La Bârlad apare revista „Viaţa noastră” care se intitulează a fi publicaţie variabilă „de cultură şi viaţă” şi care se adresează cu predilecţie pensionarilor, dar nu numai. Având drept coordonatori patru personalităţi culturale ale zonei (Serghei Coloşenco, Petruş Andrei, Ion Dobrin şi Cosmin-Emil Mihai), revista acordă un număr consistent de pagini umorului, un loc privilegiat avându-l epigrama.
Prin bunăvoinţa epigramistului Max Opaiţ, am în faţă numărul 55 din iunie 2022. Ca de obicei e prezentă pagina semnată de Nelu Vasile, care face o selecţie de epigrame pe o temă dată. Tema acestui număr este „Familia, copiii şi şcoala în viziunea epigramiştilor”. Semnează 23 de epigramişti într-o selecţie făcută de amfitrionul paginii, de unde reţinem: Virgil Petcu: Femeia – „E ca un zvon de primăvară, / E o fiinţă mult dorită, / E mai ceva ca o comoară, / Atunci când e descoperită.”; Ioan Toderaşcu: Bărbatul – „Când ia banii, e tezaur, / Când se luptă, brav erou, / Când iubeşte, mare taur, / Când se-mbată, simplu bou…”; Ion Ionescu-Quintus: O căsnicie ideală – „Cu ochii el n-o urmăreşte, / Cu vorba ea nu-l plictiseşte / Şi cupa dragostei o sorb… / E mută ea şi el e orb!”; Nicolae Dragoş: La maternitate – „Blondă ea, blond el, integru, / Nou născutul doar e negru… / Pe soţ îl consolează ea: / „Poate-o fi de la cafea!”; Stelică Romaniuc: Copiii spun lucruri trăsnite – „Privind-o pe educatoare, / Un puşti îi pune o-ntrebare: / Purtaţi şi-acum acea rochiţă / De când eraţi la grădiniţă?”; Valentin Ursu: La facultate – „Am văzut pe hol o fată / Nu-ş de ce dând să se-aplece, / După câte ne arată, / Cred că e de nota zece.”; Janet Nică: Îngrijorare – „N-au elevii bani, se pare, / De caiete şi-ncălţări, / Dar necazul cel mai mare / E că nu au de… ţigări!”; Ion Bindea: Părere – „Şcoala e, precum vedeţi, / Locul sacru, locu-n care, / Dacă vrei şi dacă-nveţi, / Poţi s-ajungi un… oarecare.”
Pe Mihai Batog-Bujeniţă îl ştim ca epigramist din creaţiile căruia ţâşnesc momente de comic de moravuri provocat, în general, de o serie de diade alese cu grijă. În revistă e prezent cu patru sonete puse sub semnul unui farmec ironic special: Sonetul viscolului – „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaţii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne`nvinse / Troiene -aşez precum drumeţul şaua. // Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua / Când alarmante ştiri, anunţă prins: / Tractoare, pluguri sau maşini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o ţuică să se încălzească // Şi-n crâşme stau ţărani cu chip de iască / Ce-aşteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!”
Epigramistul Max Opaiţ e din ce în ce mai ofensiv şi bine face. Prezent pe o jumătate de pagină a revistei cu nouă epigrame, remarc jocul său subtil care vizează psihologia românului aflat pe diversele trepte ale devenirii. Reţin: Proiect de ţară – „România Educată” / Un proiect în care ţara / Pare astăzi relaxată / Că s-a promovat…gargara”; Unui funcţionar public – „Cum e valoros şi francul, / Necontând din partea cui, / Pretindea ca şpagă teancul, / Gros…cât e obrazul lui!”
Gheorghe Niculescu are ceva cu vecinele, invitându-ne să râdem cu el: Norocul nostru – „Doamne, ce bine-i de mine!... / Nu sar gardul la vecine, / Fiindcă suntem cu noroc; / Stăm la bloc!; Unei dezechipate – „Vecinuţa mea, chiar dacă / Zic unii că e săracă, / Are pe unul ce-o-mbracă / Şi pe altul ce-o dezbracă.”
„Umoristicele” lui Ion Dobrin umplu o pagină, autorul apelând la metrica şi ritmica vasluianului lor Tănase: Ce-am făcut? – „Am făcut tot ce-am putut, / Împrumut peste-mprumut, / Preţurile-am ridicat, / Pe popor l-am subjugat, / Ce-ai cerut, eu ţi-am adus, / Ţi-am fost rob, ţi-am fost supus, / Am făcut congres rapid, / Pe Ludy l-am mătrăşit, / Şi-acum, ca pe-un măscărici / Tu de mine te dezici / Cu formula „- Câţ de-aici?”
De la pagina 125 merită reţinută ultima parte din „Acuţitoza” Florentinei Loredana Dalian. Prezentă la „Mărul de aur” la Bistriţa, aşezată la o masă, a scanat gesturile şi intervenţiile umoriştilor apoi a concluzionat: „Credeţi că umoriştii sunt oameni normali? Nu, umoriştii nu sunt oameni normali, ei văd realitatea în 5D, dar vă puteţi baza pe ei dacă vreţi să vă definească bolile ori chiar să vă diagnosticheze. Credeţi că umoriştii sunt oameni veseli? Chiar dacă par, e bine să ştiţi că ei absorb tristeţea lumii ca un burete şi o returnează aceleiaşi lumi sub formă de leac. Să facă lumea asta un pic mai veselă şi, deci, un pic mai sănătoasă. La cap. Şi, implicit, la trup. Dar mai ales la suflet.” Ceea ce face şi revista „Viaţa noastră” pe care o citesc de ceva vreme.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CELOR CARE PROPUN MENIURI PROGRESISTE
PE BAZĂ DE INSECTE
Atâta tot mai am de întrebat
Iubiţi conducători, de-mi puteţi spune,
Dacă insectele-s aşa de bune,
Voi pentru ce mâncaţi numai rahat? (BOGDAN LUCA)
DIN PUNCT DE VEDERE AL INTELIGENŢEI,
TOŢI CONDUCĂTORII SUNT NORMALI
Dacă media-i normalul, după Gauss, cum s-a spus,
Înţelegem de ce-n lume nu deştepţii ajung sus;
Că-n extreme-s anormalii şi nu-s buni nici de condus:
Proştii-s anormali în minus, iar deştepţii sunt... în plus! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ECHILIBRU ÎNTRE BINE ŞI RĂU
Se ştie-n ţara asta, zău,
Că e un echilibru-n fine:
Bogaţii n-o pot duce rău,
Săracii, n-o pot duce bine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA COTNARI
În cramă n-arunc vorbe-n van,
Dar pe măsură ce trec anii,
Pe Chardonnay nu dau un ban…
Ci cu plăcere-aş da toţi banii! (VASILE LARCO)
EPIGRAMISTUL
Firul gândului îşi toarce,
Epigrame de-i citeşti,
Vezi, prin poante, că te-ntoarce…
Cam aşa ca la Ploieşti! (VASILE LARCO)
PARADOX
Ştim – prostia-i infinită,
Dar avem destule date
Că e, totuşi, împărţită
În ediţii limitate. (GRIGORE COTUL)
SOLIDARITATE DE ALEGĂTORI
Coalizaţi spontan
De-ambiţii chiar frivole:
Când ei sunt la ciolan,
Ne batem pe fasole. (GRIGORE COTUL)
VARIAŢIE DE MASĂ
Săraca vecina mea,
Tinereţile-o omoară:
Mai tot timpul este grea
De când e… uşoară! (DUMITRU MONACU)
TRATAMENT
Boala ei prea mult nu ţine
Şi nici nu-i greu de tratat,
Culmea-i că se face bine
Când… cade la pat! (DUMITRU MONACU)
ÎNTOARCE-TE IUBITO!
Întoarce-te, nu-mi da fiori…
Eu nu-nţeleg purtarea ta;
Când vii îţi dau şi vin şi flori,
Da-ntâi, tocană îţi voi da! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TREI GUVERNE SIMULTANE
Primul stă atent de veghe
Să nu vină cel din umbră
Să le facă viaţa sumbră,
Iar al treilea-i, în zeghe. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EFORTUL PĂRINŢILOR
La liceu, la facultate,
L-au ţinut că are har,
Când le-o termina pe toate,
O s-ajungă căpşunar! (GEORGE EFTIMIE)
TINERII POLITICIENI
Cică n-aveau competenţe
Însă au urcat rapid,
Că au obţinut licenţe
De la…şcoala de partid! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI SENATOR
Că la şedinţe, în Senat,
El sforăie, nu-i un păcat
Dar îi trezeşte, zi de zi,
Pe alţi colegi de vis-a-vis! (ION MORARU)
CONCURENŢĂ PE PIAŢA LIBERĂ
Sunt atâţia scriitori
Care n-au nimic de spus;
De aceea, uneori,
Vând ce scriu... la preţ redus! ( MAX OPAIŢ )
BĂLĂCĂREALĂ POLITICĂ
Fiind colegi la guvernare,
Aveau de multe ori, fierbinţi
Dezbateri, însă , mi se pare,
Că rareori... ,,spălaţi pe dinţi". ( MAX OPAIŢ )
UNUI ANGAJAT CU... PROBLEME
Lucrul este evident:
Treabă face, dar în silă;
Însă, un control recent,
I-a găsit ceva la... ,,bilă". ( MAX OPAIŢ )
LITORALUL PENTRU TOŢI
A plecat un timp la mare,
Fără ştirea soţului
Cu un tip, să stea la soare,
Doar pe... socoteala lui! ( MAX OPAIŢ )
ÎNDRĂGOSTIŢII AU ARIPI
S-avem o noapte de amor,
Completă, până la refuz,
Eu aş veni la tine-n zbor…
Căci nu am bani de-autobuz! (VALENTIN DAVID)
TRIUNGHI CONJUGAL
Cum căsătoria-i sacră,
Pentr-un umorist loial,
Cert, triunghiul conjugal
Este: soţ, soţie, soacră. (EUGEN DEUTSCH)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME ŞCOLARE
Le-am citit şi asta-mi pare,
Fără dreptul de apel:
Epigramele-s şcolare
Şi greşelile – la fel!.. (GHEORGHE BÂLICI)
MULTINAŢIONALĂ
Cum fierbe vinul în budană,
Şi iese Fordu` nou pe roate,
Visez la o societate
Curat Româno-Americană. (SORIN FINCHELSTEIN)
EUFORIE
Eu şi-un amic, de vodcă plini,
Plutim acuma printre stele,
Căci am văzut două maşini
Şi-am vrut să trecem printre ele. (DAN NOREA)
ZIUA ZGÂRIE NORILOR
Pe-aici zgârie nori nu prea există
Zgârie brânză însă-s mii și mii
Puțini români sunt cei care rezistă
La prețurile astea fistichii. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA EXTRA-DESERTURILOR
Extra - afară cum se spune
Sau extra-n sens de foarte bune?
Oricum, cu dulciuri mai încet
Că-s la un pas de diabet. (ŞTEFAN BAŞNO)
E ZIUA ÎNTÂRZIERILOR
O întrebare nu mă lasă
Și bâzâie cu frenezie:
O ști și doamna a cu coasă
Că trebuie să întârzie? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SALAMULUI
Salam cu soia, un simbol
Al odiosului regim...
Acum, la orice protocol,
cu încântare îl halim! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PARDONULUI
(Dar fiind Sfânta Maria...)
Cu pardon și mii de scuze
Eu mă adresez la muze
Ele-mi dau un ghes în dos
Însă eu, cam puturos... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA URSULEȚILOR DE PLUȘ
Care ursuleți de pluș?
Pe la noi, pe la Densuș
Nu-i găsești pe canapea
Ci pe stradă, pe șosea... (ŞTEFAN BAŞNO)
DUPLICITATE
Îl critica pe şef cu vehemenţă
Şi-o admiram că e pe ea stăpână.
Dar am aflat că-i doar o aparenţă
Şi că erau demult… mână în mână. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DE CE NE PLEACĂ OLIMPICII?
Şcoala mi-a părut uşoară
Nu că aş fi fost un as,
Da-nvăţam pe dinafară
Şi afară am rămas. (VASILE MANOLE)
UE-I TARE DEPARTE DE BIZANȚ?
„Îngeri – sex” era problema
Când bătea turcul cu tunul.
Hannibal la porți, azi – tema:
„Cum să prohibim Crăciunul”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ROMÂNIA, ACUZATĂ DE RUȘI CĂ
AR LIVRA ARMAMENT UCRAINEI
La vecini să deie armament,
Când ea însăși, la moment, nu-l are?!
Are,-n schimb, un sacru testament:
Să stea veșnic stâncă la hotare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
KILOMETRUL DE AUR
Ce comori, tezaur ce - bănesc -,
Daci din fire, am ascuns sub hume,
De e, kilometrul românesc,
Cel mai scump și cel mai prost din lume? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LEAC (sau AC DE COJOC)
Vrei să meargă regulat metroul?
Timpii de-așteptare să-i reduci?
Să n-o-nvețe pe găină oul.
Șeful să-l dai jos, nu să-l educi! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CAM TÂRZIU S-A TREZIT (să ne-nvețe-a face economie)
Domn’ ministru-a coborât plafonul?
Să mai stingem becul și-aragazul?
N-au fost alții care să dea tonul
Pân-la el: ENEL-ul și ROMGAZ-ul? (LERU CICOARE)
ÎN LEGĂTURĂ CU PRECONIZATA (ȘI IMINENTA)
REMANIERE ȘI CONFLICTUL DE INTERESE
Nu-l lăsați, omul, să steie
Măcar până la Florii?
Poate, vrea ca să-și mai ieie
Vreo enşpe benzinării... (LERU CICOARE)
ANRE CONTRA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ PE ENERGIE?
Ați vrea euroghiftuiții
La scumpiri s-aplice frâna,
Când ei țin, căpătuiții,
Pe-un nou pot să pună mâna? (LERU CICOARE)
SĂ FIE OARE-UN UN ALTFEL DE CONSULT?
DA NU – CUMVA – CONFLICT DE INTERESE?
Cum se face că un medic
Din sectorul zis de stat
Ți-a prescris să mergi (frenetic!)
Tot la el, dar la privat? (LERU CICOARE)
QUOD LICET IOVI, NON LICET BOVI?
Ni s-a băgat ritos pe gât Green Deal-ul
Și mine am închis, termocentrale.
Acum tot ei, în criză, -aprind fitilul:
„Crâcnește-o cață? I-am și pus zăbale!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EMPATETICUL MINISTRU DE FINANȚE
Vă aolíți de pensii, sănătate,
Seniorii noștri, cocoșați de ani!...
Și spațiu e, e și necesitate.
De-ar fi-n haznaua statului și bani... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE SOLOMON L-AR CREDE, CIOMĂGARUL?
Soției-i da la gioale soțul-brută,
Când polițiștii-l prinseră pe pistă:
„Îi place tare-a fi zdravăn bătută...
Eu ce să fac? E sadomasochistă!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ATENȚIONARE LA PRONUNȚARE
O TV te-nvață unde
Să porți lentă, unde – nu.
Tu – pe ea: să nu confunde
„Lenta.ro” cu „lenta.ru”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOTELE PROFESORULUI GEORGICĂ
PENTRU EPIGRAMIȘTI
Are fler, bașca cultură,
Când te-acceptă-n bătătură;
Chiar începător, necopt,
Publici, cand scrii şi sub opt. (DUMITRU BUJDOIU)
UN REBUSIST LA STÂNĂ*
O imagine sumară:
Patru țânci urcă(o) scară;
Și ligamentarea-i clară,
Dă: Pătruț în ciur caș cară. (DUMITRU BUJDOIU)
*Criptorebus publicat de mine în revista Rebus, din anii ‘60
CFR ȘI FCSB, DEBUT ÎN GRUPE CONFERENCE *
Prim galop între cai mari,
Dar și mânji și armăsari;
Cu joc slab și cu noroc,
Prinseră …ultimul loc. (DUMITRU BUJDOIU)
* KF BALLKANI - CFR= 1-1, WEST HAM - FCSB= 3-1
SIMONA HALEP, PASSING-SHOOT ÎN CĂSNICIE
Poate-așa o fi să fie,
La sportivi din ierarhie:
Să decizi între alesul,
Antrenorul și succesul. ( DUMITRU BUJDOIU)
BLONDA ȘI POLIȚISTUL
- Doamnă-ai mers pe sens invers,
Carnetul și-o amendioară…
- Băi, schimbați sensul de mers,
Permisul l-ați luat aseară. (DUMITRU BUJDOIU)
CONSTATARE DUPĂ VOTARE
Ȋn stupul nostru social
Albinele votează ca la bal:
Prin voturi multe, multe
Pun trântorii în frunte. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)