O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
(urmare din „Loc de dat cu epigrama” nr. 200). ConferinÅ£ele „Dilema veche” 2022 de la Oradea, organizate de Sever Voinescu sub genericul „Comedia lumii”, au continuat cu două piese de teatru: „Rosto” (după I. L. Caragiale) ÅŸi „MoÅŸ Nichifor” (după I. Creangă), ambele fiind adaptări în regia lui Alexandru Dabija. După fiecare spectacol au urcat pe scenă criticul de teatru George Banu ÅŸi actorul Marcel IureÅŸ, provocaÅ£i de Sever Voinescu. IntervenÅ£ia lui George Banu aduce ceva nou faţă de celelalte conferinÅ£e. Spre exemplu, între cele două tipuri de râs impuse de Milan Kundera (al îngerilor ÅŸi al demonilor) el ar introduce încă un tip, unul cu specific românesc, denumit râsul absurd, susÅ£inut ÅŸi de faptul că „geniul lui Caragiale îÅŸi găseÅŸte un ecou în geniul lui Ionesco”. Continuă George Banu: „În acelaÅŸi timp, acest comic absurd nu este străin vieÅ£ii ÅŸi tocmai păstrarea acestei legături cu viaÅ£a este, la Caragiale, remarcabilă. Caragiale are mereu această priză la viaţă ÅŸi el ne spune, de fapt, că ceea ce ne ameninţă pe toÅ£i este tocmai faptul de a vorbi fără viaţă, de a vorbi fără fluiditate, de a fi prizonieri în stereotipuri de limbaj”. George Banu se opreÅŸte la o definiÅ£ie a râsului formulată de Bergson prin care se spune că „râsul provine din mecanica aplicată vieÅ£ii”. Dar ce înseamnă mecanică aplicată vieÅ£ii? Răspunde tot George Banu: „Înseamnă că, în timp ce viaÅ£a noastră, a spectatorilor, trece mai departe sau mai încet, viaÅ£a personajelor stagnează. De pildă, acest lucru se simte extraordinar de bine la Ionesco, pentru că el a fost, în opinia mea, cel mai bun ÅŸi cel mai inspirat cititor al lui Caragiale”. Cred că aspectul se poate transfera ÅŸi la creatorul ÅŸi cititorul de epigrame. E prezentă ÅŸi aici ipocrizia. După ce citim epigrama, râdem ÅŸi îi dăm dreptate autorului pentru că înÅ£elegem bine unde „bate”, trecem la ale noastre ÅŸi facem la fel.
George Banu îl consideră pe Caragiale un geniu, explicând ÅŸi de ce: a) „pentru că a practicat excelent ÅŸi comicul politic ÅŸi comicul ludic”; b) „pentru că el practică un comic care se află la frontiera dintre vechea epocă a comicului de situaÅ£ie ÅŸi comicul modern al absurdului”; c)pentru că opera comică a lui Caragiale e o sinteză a diferitelor tipuri de comic”; d) „pentru că la Caragiale vedem amestecul de modernitate ÅŸi de mahala, avem o lume impură”; e) „pentru că la Caragiale se simte tranziÅ£ia care se simte ÅŸi acum în societatea românească”; f) „pentru că totul este comic la Caragiale, deoarece oamenii sunt extraordinari de variaÅ£i, de complecÅŸi ÅŸi de umani”. AceleaÅŸi caracterizări cred că sunt valabile ÅŸi pentru Păstorel ÅŸi de aici aserÅ£iunea că poate fi considerat un geniu al epigramei româneÅŸti.
Marcel IureÅŸ îl vede pe Caragiale din perspectiva actorului: a) „Caragiale îÅŸi iubeÅŸte poporul fiind adesea critic cu el”; b) „acum, însă, Caragiale este pentru români un motiv de mândrie pentru că opera lui este validă oriunde în lumea asta”; c) „eu nu spun că nu e greu cu Caragiale, dar mă uit la unii ÅŸi văd, de pildă, cât de liniÅŸtiÅ£i ÅŸi împăcaÅ£i trăiesc francezii cu Moliere, care ÅŸi el a fost crud cu ei – e drept, o cruzime de alt nivel ÅŸi de alt vocabular”; d) „Caragiale este un instrument din păcate neapreciat, pentru că preferăm să-i dăm nume ÅŸi să vedem la ce foloseÅŸte. Noi instrumentalizăm ÅŸi sentimentele, ÅŸi conceptele până devin obiecte”; e) „e multă ÅŸtiinţă ÅŸi multă putere în ce a scris Caragiale”; f) „mă tem că nu e atât de puternic Caragiale. Noi trăim cu el cum trăim cu o doctorie, avem nevoie de o doctorie ÅŸi mai puternică”.
În ceea ce-l priveÅŸte pe Creangă, George Banu descoperă un umor bazat pe afectivitate împărtăşită ÅŸi unde va domina surâsul în detrimentul râsului. Concluzionează criticul de teatru: a) „nu mai suntem în situaÅ£ia să judecăm mizeriile lumii politice, ci suntem în situaÅ£ia de a ne bucura mai degrabă de o complicitate afectivă”; b) cu Creangă „râdem împreună, dar surâdem singuri”; c) „la Creangă este faptul că auzim o altă limbă – o limbă care nu e o limbă în formol, ci o limbă a memoriei noastre. EmoÅ£ia limbii lui Creangă provine dintr-un fel de memorie fericită a Moldovei”; d) „la Creangă nu există nici un stereotip, căci el produce un umor de o mare tandreÅ£e”. Marcel IureÅŸ vede la Creangă: a) „un umor al unui mare povestitor, un umor abisal al unui povestitor de nivelul lui Melville, peste nivelul unor Ispirescu sau FraÅ£ii Grimm. Creangă este abisal. În el simÅ£i un abis al satului, un abis în care eu cred că noi încă locuim”; b)”are ceva în plus domnul Creangă, ÅŸi anume e atât de deÅŸtept ÅŸi atât de natural, încât ne ia de multe ori peste picior. El aruncă o piatră în acest abis ÅŸi ne face atenÅ£i la momentul când face „plici!” piatra în neant”.
Concluzia acestei dezbateri este că: „Ne simÅ£im bine cu Creangă, dar ne simÅ£im lucizi cu Caragiale”. Extrapolând, pot spune că ÅŸi la nivelul epigramiÅŸtilor există această concluzie: ne simÅ£im bine cu Petru-Ioan Gârda, dar ne simÅ£im lucizi cu Grigore Cotul; ne simÅ£im bine cu Vasile Larco, dar ne simÅ£im lucizi cu Mihai Haivas; ne simÅ£im bine cu Åžtefan BaÅŸno, dar ne simÅ£im lucizi cu Al. D. Funduianu. Åži diada poate continua cu alte exemple. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
AXIOMATICÄ‚
Peste tot, în orice Å£ară,
Nimeni nu-i bătut în cuie,
Iart când unul trist coboară,
Altul, vesel se tot suie. (ELENA MÂNDRU)
UNUI EPIGRAMIST LIPSIT DE UMOR
Precum poetul exilat
La Pont plângându-ÅŸi numele
Tu ne citeÅŸti cam afectat
Mai triste decât Tristele. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RECLAMA SUFLETUL COMERÅ¢ULUI
Cu trup felin şi părul coamă,
Precum uleiul din vitrină
Deşi-i o cunoscută poamă,
Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DULAPULUI DE HAINE
De-i intri în intimitate,
E bine ca să-ţi iei calmantul:
Că hainele stau răsfirate,
Åži-atât de ghemuit amantul! (VASILE LARCO)
LA EXAMENUL AUTO
Eu frică n-am avut, vă jur,
Ştiindu-mă şi norocos,
Dar m-a respins din primul tur,
Că prea vorbeam…politicos. (VASILE LARCO)
„TOT ROMÂNUL E POET”
De-i dreaptă-această zicătoare,
Avertizăm pe editori:
Va trebui, pe cititori,
Să-i căutați peste hotare! (MIHAI HAIVAS)
NELINIȘTEA (amfibrah)
În lumea aceasta geloasă,
E-așa cum arată prelații:
„Impozit” plătit de bărbaÈ›ii
C-o foarte frumoasă nevastă. (MIHAI HAIVAS)
IPOTEZÄ‚
Din iad, cum nimeni n-a venit,
Åži, logic, nicidecum din rai,
E clar că toţi care-au murit,
Au dat de alt nivel de trai. (GRIGORE COTUL)
FOTODISIMULARE
Sunt specii multe de jivine,
AscunÅŸi cameleoni vicleni,
Schimbând culoarea precum vine
Lumina de la Cotroceni! (VALENTIN DAVID)
PARADOX
Iată paradoxul glumii
Cunoscut de toţi inepţii,
Google este prostul lumii
Ce-l consultă toţi deştepţii! (GEORGE EFTIMIE)
SFAT PENTRU UN VIITOR PREÅžEDINTE
Te vezi în vis un faraon
În astă Å£ară de netoÅ£i?
Ai prins un loc la microfon?
…Să minÅ£i, dar să te creadă toÅ£i! (ION DIVIZA)
ECOLOGICÄ‚
Pe pădurile alpine,
Cu puÅŸtoaice când petreci,
Nu mai vezi poteci virgine,
Nici virgine pe poteci. (ION DIVIZA)
ALTERNATIVÄ‚ ÎNTRE PRIETENI
Vreau cumva să vă previn
Că la orice caterincă,
Dacă-i cald, atuncea VIN,
Dacă nu, prefer...PĂLINCĂ! (MAX OPAIŢ)
PROFIL DE POLITICIAN
OrgolioÅŸi fiind,pretind
Că pot produce un miracol,
Dar, între noi acum vorbind,
Se dau aleÅŸii în spectacol! (MAX OPAIÅ¢)
PLANURI DE VACANŢĂ
Fac concediul relaxat;
Bat mai nou acuma ţara
De doi ani, ÅŸi-s împăcat,
Că plec doar cu...secretara! (MAX OPAIŢ)
UNUI NESERIOS
N-am să-i caut eu pricină,
Fi-ndcă nu mi-e de folos,
Însă cea mai mare vină
E obrazul lui,cam... gros! (MAX OPAIÅ¢)
PRIMÄ‚VARA, ÎNCEPUTUL TUTUROR GRIJILOR
E cel mai greu în aste timpuri,
Atunci când vine primăvara
Şi cel mai greu e-n toată ţara
În celelalte anotimpuri… (GHEORGHE BÂLICI)
SCARA IERARHICÄ‚
Constat că mulţi au tot urcat
Pe a ierarhiei scară,
Doar după ce-au acumulat
IncompetenÅ£a necesară… (GHEORGHE BÂLICI)
„SANITARII” PÄ‚DURII
Când păduri îmbătrânite
Stau pe muchii de cuţite,
Pădurari ce ţin la slujbe
Le salvează-acum cu drujbe. (VASILE MANOLE)
NOI, MASCULII
Prin al vieÅ£ii câmp purtaÅ£i,
Ne dorim un nimb de zei,
Cucerind mereu femei
„Tocătoare” de bărbaÅ£i. (CONSTANTIN PROFIR)
FEMEIA ENORIAÅž
Este demonul etern
Din aria traiului
Ce ne trimite-n Infern
Prin portiţa Raiului. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MUZICA STIMULEAZÄ‚ CREÅžTEREA PLANTELOR
Aceste plante se-nfioară
Şi cresc: la muzica uşoară,
La vals, tangou ÅŸi cea-cea-cea
Dar cel mai tare la…MANEA! (ION MORARU)
Å¢EPIGRAME de…CONSTANTIN MANEA
(ÎN Å¢ARA LECÅ¢IILOR NEÎNVÄ‚Å¢ATE)
PROFESORII DIN PARLAMENT
Pentr-un buget mai opulent
N-au fost în stare să se zbată,
Că ei s-au dus la Parlament
Cu lecÅ£ia neînvăţată! (CONSTANTIN MANEA)
MINISTRUL CÎMPEANU
A susÅ£inut într-un discurs
C-ar trebui, neapărat,
Directorii să dea concurs.
Dar, ca ministru, el a dat? (CONSTANTIN MANEA)
MINISTRUL CÎMPEANU ANUNȚĂ CÄ‚ PROFESORII
VOR DEVENI „FACILITATORI”
Ideea lui ne dă fiori,
SfârÅŸitul nostru e aproape:
Ne face “facilitatori”,
Că de profesori vrea să scape! (CONSTANTIN MANEA)
PROFESORII CARE-ÅžI MEDITEAZÄ‚ ELEVII
VOR FI DESTITUIÅ¢I
Spun elevii cu uimire:
-Doamna noastră profesoară
Ne-a chemat la pregătire…
- Sigur or s-o dea afară! (CONSTANTIN MANEA)
SANCÅ¢IONAREA PROFESORILOR CARE FAC MEDITAÅ¢II
Directoru-i somase:
Iubiţii mei confraţi,
Când veÅ£i intra în clase,
Vă rog nu meditaţi! (CONSTANTIN MANEA)
DIGITALIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
Åžcolile rurale
Către ce acced?
Fi-vor digitale,
Însă ÅŸcoli...nu cred! (CONSTANTIN MANEA)
SORIN CÎMPEANU, ÎNGRIJORAT DE NUMÄ‚RUL ELEVILOR
CARE SUSÈšIN EXAMENUL DE BACALAUREAT
Nu-i face plăcere
Domnului Sorin
Că sunt în scădere
Cei care-l susţin. (CONSTANTIN MANEA)
SORIN CÎMPEANU : A FI ÎNVĂŢĂTOR ÎNSEAMNÄ‚
A TE REINVENTA ZILNIC
Reinventează cu succes,
Că dascălul e minte trează,
Dar din păcate, cel mai des,
Reforma se reinventează! (CONSTANTIN MANEA)
EPIGRAMISTUL MAX OPAIÅ¢ ESTE
PROFESOR DE MATEMATICÄ‚ PENSIONAR
L-au tot lăudat mai marii.
Åži-au dat seama, presupun:
Pentru-a lumina ÅŸcolarii,
Åži-un OPAIÅ¢ a fost bun! (CONSTANTIN MANEA)
ÎN SUSÅ¢INEREA PROFESORULUI PENSIONAR MAX OPAIÅ¢
Opaiţ Max, fără-ndoială,
E-un dascăl bun, de meserie.
Vă rog să-l reprimiÅ£i în ÅŸcoală!
(Să nu mai aibă timp să scrie!) (CONSTANTIN MANEA)
LOC DE DAT CU...EPIGRAMA
A TRECUT DE NUMÄ‚RUL 200
De două sute a sărit.
Trei ani de zile-au trebuit,
Dar cititoarele-ar dori
Mai multe numere pe zi! (CONSTANTIN MANEA)
ZIUA MEDIULUI
N-avem griji, duduca Greta
Sigur va salva planeta!
Smiorcăie la microfon,
Mai câÈ™tig-un milion... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI
Pe vremea mea, pe doamna-nvățătoare
O respectam, chiar îi È™tiam de frică
Acum o vrem un fel de servitoare
Că altfel îi vom pune notă mică. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA VIZIONÄ‚RII FILMELOR ÎN AER LIBER
Flăcău fiind mergeam la o „grădină”
Și de erau săruturi pe ecran
Se auzea o liniște deplină
Și le vedeai și-n public, simultan! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CASETELEOR VIDEO
O, câte nopÈ›i am stat lipiÈ›i
Cu toți vecinii mei din bloc!
Acum, de filme plictisiți
Stăm toată ziua pe Tik Tok... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA RÄ‚ÈšOIULUI DONALD
Pe Donald, sincer, îl regret!
Nu pe rățoi, pe președinte,
Palavragiu și indiscret
Dar, dovedit, un om cu minte! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CEAIULUI CU GHEAȚĂ
Ceai cu gheață n-am băut
M-a-nvățat un președinte
Ce la gheață-i priceput :
Ceaiu-i bun numai fierbinte! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
GRIGORESCU
Plin de dezamăgire şi revoltă,
`Nainte de-a muri, el ÅŸi-a retras
Åži Carul Mare ÅŸi cel Mic, pe boltă…
Dar din păcate, boii au rămas. (DAN NOREA)
GLASUL ADEVÄ‚RULUI
Degeaba strigă unii-ntr-una
Că lupu-şi schimbă numai părul;
De n-ar fi existat minciuna
N-am şti ce este adevărul! (EUGEN DEUTSCH)
BOALA MAIMUÈšEI
Iar ne plângem d-un blestem,
Dar maimuțe nu avem;
Periculoși pentru noi
Sunt aleșii maimuțoi. (DUMITRU BUJDOIU)
TOTUL DESPRE FOTBAL:
(Galaxia nebuloasă a fotbalului românesc)
După mii de ani lumină,
Ne-au dus în gaura neagră
Impotenții de duzină;
Geaba iau burleni viagră. (DUMITRU BUJDOIU)
DINAMO : 60 fotbaliști, 5 antrenori, mulți fripturiști
Au dus lupte seculare,
Care au durat…un an;
Și-au ajuns, problemă mare,
Să joace-n teren cu Hâldan. (DUMITRU BUJDOIU)
FCSB: Orice Clasament începe cu locul întâi
Poate-acum, după Rusalii,
Se deșteaptă și Becali;
Să nu vândă jucători,
Să nu-i fu..(g)ă pe-antrenori. (DUMITRU BUJDOIU)
FC BOTOȘANI: ANTRENOR DE TOP, STOP
V-am iubit, v-am laudat,
C-aveați echipă pe val;
Dar l-aÈ›i…croitorit, păcat!
Pierdeți tot, cu el rival. ( DUMITRU BUJDOIU)
LEGILE INTERNAÈšIONALE NU MAI FUNCÈšIONEAZÄ‚?
Un nebun mimând pe facebook un atac - e arestat.
Un dement de șef călare pe-o rachetă nucleară
Ce-amenință țări din NATO nu-i măcar avertizat.
Pentru el nu-i lege-n lume, zee, tu, justițiară?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
KREMLINUL AMENINȚĂ SĂ DISTRUGĂ NOUL AJUTOR MILITAR
PROMIS DE CÄ‚TRE SUA UCRAINEI
Cu sistemul, vreÈ›i, HIMÁRS,
Să ne púneÈ›i pe butuci?
Dinainte v-ați și ars:
Îl vom sparge ca pe nuci! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SPIONII: ÎNTRE POLONIU ȘI COVID
ViaÈ›a-i luă – fratricidul –
Cu un ceai colegului,
Dar blestemul și COVID-ul
I-au venit de hac și lui. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RUSOAICE TINERE DEFILEAZÄ‚ ÎN ROCHIA EVEI,
SILICONATE CU DRAPELUL ȚĂRII
Ioc te mai îmbeÈ›i de ele,
Căci, de când sunt patrioate,
Sânii-stat parcă-s ghiulele,
Frunza – glonÈ› È›intind în spate. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SÄ‚ FI PUS LA ÎNCERCARE
CAPACITATEA DE RĂSPUNS A ȚĂRILOR NATO?
Ca un cioroi, un avion străin
Zbura pe cerul liber din Balcani,
Iar patru țări, c-un gest extrem de fin,
Au cam picat, în speță, de fazani. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
„NOI AM SCHIMBAT LÂNGÄ‚ BALCANI
PORECLA ÎN RENUME” (V.ALECSANDRI)
(În legătură cu schimbarea numelui unei țări din Anatolia)
Cică lor nu le convine
A plana printre curcani.
Și curcani, noi súntem bine
Între romi È™i-ntre romani. (LERU CICOARE)
LEI – ACASÄ‚, IEPURI – LA BRUXELLES
Folosim doar fontul tífdruc.
Toți avem marca XL.
Ce viteji suntem pe facebook,
Ce bicisnici – la Bruxelles! (LERU CICOARE)
CUM SE FABRICÄ‚ UN FALS LA DIGI 24
Tineri ruși dialoghează:
„Muzica-i devastatoare!”,
Iar redacția titrează:
„Noi vrem denazificare!” (LERU CICOARE)
O ȘTIRE DESPRE „DIVORÈšUL” DINTRE ACARUL PÄ‚UN ȘI DIGI 24
De gafă vrei să știi, Narciso?
Sinceramente-ți spun, surato:
Nu-i vinovat cine-a comis-o,
De vină-i cel ce-a criticat-o. (LERU CICOARE)
CINE GARANTEAZÄ‚ CALITATEA REPARÄ‚RII?
Un inginer pe vremuri, când da-n primire-un pod,
Stătea sub pod când trenu-l punea la încercare.
De ce n-ar sta și-acuma garant un șef nerod
Vestind cu fast și surle-o riscantă reparare? (LERU CICOARE)
NU-I CONFLICT DE INTERESE?
Nu vrei pensii sociale?
Condamni aprig plagiatul?
S-o crezi, úică, dumitale,
Când eÈ™ti chiar împricinatul! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FURNIZORII DE ENERGIE ÎȘI RECOMPENSEAZÄ‚
„PIERDERILE” ARTIFICIALE SUB FORMÄ‚ DE AJUTOR DE LA STAT
Furnizorii au umflat
PreÈ›ul cât le-a cășunat.
La cei casnici plafonat,
Ei mulg restul ... de la stat. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
IEFTIN, SCUMP – PROFIT SÄ‚ IASÄ‚!
Șmecherii din energie din structurile de stat
O vând vara pe nimica prin băieÈ›i de la privat,
Care iarna, la nevoie, vor plăti pe ea-ntreit.
Fraieri, noi, din greu, factura. Lor – profitul nesimÈ›it. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CE NE PRISOSEȘTE NE ȘI SĂRĂCEȘTE
Ne dedăm întruna la extaze
Că ulcior ni-i solul cu țechini.
Ce folos că-o mare-avem de gaze,
Ni le vindem când ca la străini! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UN MARE DREGÄ‚TOR DESPRE „DELICTUL” PRESEI DE A FI DEZAVUAT
PROIECTUL LEGII PRIVIND SIGURANÈšA NAÈšIONALÄ‚
Au furat - È™i È™tim noi cine! – chiar din seif un draft de lege,
Bun prilej să mai bârfească pe la colÈ› Securitatea,
Doar că pohta ce-au pohtit-o: limbile să mai dezlege –
Le-o va stinge-o calda lege ce condamn’ ostilitatea. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)