeapă,

Fi-ndcă n-are rost să-mpungă. ( MAX OPAIŢ )

EXPERIMENT DEMOCRATIC

Au guvernat pe rând partide,

Şi-n şefii lor ne-am pus speranţa.

Acum, justiţia decide

La ,, rece",care-i ... alternanţa. ( MAX OPAIŢ )

F.ăR.ă F.otbal ( F.R.F. )

Frecvent, apar la noi opinii

Că-n fotbal suntem ,,mână moartă",

Avem doar fiţe ca străinii

Şi goluri... dar la noi în poartă! ( MAX OPAIŢ )

DIETĂ SUI-GENERIS

Cum bucătăreasa-i grasă

Toţi gurmandă bănuind-o,

Nici nu ne-aşezăm la masă

Că ne săturăm privind-o. (VASILE MANOLE)

CASIERA DE LA BANCĂ

Corpolemtă, planturoasă,

Curios din cale-afară,

O aştept docil la casă

Să-I văd masa… monetară. (VASILE MANOLE)

NEÎNŢELEGERE

Iubita nu mai ştie ce să-mi facă,

Dar, pe cuvânt, nu o-nţeleg deloc,

Căci seara ea miroase-a busuioc

Iar eu la fel – miros a busuioacă. (DAN NOREA)

OF, OF, OF  ŞI AOLEU

Ce mă fac cu vila

Abia ridicată,

De mai mare mila?

(O milă pătrată). (DAN NOREA)

COŞMAR

Astă-noapte am visat

Că-mi explica un amic

Cum este să ai băiat

Şi să fii doar socru mic. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

ASEMĂNĂRI

Îmi spunea în parc o bonă

Mândră de cele aflate:

- Şi noi, ca-n ţara niponă,

Avem trenuri… suspendate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

CUCII PARLAMENTARI

Stolul lor e foarte mare,

Înnegrind oricare pom;

Zi de zi, e chiar în stare

Să se-aşeze peste om. (CONSTANTIN PROFIR)

PRELAT MUSCAL, NE-NDEAMNĂ IEZUITIC

Să ne rugăm le ceruri pentru șefi

Să le dea minte-a nu comite crime.

Spam – o-ntrebare, bliț al unei lefi:

Masacrul de la Bucea ce-i, micime? (LERU CICOARE)

LICITAȚIE MApN CÂȘTIGATĂ DE O COMPANÍE

CU ACȚIONARIAT RUSESC

Bun proiect clasificat

Drept secret - pst! - de serviciu

Dacă-n el fu strecurat

Și-un muscal!  Sau - din oficiu? (LERU CICOARE)

GUVERNANȚII: COMENTATORI SAU EXECUTORI?

Fulgeră, se indignează

De nerespectarea legii.

N-au promis că se-nrolează

La împingerea telegii? (LERU CICOARE)

MAI UȘOR A PROMITE DECÂT A REZOLVA

Cu mărirea toți se culcă

Și se scoală cu mărirea,

Doar un singur fleac: scumpirea –

Nici n-o văd, nici și-o inculcă. (LERU CICOARE)

GUVERNANȚII MIZEAZĂ PE REZILIENȚA ROMÂNILOR

E-o nouă, oare, partitură:

Frig, foame, taxe, penuríe?

Au rezistat în dictatură,

Darmite în democrație! (LERU CICOARE)

FORȚA DE CUMPĂRARE A PRECONIZATEI MAJORĂRI DE PENSII

Roși de criza noii ere,

Vorbind toți de majorare,

Uită-un fleac să-l ia-n vedere:

Forța ei de cumpărare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

MAJORARE CU OPT CÂND INFLAȚIA NE-A COPT?!

Opt la sută – daga-n teacă?

Scapi supușii de crâcniri?

Nu-i feri nici c-o sută dacă

Nu pui frână la scumpiri. (NICOLAE MĂTCAȘ)

MAI ERA NEVOIE DE NIȘTE GRILE DE SALARIZARE?

Când salariile-l – pe piste –

Bat pe-al schíperului  țării,

De ce, dar, să mai existe

O Lege-a salarizării? (NICOLAE MĂTCAȘ)_

CÂND MARINARII N-O GĂSESC,

PE DÂNȘII ÎI GĂSEȘTE MINA

Ce Moby Dick le-a stins pe vas lumina?

Ei, lupi de mare, au uitat voroava

Că, dacă nava nu găsește mina,

Aceasta, negreșit, găsește nava? (NICOLAE MĂTCAȘ)

MANIPULARE

Mai ieri economia ajunsă pe butuci:

Au pus-o pandemia și alte matracuci.

De-om îngheța la iarnă, cu dinții stând la stele,

Vor fi de vină Putin, cumplitele-i răzbele. (NICOLAE MĂTCAȘ)

SFATUL UNUIA GROS LA PUNGĂ

DE A ÎNLOCUI ELECTROCASNICELE

Noi le-am schimba: energovore

Pe alte, noi: energofobe,

Dar el în cheltuieli majore

Vrea să ne bage. Ciocu’, cobe! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

BEBELUȘUL MUȘCĂ SÂNUL?

Lui ‘nea Ilici un puști, Mizil,

Cel care-ntinde coardele,

Și el îi pune un fitil:

„Dar unde-s miliardele?” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

N-AR TREBUI SCHIMBAT MODUL

DE CALCULARE A PENSIILOR SPECIALE?

Li-i pensia – pân-la contrariu -,

Poate, de-aceea specială

Că-n sărăcia generală

Mai mare-i și decât salariul?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

LA TV, ROMÂNA NU MAI ARE PRONUME DE POLITEȚE?

Când o aud: „Sunt iar cu VOI. Helló!”,

Cu d bit glonț, reflex de cacadú,

Toiagu-mi spre ecran s-ar smulge: „Ho!

Doar n-am păscut boboci cu dumneaTU!”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

SIMONEI, LA DESPĂRȚIRE

E ușor să-l ștergi pe Twítter

C-o sforțare minimă.

Complicat – din inimă

Cu vreun-plast sau cu vreun bítter. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

NIMIC DESPRE FOTBALUL NOSTRU*

Despre fotbal, niciun vers,

Parcă jucăm tot invers:

Ultimii-n Europeanu’;

Aici ne-a adus Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)

* CFR-Sivasspor=0-1, FCSB-Anderlecht=Nula-nula,

    în Conference Leaque, etapa a doua.

A ÎNCEPUT DEZINFLAȚIA: CARREFOUR reduce funia de

usturoi cu UN BAN, de la 7,00 lei la 6,99 lei (Oferta)

Să nu vorbim de scumpire,

Hai doamnă, vino-ți în fire!

Cu banii pe usturoi

Le mai donezi niște boi. (DUMITRU BUJDOIU)

DESPRE NEWTON

Era mare gentilom,

Dar avea un handicap,

Când ațipea sub un pom,

Îi cădea un măr în cap. (DUMITRU BUJDOIU)

MATEMATICA ȘI MEDICINA

S-a demonstrat de milenii

Că matematicienii

Au pe-o nară sinusuri

Și p-ailaltă cosinusuri. (DUMITRU BUJDOIU)

PRIMA ȘEDINȚĂ LA SEXOLOG

- Ce-mi oferiți dom’ Dobricu?

- La-nceput vă ling buricu’;

- Asta face soțul meu…

- Eu, prin-năuntru, și-i greu. (DUMITRU BUJDOIU)

ÎN POLITICĂ  

În politică de eşti

Prin nume să te numeşti.

Altfel  - umăr lângă umăr

Devii turmă. Eşti un număr. (ADRIAN TIMOFTE)  

UNUI PARLAMENTAR 

Constatare uimitoare

Mâna-n propriile buzunare.

Adevărat era:

Mâna  şi-o deşerta. (ADRIAN TIMOFTE)