LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (201)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (201)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

(urmare din „Loc de dat cu epigrama” nr. 200). Conferinţele „Dilema veche” 2022 de la Oradea, organizate de Sever Voinescu sub genericul „Comedia lumii”,  au continuat cu două piese de teatru: „Rosto” (după I. L. Caragiale) şi „Moş Nichifor” (după I. Creangă), ambele fiind adaptări în regia lui Alexandru Dabija. După fiecare spectacol au urcat pe scenă criticul de teatru George Banu şi actorul Marcel Iureş, provocaţi de Sever Voinescu.  Intervenţia lui George Banu aduce ceva nou  faţă de celelalte conferinţe. Spre exemplu, între cele două tipuri de râs impuse de Milan Kundera (al îngerilor şi al demonilor) el ar introduce încă un  tip, unul cu specific românesc, denumit  râsul absurd, susţinut şi de faptul că „geniul lui Caragiale îşi găseşte un ecou în geniul lui Ionesco”.  Continuă George Banu: „În acelaşi timp, acest comic absurd nu este străin vieţii şi tocmai păstrarea acestei legături cu viaţa este, la Caragiale, remarcabilă. Caragiale are mereu această priză la viaţă şi el ne spune, de fapt, că ceea ce ne ameninţă pe toţi este tocmai faptul de a vorbi fără viaţă, de a vorbi fără fluiditate, de a fi prizonieri în stereotipuri de limbaj”. George  Banu se opreşte la o definiţie a râsului formulată de Bergson prin care se spune că „râsul provine din mecanica aplicată vieţii”. Dar ce înseamnă mecanică aplicată vieţii?  Răspunde tot George Banu: „Înseamnă că, în timp ce viaţa noastră, a spectatorilor, trece mai departe sau mai încet, viaţa personajelor stagnează. De pildă, acest lucru se simte extraordinar de bine la Ionesco, pentru că el a fost, în opinia mea, cel mai bun şi cel mai inspirat cititor al lui Caragiale”.  Cred că aspectul se poate transfera şi la creatorul şi cititorul de epigrame.  E prezentă şi aici ipocrizia.  După ce citim epigrama, râdem şi îi dăm dreptate autorului pentru că înţelegem bine unde „bate”, trecem la ale noastre şi facem la fel.

George Banu îl consideră pe Caragiale un geniu, explicând şi de ce: a) „pentru că a practicat excelent şi comicul politic şi comicul ludic”; b) „pentru că el practică un comic care se află la frontiera dintre vechea epocă a comicului de situaţie şi comicul modern al absurdului”; c)pentru că opera comică a lui Caragiale e o sinteză a diferitelor tipuri de comic”; d) „pentru că la Caragiale vedem amestecul de  modernitate şi de mahala, avem o lume impură”; e) „pentru că la Caragiale se simte tranziţia care se simte şi acum în societatea românească”; f) „pentru că totul este comic la Caragiale, deoarece oamenii sunt extraordinari de variaţi, de complecşi şi de umani”.  Aceleaşi caracterizări cred că sunt  valabile şi pentru Păstorel şi de aici aserţiunea că  poate fi considerat un geniu al epigramei româneşti.

Marcel Iureş  îl vede pe Caragiale din perspectiva actorului: a) „Caragiale îşi iubeşte poporul fiind adesea critic cu el”; b) „acum, însă, Caragiale este pentru români un motiv de mândrie pentru că opera lui este validă oriunde în lumea asta”; c) „eu nu spun că nu e greu cu Caragiale, dar mă uit la unii şi văd, de pildă, cât de liniştiţi şi împăcaţi trăiesc francezii cu Moliere, care şi el a fost crud cu ei – e drept, o cruzime de alt nivel şi de alt vocabular”; d) „Caragiale este un instrument din păcate neapreciat, pentru că preferăm să-i dăm nume şi să vedem la ce foloseşte. Noi instrumentalizăm şi sentimentele, şi conceptele până devin obiecte”; e) „e multă ştiinţă şi multă putere în ce a scris Caragiale”; f) „mă tem că nu e atât de puternic Caragiale. Noi trăim cu el cum trăim cu o doctorie, avem nevoie de o doctorie şi mai puternică”.

În ceea ce-l priveşte pe Creangă, George Banu descoperă un umor bazat pe afectivitate împărtăşită şi  unde va  domina  surâsul  în detrimentul  râsului. Concluzionează criticul de teatru: a) „nu mai suntem în situaţia să judecăm mizeriile lumii politice, ci suntem în situaţia de a ne bucura mai degrabă de o  complicitate afectivă”; b) cu Creangă „râdem împreună, dar surâdem singuri”; c) „la Creangă este faptul că auzim o altă limbă – o limbă care nu e o limbă în formol, ci o limbă a memoriei noastre. Emoţia limbii lui Creangă provine dintr-un fel de memorie fericită a Moldovei”; d) „la Creangă nu există nici un stereotip, căci el produce un umor de o mare tandreţe”.   Marcel Iureş  vede la Creangă: a) „un umor al unui mare povestitor, un umor abisal al unui povestitor de nivelul lui Melville, peste nivelul unor Ispirescu sau Fraţii Grimm. Creangă este abisal. În el simţi un abis al satului, un abis în care eu cred că noi încă locuim”; b)”are ceva în plus domnul Creangă, şi anume e atât de deştept şi atât de natural, încât ne ia de multe ori peste picior. El aruncă o piatră în acest abis şi ne face atenţi la momentul când face „plici!” piatra în neant”.

Concluzia acestei dezbateri este că: „Ne simţim bine  cu Creangă, dar ne simţim lucizi cu Caragiale”. Extrapolând, pot spune că şi la nivelul epigramiştilor există această concluzie: ne simţim bine cu Petru-Ioan Gârda, dar ne simţim lucizi cu Grigore Cotul; ne simţim bine cu Vasile Larco, dar ne simţim lucizi cu Mihai Haivas; ne simţim bine cu Ştefan Başno, dar ne simţim lucizi cu Al. D. Funduianu. Şi diada poate continua cu alte exemple. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

AXIOMATICĂ

Peste tot, în orice ţară,

Nimeni nu-i bătut în cuie,

Iart când unul trist coboară,

Altul, vesel se tot suie. (ELENA MÂNDRU)

 

 

UNUI EPIGRAMIST LIPSIT DE UMOR

Precum poetul exilat

La Pont plângându-şi numele

Tu ne citeşti cam afectat

Mai triste decât Tristele. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RECLAMA SUFLETUL COMERŢULUI

Cu trup felin şi părul coamă,

Precum uleiul din vitrină

Deşi-i o cunoscută poamă,

Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DULAPULUI DE HAINE

De-i intri în intimitate,

E bine ca să-ţi iei calmantul:

Că hainele stau răsfirate,

Şi-atât de ghemuit amantul! (VASILE LARCO)

 

LA EXAMENUL AUTO

Eu frică n-am avut, vă jur,

Ştiindu-mă şi norocos,

Dar m-a respins din primul tur,

Că prea vorbeam…politicos. (VASILE LARCO)

 

 

„TOT ROMÂNUL E POET”

De-i dreaptă-această zicătoare,

Avertizăm pe editori:

Va trebui, pe cititori,

Să-i căutați peste hotare! (MIHAI HAIVAS)

 

NELINIȘTEA (amfibrah)

În lumea aceasta geloasă,

E-așa cum arată prelații:

„Impozit” plătit de bărbații

C-o foarte frumoasă nevastă. (MIHAI HAIVAS)

 

IPOTEZĂ

Din iad, cum nimeni n-a venit,

Şi, logic, nicidecum din rai,

E clar că toţi care-au murit,

Au dat de alt nivel de trai. (GRIGORE COTUL)

 

FOTODISIMULARE

Sunt specii multe de jivine,

Ascunşi cameleoni vicleni,

Schimbând culoarea precum vine

Lumina de la Cotroceni! (VALENTIN DAVID)

 

 

PARADOX

Iată paradoxul  glumii

Cunoscut de toţi inepţii,

Google este prostul lumii

Ce-l consultă toţi deştepţii! (GEORGE EFTIMIE)

 

SFAT PENTRU UN VIITOR PREŞEDINTE

Te vezi în vis un faraon

În astă ţară de netoţi?

Ai prins un loc la microfon?

…Să minţi, dar să te creadă toţi! (ION DIVIZA)

 

ECOLOGICĂ

Pe pădurile alpine,

Cu puştoaice când petreci,

Nu mai vezi poteci virgine,

Nici virgine pe poteci. (ION DIVIZA)

 

ALTERNATIVĂ ÎNTRE PRIETENI

Vreau cumva să vă previn

Că la orice caterincă,

Dacă-i cald, atuncea VIN,

Dacă nu, prefer...PĂLINCĂ! (MAX OPAIŢ)

 

PROFIL DE POLITICIAN

Orgolioşi fiind,pretind

Că pot produce un miracol,

Dar, între noi acum vorbind,

Se dau aleşii în spectacol! (MAX OPAIŢ)

 

PLANURI DE VACANŢĂ

Fac concediul relaxat;

Bat mai nou acuma ţara

De doi ani, şi-s împăcat,

Că plec doar cu...secretara! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI NESERIOS

N-am să-i caut eu pricină,

Fi-ndcă nu mi-e de folos,

Însă cea mai mare vină

E obrazul lui,cam... gros! (MAX OPAIŢ)

 

 

PRIMĂVARA, ÎNCEPUTUL TUTUROR GRIJILOR

E cel mai greu în aste timpuri,

Atunci când vine primăvara

Şi cel mai greu e-n toată ţara

În celelalte anotimpuri… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

SCARA IERARHICĂ

Constat că mulţi au tot urcat

Pe a ierarhiei scară,

Doar după ce-au acumulat

Incompetenţa necesară… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

„SANITARII” PĂDURII

Când păduri îmbătrânite

Stau pe muchii de cuţite,

Pădurari ce ţin la slujbe

Le salvează-acum cu drujbe. (VASILE MANOLE)

 

NOI, MASCULII

Prin al vieţii câmp purtaţi,

Ne dorim un nimb de zei,

Cucerind mereu femei

„Tocătoare” de bărbaţi. (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

FEMEIA ENORIAŞ

Este demonul etern

Din aria traiului

Ce ne trimite-n Infern

Prin portiţa Raiului. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

 

MUZICA STIMULEAZĂ CREŞTEREA PLANTELOR

Aceste plante se-nfioară

Şi cresc: la muzica uşoară,

La vals, tangou şi cea-cea-cea

Dar cel mai tare la…MANEA! (ION MORARU)

 

 

 

ŢEPIGRAME de…CONSTANTIN MANEA

 (ÎN ŢARA  LECŢIILOR  NEÎNVĂŢATE)

 

PROFESORII DIN PARLAMENT

Pentr-un buget mai opulent

N-au fost în stare să se zbată,

Că ei s-au dus la Parlament

Cu lecţia neînvăţată! (CONSTANTIN MANEA)

 

MINISTRUL CÎMPEANU

A susţinut într-un discurs

C-ar trebui, neapărat,

Directorii să dea concurs.

Dar, ca ministru, el a dat? (CONSTANTIN MANEA)

 

MINISTRUL CÎMPEANU ANUNȚĂ CĂ PROFESORII

VOR DEVENI „FACILITATORI”

Ideea lui ne dă fiori,

Sfârşitul nostru e aproape:

Ne face “facilitatori”,

Că de profesori vrea să scape! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

PROFESORII CARE-ŞI MEDITEAZĂ ELEVII

VOR FI DESTITUIŢI

Spun elevii cu uimire:

-Doamna noastră profesoară

Ne-a chemat la pregătire…

- Sigur or s-o dea afară! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

SANCŢIONAREA PROFESORILOR CARE FAC MEDITAŢII

Directoru-i somase:

Iubiţii mei confraţi,

Când veţi intra în clase,

Vă rog nu meditaţi! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

DIGITALIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Şcolile rurale

Către ce acced?

Fi-vor digitale,

Însă şcoli...nu cred! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

SORIN CÎMPEANU, ÎNGRIJORAT DE NUMĂRUL ELEVILOR

CARE SUSȚIN EXAMENUL DE BACALAUREAT

Nu-i face plăcere

Domnului Sorin

Că sunt în scădere

Cei care-l susţin. (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

SORIN CÎMPEANU : A FI ÎNVĂŢĂTOR ÎNSEAMNĂ

A TE REINVENTA ZILNIC

Reinventează cu succes,

Că dascălul e minte trează,

Dar din păcate, cel mai des,

Reforma se reinventează! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

EPIGRAMISTUL MAX OPAIŢ ESTE 

PROFESOR DE MATEMATICĂ PENSIONAR

L-au tot lăudat mai marii.

Şi-au dat seama, presupun:

Pentru-a lumina şcolarii,

Şi-un OPAIŢ a fost bun! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

ÎN SUSŢINEREA PROFESORULUI PENSIONAR MAX OPAIŢ

Opaiţ Max, fără-ndoială,

E-un dascăl bun, de meserie.

Vă rog să-l reprimiţi în şcoală!

(Să nu mai aibă timp să scrie!) (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

LOC DE DAT CU...EPIGRAMA 

A TRECUT DE NUMĂRUL 200

De două sute a sărit.

Trei ani de zile-au trebuit,

Dar cititoarele-ar dori

Mai multe numere pe zi! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

ZIUA MEDIULUI

N-avem griji, duduca Greta

Sigur va salva planeta!

Smiorcăie la microfon,

Mai câștig-un milion... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI

Pe vremea mea, pe doamna-nvățătoare

O respectam, chiar îi știam de frică

Acum o vrem un fel de servitoare

Că altfel îi vom pune notă mică. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA VIZIONĂRII FILMELOR ÎN AER LIBER

Flăcău fiind mergeam la o „grădină”

Și de erau săruturi pe ecran

Se auzea o liniște deplină

Și le vedeai și-n public, simultan! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA CASETELEOR VIDEO

O, câte nopți am stat lipiți

Cu toți vecinii mei din bloc!

Acum, de filme plictisiți

Stăm toată ziua pe Tik Tok... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA RĂȚOIULUI DONALD

Pe Donald, sincer, îl regret!

Nu pe rățoi, pe președinte,

Palavragiu și indiscret

Dar, dovedit, un om cu minte! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CEAIULUI CU GHEAȚĂ

Ceai cu gheață n-am băut

M-a-nvățat un președinte

Ce la gheață-i priceput :

Ceaiu-i bun numai fierbinte! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

GRIGORESCU

Plin de dezamăgire şi revoltă,

`Nainte de-a muri, el şi-a retras

Şi Carul Mare şi cel Mic, pe boltă…

Dar din păcate, boii au rămas. (DAN NOREA)

 

 

GLASUL ADEVĂRULUI

Degeaba strigă unii-ntr-una

Că lupu-şi schimbă numai părul;

De n-ar fi existat minciuna

N-am şti ce este adevărul! (EUGEN DEUTSCH)

 

 

BOALA MAIMUȚEI

Iar ne plângem d-un blestem,

Dar maimuțe nu avem;

Periculoși pentru noi

Sunt aleșii maimuțoi. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

TOTUL DESPRE FOTBAL:

(Galaxia nebuloasă a fotbalului românesc)

După mii de ani lumină,

Ne-au dus în gaura neagră

Impotenții de duzină;

Geaba iau burleni viagră. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DINAMO : 60 fotbaliști, 5 antrenori, mulți fripturiști

Au dus lupte seculare,

Care au durat…un an;

Și-au ajuns, problemă mare,

Să joace-n teren cu Hâldan. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FCSB: Orice Clasament începe cu locul întâi

Poate-acum, după Rusalii,

Se deșteaptă și Becali;

Să nu vândă jucători,

Să nu-i fu..(g)ă pe-antrenori. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FC BOTOȘANI: ANTRENOR DE TOP, STOP

V-am iubit, v-am laudat,

C-aveați echipă pe val;

Dar l-ați…croitorit, păcat!

Pierdeți tot, cu el rival. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 

LEGILE INTERNAȚIONALE NU MAI FUNCȚIONEAZĂ?

Un nebun mimând pe facebook un atac  - e arestat.

Un dement de șef călare pe-o rachetă nucleară

Ce-amenință țări din NATO nu-i măcar avertizat.

Pentru el nu-i lege-n lume, zee, tu, justițiară?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

KREMLINUL AMENINȚĂ SĂ DISTRUGĂ NOUL AJUTOR MILITAR

PROMIS DE CĂTRE SUA UCRAINEI

Cu sistemul, vreți, HIMÁRS,

Să ne púneți pe butuci?

Dinainte v-ați și ars:

Îl vom sparge ca pe nuci! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SPIONII: ÎNTRE POLONIU ȘI COVID

Viața-i luă – fratricidul –

Cu un ceai colegului,

Dar blestemul și COVID-ul

I-au venit de hac și lui. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RUSOAICE TINERE DEFILEAZĂ ÎN ROCHIA EVEI,

SILICONATE CU DRAPELUL ȚĂRII

Ioc te mai îmbeți de ele,

Căci, de când sunt patrioate,

Sânii-stat parcă-s ghiulele,

Frunza – glonț țintind în spate. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SĂ FI PUS LA ÎNCERCARE

CAPACITATEA DE RĂSPUNS A ȚĂRILOR NATO?

Ca un cioroi, un avion străin

Zbura pe cerul liber din Balcani,

Iar patru țări, c-un gest extrem de fin,

Au cam picat, în speță, de fazani. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

„NOI AM SCHIMBAT LÂNGĂ BALCANI

PORECLA ÎN RENUME” (V.ALECSANDRI)

(În legătură cu schimbarea numelui unei țări din Anatolia)

Cică lor nu le convine

A plana printre curcani.

Și curcani, noi súntem bine

Între romi și-ntre romani. (LERU CICOARE)

 

LEI – ACASĂ, IEPURI – LA BRUXELLES

Folosim doar fontul tífdruc.

Toți avem marca XL.

Ce viteji suntem pe facebook,

Ce bicisnici – la Bruxelles! (LERU CICOARE)

 

CUM SE FABRICĂ UN FALS LA DIGI 24

Tineri ruși dialoghează:

„Muzica-i devastatoare!”,

Iar redacția titrează:

„Noi vrem denazificare!” (LERU CICOARE)

 

O ȘTIRE DESPRE „DIVORȚUL” DINTRE ACARUL PĂUN ȘI DIGI 24

De gafă vrei să știi, Narciso?

Sinceramente-ți spun, surato:

Nu-i vinovat cine-a comis-o,

De vină-i cel ce-a criticat-o. (LERU CICOARE)

 

CINE GARANTEAZĂ CALITATEA REPARĂRII?

Un inginer pe vremuri, când da-n primire-un pod,

Stătea sub pod când trenu-l punea la încercare.

De ce n-ar sta și-acuma garant un șef nerod

Vestind cu fast și surle-o riscantă reparare? (LERU CICOARE)

 

NU-I CONFLICT DE INTERESE?

Nu vrei pensii sociale?

Condamni aprig plagiatul?

S-o crezi, úică, dumitale,

Când ești chiar împricinatul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FURNIZORII DE ENERGIE ÎȘI RECOMPENSEAZĂ

„PIERDERILE” ARTIFICIALE SUB FORMĂ DE AJUTOR DE LA STAT

Furnizorii au umflat

Prețul cât le-a cășunat.

La cei casnici plafonat,

Ei mulg restul     ... de la stat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

IEFTIN, SCUMP – PROFIT SĂ IASĂ!

Șmecherii din energie din structurile de stat

O vând vara pe nimica prin băieți de la privat,

Care iarna, la nevoie, vor plăti pe ea-ntreit.

Fraieri, noi, din greu, factura. Lor – profitul nesimțit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE NE PRISOSEȘTE NE ȘI SĂRĂCEȘTE

Ne dedăm întruna la extaze

Că ulcior ni-i solul cu țechini.

Ce folos că-o mare-avem de gaze,

Ni le vindem când ca la străini! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN MARE DREGĂTOR DESPRE „DELICTUL” PRESEI DE A FI DEZAVUAT

 PROIECTUL LEGII PRIVIND SIGURANȚA NAȚIONALĂ

Au furat - și știm noi cine! – chiar din seif un draft de lege,

Bun prilej să mai bârfească pe la colț Securitatea,

Doar că pohta ce-au pohtit-o: limbile să mai dezlege –

Le-o va stinge-o calda lege ce condamn’ ostilitatea. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Localnicii unei comune au asfaltat, pe banii lor, drumul public. Primarul se dezice și spune că reia lucrările dar că nu se știe când

astăzi, 20:22
13

Sătui de promisiunile autorităților, câțiva localnici dintr-o comună din Suceava au asfaltat, pe banii lor, o porțiune dintr-un drum județean. Primarul nu este de acord cu acțiunea local...

EMA autorizează tehnica injecției intradermice în cazul variolei maimuței

astăzi, 20:14
10

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a autorizat vineri o nouă tehnică de injectare a vaccinului contra variolei maimuţei, care va permite imunizarea mai multor persoane şi prevenirea unei...

Meciul dintre FC Botoșani și FCSB, reprogramat

astăzi, 20:09
35

Partida dintre FC Botoşani şi FCSB, din etapa a şasea a Superligii naţionale de fotbal, a fost amânată, a anunţat, vineri, conducerea clubului din Botoşani, potrivit Agerpres.Potrivit...