La Bârlad apare revista „ViaÅ£a noastră” care se intitulează a fi publicaÅ£ie variabilă „de cultură ÅŸi viaţă” ÅŸi care se adresează cu predilecÅ£ie pensionarilor, dar nu numai. Având drept coordonatori patru personalităţi culturale ale zonei (Serghei ColoÅŸenco, PetruÅŸ Andrei, Ion Dobrin ÅŸi Cosmin-Emil Mihai), revista acordă un număr consistent de pagini umorului, un loc privilegiat avându-l epigrama.
Prin bunăvoinÅ£a epigramistului Max OpaiÅ£, am în faţă numărul 55 din iunie 2022. Ca de obicei e prezentă pagina semnată de Nelu Vasile, care face o selecÅ£ie de epigrame pe o temă dată. Tema acestui număr este „Familia, copiii ÅŸi ÅŸcoala în viziunea epigramiÅŸtilor”. Semnează 23 de epigramiÅŸti într-o selecÅ£ie făcută de amfitrionul paginii, de unde reÅ£inem: Virgil Petcu: Femeia – „E ca un zvon de primăvară, / E o fiinţă mult dorită, / E mai ceva ca o comoară, / Atunci când e descoperită.”; Ioan ToderaÅŸcu: Bărbatul – „Când ia banii, e tezaur, / Când se luptă, brav erou, / Când iubeÅŸte, mare taur, / Când se-mbată, simplu bou…”; Ion Ionescu-Quintus: O căsnicie ideală – „Cu ochii el n-o urmăreÅŸte, / Cu vorba ea nu-l plictiseÅŸte / Åži cupa dragostei o sorb… / E mută ea ÅŸi el e orb!”; Nicolae DragoÅŸ: La maternitate – „Blondă ea, blond el, integru, / Nou născutul doar e negru… / Pe soÅ£ îl consolează ea: / „Poate-o fi de la cafea!”; Stelică Romaniuc: Copiii spun lucruri trăsnite – „Privind-o pe educatoare, / Un puÅŸti îi pune o-ntrebare: / PurtaÅ£i ÅŸi-acum acea rochiţă / De când eraÅ£i la grădiniţă?”; Valentin Ursu: La facultate – „Am văzut pe hol o fată / Nu-ÅŸ de ce dând să se-aplece, / După câte ne arată, / Cred că e de nota zece.”; Janet Nică: Îngrijorare – „N-au elevii bani, se pare, / De caiete ÅŸi-ncălţări, / Dar necazul cel mai mare / E că nu au de… Å£igări!”; Ion Bindea: Părere – „Åžcoala e, precum vedeÅ£i, / Locul sacru, locu-n care, / Dacă vrei ÅŸi dacă-nveÅ£i, / PoÅ£i s-ajungi un… oarecare.”
Pe Mihai Batog-Bujeniţă îl ÅŸtim ca epigramist din creaÅ£iile căruia Å£âÅŸnesc momente de comic de moravuri provocat, în general, de o serie de diade alese cu grijă. În revistă e prezent cu patru sonete puse sub semnul unui farmec ironic special: Sonetul viscolului – „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaÅ£ii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne`nvinse / Troiene -aÅŸez precum drumeÅ£ul ÅŸaua. // Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua / Când alarmante ÅŸtiri, anunţă prins: / Tractoare, pluguri sau maÅŸini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o Å£uică să se încălzească // Åži-n crâÅŸme stau ţărani cu chip de iască / Ce-aÅŸteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!”
Epigramistul Max OpaiÅ£ e din ce în ce mai ofensiv ÅŸi bine face. Prezent pe o jumătate de pagină a revistei cu nouă epigrame, remarc jocul său subtil care vizează psihologia românului aflat pe diversele trepte ale devenirii. ReÅ£in: Proiect de Å£ară – „România Educată” / Un proiect în care Å£ara / Pare astăzi relaxată / Că s-a promovat…gargara”; Unui funcÅ£ionar public – „Cum e valoros ÅŸi francul, / Necontând din partea cui, / Pretindea ca ÅŸpagă teancul, / Gros…cât e obrazul lui!”
Gheorghe Niculescu are ceva cu vecinele, invitându-ne să râdem cu el: Norocul nostru – „Doamne, ce bine-i de mine!... / Nu sar gardul la vecine, / Fiindcă suntem cu noroc; / Stăm la bloc!; Unei dezechipate – „VecinuÅ£a mea, chiar dacă / Zic unii că e săracă, / Are pe unul ce-o-mbracă / Åži pe altul ce-o dezbracă.”
„Umoristicele” lui Ion Dobrin umplu o pagină, autorul apelând la metrica ÅŸi ritmica vasluianului lor Tănase: Ce-am făcut? – „Am făcut tot ce-am putut, / Împrumut peste-mprumut, / PreÅ£urile-am ridicat, / Pe popor l-am subjugat, / Ce-ai cerut, eu Å£i-am adus, / Å¢i-am fost rob, Å£i-am fost supus, / Am făcut congres rapid, / Pe Ludy l-am mătrăşit, / Åži-acum, ca pe-un măscărici / Tu de mine te dezici / Cu formula „- CâÅ£ de-aici?”
De la pagina 125 merită reÅ£inută ultima parte din „AcuÅ£itoza” Florentinei Loredana Dalian. Prezentă la „Mărul de aur” la BistriÅ£a, aÅŸezată la o masă, a scanat gesturile ÅŸi intervenÅ£iile umoriÅŸtilor apoi a concluzionat: „CredeÅ£i că umoriÅŸtii sunt oameni normali? Nu, umoriÅŸtii nu sunt oameni normali, ei văd realitatea în 5D, dar vă puteÅ£i baza pe ei dacă vreÅ£i să vă definească bolile ori chiar să vă diagnosticheze. CredeÅ£i că umoriÅŸtii sunt oameni veseli? Chiar dacă par, e bine să ÅŸtiÅ£i că ei absorb tristeÅ£ea lumii ca un burete ÅŸi o returnează aceleiaÅŸi lumi sub formă de leac. Să facă lumea asta un pic mai veselă ÅŸi, deci, un pic mai sănătoasă. La cap. Åži, implicit, la trup. Dar mai ales la suflet.” Ceea ce face ÅŸi revista „ViaÅ£a noastră” pe care o citesc de ceva vreme.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CELOR CARE PROPUN MENIURI PROGRESISTE
PE BAZÄ‚ DE INSECTE
Atâta tot mai am de întrebat
Iubiţi conducători, de-mi puteţi spune,
Dacă insectele-s aşa de bune,
Voi pentru ce mâncaÅ£i numai rahat? (BOGDAN LUCA)
DIN PUNCT DE VEDERE AL INTELIGENÅ¢EI,
TOÅ¢I CONDUCÄ‚TORII SUNT NORMALI
Dacă media-i normalul, după Gauss, cum s-a spus,
ÎnÅ£elegem de ce-n lume nu deÅŸtepÅ£ii ajung sus;
Că-n extreme-s anormalii şi nu-s buni nici de condus:
ProÅŸtii-s anormali în minus, iar deÅŸtepÅ£ii sunt... în plus! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ECHILIBRU ÎNTRE BINE ÅžI RÄ‚U
Se ştie-n ţara asta, zău,
Că e un echilibru-n fine:
Bogaţii n-o pot duce rău,
Săracii, n-o pot duce bine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA COTNARI
În cramă n-arunc vorbe-n van,
Dar pe măsură ce trec anii,
Pe Chardonnay nu dau un ban…
Ci cu plăcere-aş da toţi banii! (VASILE LARCO)
EPIGRAMISTUL
Firul gândului îÅŸi toarce,
Epigrame de-i citeÅŸti,
Vezi, prin poante, că te-ntoarce…
Cam aÅŸa ca la PloieÅŸti! (VASILE LARCO)
PARADOX
Åžtim – prostia-i infinită,
Dar avem destule date
Că e, totuÅŸi, împărÅ£ită
În ediÅ£ii limitate. (GRIGORE COTUL)
SOLIDARITATE DE ALEGÄ‚TORI
Coalizaţi spontan
De-ambiţii chiar frivole:
Când ei sunt la ciolan,
Ne batem pe fasole. (GRIGORE COTUL)
VARIAÅ¢IE DE MASÄ‚
Săraca vecina mea,
Tinereţile-o omoară:
Mai tot timpul este grea
De când e… uÅŸoară! (DUMITRU MONACU)
TRATAMENT
Boala ei prea mult nu ţine
Åži nici nu-i greu de tratat,
Culmea-i că se face bine
Când… cade la pat! (DUMITRU MONACU)
ÎNTOARCE-TE IUBITO!
Întoarce-te, nu-mi da fiori…
Eu nu-nţeleg purtarea ta;
Când vii îÅ£i dau ÅŸi vin ÅŸi flori,
Da-ntâi, tocană îÅ£i voi da! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TREI GUVERNE SIMULTANE
Primul stă atent de veghe
Să nu vină cel din umbră
Să le facă viaţa sumbră,
Iar al treilea-i, în zeghe. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EFORTUL PÄ‚RINÅ¢ILOR
La liceu, la facultate,
L-au ţinut că are har,
Când le-o termina pe toate,
O s-ajungă căpşunar! (GEORGE EFTIMIE)
TINERII POLITICIENI
Cică n-aveau competenţe
Însă au urcat rapid,
Că au obţinut licenţe
De la…ÅŸcoala de partid! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI SENATOR
Că la ÅŸedinÅ£e, în Senat,
El sforăie, nu-i un păcat
Dar îi trezeÅŸte, zi de zi,
Pe alţi colegi de vis-a-vis! (ION MORARU)
CONCURENŢĂ PE PIAŢA LIBERĂ
Sunt atâÅ£ia scriitori
Care n-au nimic de spus;
De aceea, uneori,
Vând ce scriu... la preÅ£ redus! ( MAX OPAIÅ¢ )
BÄ‚LÄ‚CÄ‚REALÄ‚ POLITICÄ‚
Fiind colegi la guvernare,
Aveau de multe ori, fierbinţi
Dezbateri, însă , mi se pare,
Că rareori... ,,spălaţi pe dinţi". ( MAX OPAIŢ )
UNUI ANGAJAT CU... PROBLEME
Lucrul este evident:
Treabă face, dar în silă;
Însă, un control recent,
I-a găsit ceva la... ,,bilă". ( MAX OPAIŢ )
LITORALUL PENTRU TOÅ¢I
A plecat un timp la mare,
Fără ştirea soţului
Cu un tip, să stea la soare,
Doar pe... socoteala lui! ( MAX OPAIÅ¢ )
ÎNDRÄ‚GOSTIÅ¢II AU ARIPI
S-avem o noapte de amor,
Completă, până la refuz,
Eu aÅŸ veni la tine-n zbor…
Căci nu am bani de-autobuz! (VALENTIN DAVID)
TRIUNGHI CONJUGAL
Cum căsătoria-i sacră,
Pentr-un umorist loial,
Cert, triunghiul conjugal
Este: soţ, soţie, soacră. (EUGEN DEUTSCH)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME ÅžCOLARE
Le-am citit ÅŸi asta-mi pare,
Fără dreptul de apel:
Epigramele-s ÅŸcolare
Åži greÅŸelile – la fel!.. (GHEORGHE BÂLICI)
MULTINAÅ¢IONALÄ‚
Cum fierbe vinul în budană,
Åži iese Fordu` nou pe roate,
Visez la o societate
Curat Româno-Americană. (SORIN FINCHELSTEIN)
EUFORIE
Eu şi-un amic, de vodcă plini,
Plutim acuma printre stele,
Căci am văzut două maşini
Şi-am vrut să trecem printre ele. (DAN NOREA)
ZIUA ZGÂRIE NORILOR
Pe-aici zgârie nori nu prea există
Zgârie brânză însă-s mii È™i mii
PuÈ›ini români sunt cei care rezistă
La prețurile astea fistichii. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA EXTRA-DESERTURILOR
Extra - afară cum se spune
Sau extra-n sens de foarte bune?
Oricum, cu dulciuri mai încet
Că-s la un pas de diabet. (ŞTEFAN BAŞNO)
E ZIUA ÎNTÂRZIERILOR
O întrebare nu mă lasă
Și bâzâie cu frenezie:
O ști și doamna a cu coasă
Că trebuie să întârzie? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA SALAMULUI
Salam cu soia, un simbol
Al odiosului regim...
Acum, la orice protocol,
cu încântare îl halim! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA PARDONULUI
(Dar fiind Sfânta Maria...)
Cu pardon și mii de scuze
Eu mă adresez la muze
Ele-mi dau un ghes în dos
Însă eu, cam puturos... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA URSULEȚILOR DE PLUȘ
Care ursuleți de pluș?
Pe la noi, pe la DensuÈ™
Nu-i găsești pe canapea
Ci pe stradă, pe șosea... (ŞTEFAN BAŞNO)
DUPLICITATE
Îl critica pe ÅŸef cu vehemenţă
Åži-o admiram că e pe ea stăpână.
Dar am aflat că-i doar o aparenţă
Åži că erau demult… mână în mână. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DE CE NE PLEACÄ‚ OLIMPICII?
Şcoala mi-a părut uşoară
Nu că aş fi fost un as,
Da-nvăţam pe dinafară
Şi afară am rămas. (VASILE MANOLE)
UE-I TARE DEPARTE DE BIZANÈš?
„Îngeri – sex” era problema
Când bătea turcul cu tunul.
Hannibal la porÈ›i, azi – tema:
„Cum să prohibim Crăciunul”. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ROMÂNIA, ACUZATÄ‚ DE RUȘI CÄ‚
AR LIVRA ARMAMENT UCRAINEI
La vecini să deie armament,
Când ea însăși, la moment, nu-l are?!
Are,-n schimb, un sacru testament:
Să stea veÈ™nic stâncă la hotare! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
KILOMETRUL DE AUR
Ce comori, tezaur ce - bănesc -,
Daci din fire, am ascuns sub hume,
De e, kilometrul românesc,
Cel mai scump și cel mai prost din lume? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LEAC (sau AC DE COJOC)
Vrei să meargă regulat metroul?
Timpii de-așteptare să-i reduci?
Să n-o-nvețe pe găină oul.
Șeful să-l dai jos, nu să-l educi! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CAM TÂRZIU S-A TREZIT (să ne-nveÈ›e-a face economie)
Domn’ ministru-a coborât plafonul?
Să mai stingem becul și-aragazul?
N-au fost alții care să dea tonul
Pân-la el: ENEL-ul È™i ROMGAZ-ul? (LERU CICOARE)
ÎN LEGÄ‚TURÄ‚ CU PRECONIZATA (ȘI IMINENTA)
REMANIERE ȘI CONFLICTUL DE INTERESE
Nu-l lăsați, omul, să steie
Măcar până la Florii?
Poate, vrea ca să-și mai ieie
Vreo enşpe benzinării... (LERU CICOARE)
ANRE CONTRA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ PE ENERGIE?
Ați vrea euroghiftuiții
La scumpiri s-aplice frâna,
Când ei È›in, căpătuiÈ›ii,
Pe-un nou pot să pună mâna? (LERU CICOARE)
SÄ‚ FIE OARE-UN UN ALTFEL DE CONSULT?
DA NU – CUMVA – CONFLICT DE INTERESE?
Cum se face că un medic
Din sectorul zis de stat
Ți-a prescris să mergi (frenetic!)
Tot la el, dar la privat? (LERU CICOARE)
QUOD LICET IOVI, NON LICET BOVI?
Ni s-a băgat ritos pe gât Green Deal-ul
Și mine am închis, termocentrale.
Acum tot ei, în criză, -aprind fitilul:
„CrâcneÈ™te-o cață? I-am È™i pus zăbale!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
EMPATETICUL MINISTRU DE FINANÈšE
Vă aolíÈ›i de pensii, sănătate,
Seniorii noștri, cocoșați de ani!...
Și spațiu e, e și necesitate.
De-ar fi-n haznaua statului și bani... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE SOLOMON L-AR CREDE, CIOMÄ‚GARUL?
Soției-i da la gioale soțul-brută,
Când poliÈ›iÈ™tii-l prinseră pe pistă:
„Îi place tare-a fi zdravăn bătută...
Eu ce să fac? E sadomasochistă!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ATENÈšIONARE LA PRONUNÈšARE
O TV te-nvață unde
Să porÈ›i lentă, unde – nu.
Tu – pe ea: să nu confunde
„Lenta.ro” cu „lenta.ru”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NOTELE PROFESORULUI GEORGICÄ‚
PENTRU EPIGRAMIȘTI
Are fler, bașca cultură,
Când te-acceptă-n bătătură;
Chiar începător, necopt,
Publici, cand scrii ÅŸi sub opt. (DUMITRU BUJDOIU)
UN REBUSIST LA STÂNÄ‚*
O imagine sumară:
Patru È›ânci urcă(o) scară;
Și ligamentarea-i clară,
Dă: PătruÈ› în ciur caÈ™ cară. (DUMITRU BUJDOIU)
*Criptorebus publicat de mine în revista Rebus, din anii ‘60
CFR ȘI FCSB, DEBUT ÎN GRUPE CONFERENCE *
Prim galop între cai mari,
Dar È™i mânji È™i armăsari;
Cu joc slab și cu noroc,
Prinseră …ultimul loc. (DUMITRU BUJDOIU)
* KF BALLKANI - CFR= 1-1, WEST HAM - FCSB= 3-1
SIMONA HALEP, PASSING-SHOOT ÎN CÄ‚SNICIE
Poate-așa o fi să fie,
La sportivi din ierarhie:
Să decizi între alesul,
Antrenorul și succesul. ( DUMITRU BUJDOIU)
BLONDA ȘI POLIȚISTUL
- Doamnă-ai mers pe sens invers,
Carnetul È™i-o amendioară…
- Băi, schimbați sensul de mers,
Permisul l-ați luat aseară. (DUMITRU BUJDOIU)
CONSTATARE DUPÄ‚ VOTARE
ÈŠn stupul nostru social
Albinele votează ca la bal:
Prin voturi multe, multe
Pun trântorii în frunte. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)