O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Hotărât lucru! Oricine poate observa că e timpul epigramiştilor. Incluşi ariei ocupate de autorii de umor, ei contribuie tot mai intens la impunerea acestui gen mărindu-i importanţa comunicativă în relaţia cu cititorii dar şi cu marea literatură. Epigrama, la rândul ei, tinde spre perfecţiune, impunând valori specifice acestei creaţii, închizând tot mai mult gura cârtitorilor (delatorilor) că nu ar fi literatură.
Profesor de matematică şi coborâtor din stirpea „opaiţilor” cernăuţeni, Maximilian Opaiţ a coordonat apariţia, la Bârlad, a revistei „Accent” fiind membru activ al Societăţii literar-culturale „Arcadia Bârlădeană” şi al „Societăţii Scriitorilor Fără Frontiere” din Iaşi. Volumul acesta de epigrame, „Punctul pe I” (Editura „Salonul literar”, Vrancea, 2021, prefaţă de Petruş Andrei), este continuarea a încă două volume de gen: „100 de epigrame” (Editura „Fast- Editing”, Bucureşti, 2019) şi „Epigrame la max(IM)” apărut în 2021 la aceeaşi editură. Scriitorul Culiţă Ioan Uşurelu, cel care i-a rezervat un loc în masivul volum „Vrancea Literară. Antologia Scriitorilor Vrânceni”, spune despre creaţia lui Maximilian Opaiţ că „…aduce, prin cărţile sale, o perspectivă reală a vieţii, atrăgând atenţia asupra aspectelor nefireşti ale unei lumi imperfecte. (…) Autorul crede, ca şi noi, că defectele satirizate în epigramele sale vor fi, după cum „evoluează” societatea noastră foarte „originală”, prezente încă mulţi ani. Totuşi, cu optimismul care îl caracterizează, printre poante şi morală, poetul întrevede şansa de a ne ridica, de a prospera şi de a fi, în sfârşit, noi înşine”.
Acest al treilea volum are câteva atuuri faţă de celelalte: a) se trece de la delicateţea din primele două volume la acea asprime a ironiei despre care se spune că şi Dumnezeu zâmbeşte;
b) implicarea umoristică conduce spre un tot mai prezent contrast dintre ceea ce spune autorul şi ceea ce presupune el că vom înţelege noi, cititorii; c) există o armonizare din ce în ce mai evidentă între semnificaţiile generale şi cele particulare ale intenţiilor satirice şi umoristice: Unui parlamentar sportiv – „Face sală permanent, / Are corpul modelat, / Numai când e-n Parlament, Parcă are … „cap pătrat”; Cutumă politică – „Mâna strânsă, va să zică, / E salut de cetăţean, /Altceva, însă, e cică / Strânsul mâinii pe…”ciolan”; Unui plagiator – „Cărţile din cărţi se scriu!” / Asta ştiu toţi scriitorii; / Unii află cam târziu, / Între ei,…plagiatorii!”; Final neaşteptat – Multă vreme-au fost iubiţi; / El, deşi era galant, / Au sfârşit nedespărţiţi, / De pahar şi de amant!”; Unui cuplu – „Cu divorţ ameninţată, / Linişte n-avea deloc, / Câteodată consolată / Un etaj mai sus…în bloc!”
Structura cărţii este una specifică tendinţelor epigramiştilor de a-şi ancora ideile pe un suport consacrat. Celor cinci capitole le sunt ataşate câte un citat din Aristotel, Tudor Muşatescu, Pitagora şi Calistrat Hogaş, citat care poate lămuri ce presupune implicarea autorului. Alăturat citatului autorul adaugă o epigramă a cărei titlu dă şi denumirea capitolului: Între stânga şi dreapta – „Politica e o ispită / Ce vine cu promisiuni, / Să intri-n „horă” te invită / Şi îţi serveşte-apoi…minciuni!; Cuvântul n-are astâmpăr – „Le-a zis bine Nenea Iancu / Tot stând el pe la taclale: / „Eu vă fac eroi cu teancu / Şi vă strâng din…mahalale!”; Păcatul fructului oprit – „femeia-i înger şi ispită, / Aşa ne-a dat-o Cel de Sus, / Dar când apare dezgolită, / Bărbatu-i… dus!; Şah la rege – Şeful care e director, / Are sânge de valah; / Şi-l doresc unii protector, / Alţii, permanent în…şah!”; În slujba lui Momos – „Autor de comedie, / Nenea Iancu Caragiale, / A făcut pentru prostie, / Mulţi eroi din …haimanale”.
Maximilian Opaiţ face o analiză a societăţii din care face şi el parte, bazându-se pe un spectru divers în care, voit sau nu, linia incongruenţelor umoristice este una kantiană, una a contrastelor moralităţii. Nu întâmplător volumul se deschide cu un citat din Emil Cioran: „A produce este o extraordinară uşurare, a publica, nu mai puţin. O carte care apare este o parte din viaţa ta, sau o parte a vieţii tale care-ţi devine exterioară, care nu-ţi mai aparţine şi care a încetat să te mai istovească.”
Trei cărţi de epigrame în doi ani sunt rezultatul unor activităţi intelectuale şi observaţionale făcute cu intensitate şi cu simţ de răspundere. Aspectul este remarcat şi de scriitorul Petruş Andrei: „O bună stăpânire a limbii şi a artei epigramei, un simţ acut al umorului, un rafinament al ironiei şi al poantei subtile sunt calităţi care se vor decanta asemenea vinului nobil”.
E drept, o decantare este evidentă în acest volum. Chiar dacă, după câte îl cunosc pe Maximilian Opaiţ, este un temperament romantic, când vorbim despre epigramă energetismul care-l stăpâneşte în ultima perioadă îl recomandă a fi un meticulos şi ferm truditor pe altarul acestui tip de creaţie. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SFERA CUNOAŞTERII
Ştim de roboţi, planete, stele,
Când cade bruma prin vâlcele,
De-a fir a păr ştim de atom,
Dar nu ştim totul despre om! (VASILE LARCO)
JUDICIARĂ
Dreptatea luptă vitejeşte
Să domine, dar din păcate,
Atâtea lovituri primeşte,
Că nu mai vrea să se arate! (VASILE LARCO)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Şi te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CĂDEREA COMUNISMULUI
Comunist plin de bravadă
Când c-o damă-a exersat,
Secera-i stătu năroadă
Iar ciocan nici n-a visat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AJUTOR EFICACE PENTRU
FOCUL DIN AUSTRALIA.
Flăcări ard tot ce ating!
Fără vorbe, mângâieri,
Vom trimite pompieri,
Dintre cei ce beau de sting! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
JUMĂTATEA
Dacă n-ai destul curaj
Când iubirea e în floare,
Într-un clasic mariaj,
Este parte cea mai... mare! (EUGEN DEUTSCH)
OCCIDENTUL
Zonă unde, cert, apune
Pentru toți mărețul soare;
Dar, de-acolo, ni se spune,
Astrul, pentru noi... răsare! (EUGEN DEUTSCH)
PĂMÂNTUL
Sfera cea extravagantă,
Cu poeți ce-și cântă dorul,
Ce-apăru când Creatorul
A dorit să fac-o poantă.(EUGEN DEUTSCH)
ÎNTRE FILATELIŞTI
Din vorbă-n vorbă, ce-am aflat, insist
Să vă transmit, că șeful ăsta nou
Mai mult ca sigur nu-i filatelist...
Dar mulţi au spus că are-un cap de bou. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SARCINA SUPRAVEGHETORILOR
„Obiectivul” de-au simţit
Că lumea l-ar călca-n picioare,
Cu-atât mai straşnic e păzit...
Cu cât rahatul e mai mare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DE POST
Deschid agenda mea de post
Şi-n rubrica „Păcate”,
La unele bifez – „au fost”,
La altele – „ratate”! (GRIGORE COTUL)
DUPĂ POST
Ieşiţi din perioada grea,
Bărbaţii iarăşi se prostesc:
Îi vezi că-ncep din nou să bea,
Iar unii se…căsătoresc. (GRIGORE COTUL)
UNUI PARLAMENTAR
Născut cândva, prematur, fără voce,
Părinţii-au zis că-i un copil precoce
Şi-aşa a fost, că azi, la unison,
Toţi recunosc că e un… avorton! (ION MORARU)
PREZICERILE LUI NOSTRADAMUS
Eu le-am citit, cândva, smerit,
Şi nu prea s-au adeverit
Dar se confirmă, an de an,
Prezicerile lui…BRUCAN! (ION MORARU)
BOLȘEVICII
Îi văd în piaţă defilând;
Ei sunt o forţă de temut
Având în cap un singur gând,
Căci două n-ar fi încăput. (ION DIVIZA)
CLOȘCA CU PUII DE AUR
Cloşca noastră, bună mamă,
Din exil fiind adusă,
Chiar şi astăzi puii-şi cheamă,
Uneori, în limba rusă! (ION DIVIZĂ)
MEDIOCRITATEA
La manuscrisul literar
Muncind din greu ca salahorul,
El scoate câte-o carte chiar
Mai proastă decât autorul. (ION DIVIZA)
EXODUL FEMEILOR
(strigătură bătrânească)
De la Nistru pân’ la Prut
Zece mândre am avut.
Mi-a rămas doar baba care
Vrea şi ea peste hotare!.. (GHEORGHE BÂLICI)
VIAŢA CELUI FĂRĂ DE PARTID
Umblând adeseori flămând,
Gândeşti, de foame când te-ntinzi,
Că scumpă este viaţa, când
Nu ai la cine să ţi-o vinzi!.. (GHEORGHE BÂLICI)
VIAŢĂ DE BEIZADEA
Să aibă el un plus de sănătate,
Că poluarea-n țară e deplină,
Inspiră aer din străinătate
Îmbogățit... c-un pic de cocaină! (GEORGE EFTIMIE)
HOTĂRÂŢI PENTRU SCHIMBARE
Toată lumea vrea schimbare,
Azi au înțeles și cei
Ce făceau coabitare...
Și se schimbă între ei! (GEORGE EFTIMIE)
FONDURI MĂRITE PENTRU
CERCETARE ÎN SĂNĂTATE
Ne paște-o boală generală
De aia au mărit baremul,
Că doar pe cale naturală
Nu părăsesc destui... sistemul! (GEORGE EFTIMIE)
PROGRES
Din comunism, cu găuri la curea,
Ne-a cocoșat o moștenire grea,
Urmară alți conducători de țară...
Acuma moștenirea-i mai ușoară! (GEORGE EFTIMIE)
DUPĂ REFERENDUMUL DIN ANGLIA
După Brexit eu socot
Că din UE azi fireşte,
Doar britanicii mai pot
Să o şteargă englezeşte. (VASILE MANOLE)
PERSPECTIVĂ
Pe Ceahlău adesea sui
Să văd toată Bucovina,
Dar o parte din ea nu-i,
A rămas în Ucraina. (VASILE MANOLE)
POLITICIANUL ROMÂN
Când ceva nu îi convine
Are mare apetit
Şi-l mănâncă pe oricine
Ce gândeşte diferit.(GHEORGHE I. GHEORGHE)
RECONSIDERARE
Vorbind mereu de demnitari
Gândim greşit făcându-i boi,
Ei, mai degrabă, sunt ţânţari
Că sug tot sângele din noi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PARLAMENTAR
Nefăcând nici o scofală,
Somnoros notoriu,
L-au băgat în urna goală...
De la crematoriu.(GHEORGHE I. GHEORGHE)
MAI LA STÂNGA, MAI LA DREAPTA…
Când ne abureşte vorba, înţeleapta,
Că nu ştie stânga ce tot face dreapta,
Este doar o scuză, ba chiar una slabă,
Care să permită să ţi-o iei la… mână. (SORIN FINCHELSTEIN)
DEZACORD FAMILIAL
Am absolvit conservator;
Soţiei, eu i-am spus odată:
Aş vrea s-ascult un lied, uşor,
Da-n schimb, mi-a oferit ...sonată ! (MAX OPAIŢ)
TEHNOLOGIA NU IARTĂ
Ascuns de soţul legitim,
Amantul, traumatizat,
Afost trădat de-un ...celular,
..................şi s-a predat ! (MAX OPAIŢ)
AUTOIRONIE LA VÂRSTA A TREIA
Eu n-am fost mare curtezan,
Dar azi, nevasta-mi spune clar:
Să ne iubim o dată-n an,
Dar, din păcate,-o fac mai rar !?...(MAX OPAIŢ)
PROGRES POST-PANDEMIE
Jurnaliştii au dreptate :
Am făcut un salt de-o şchioapă,
Iar Guvernul, din păcate,
Este c-un picior în ...groapă !(MAX OPAIŢ)
GRENADA
Dai cu ea în adversar,
Zilele ca să-și blesteme;
Poate-avea efect contrar
Dacă n-o arunci la vreme! (GHEORGHE GURĂU)
HANGANUL
Într-un fel e un garaj,
Doar că ține avioane;
Ce feresc de… spionaj
Tot ce știu… batalioane! (GHEORGHE GURĂU)
INAMICUL namicul
În armată e pe front
Adversar din alte nații;
De-aia-i bine să ții cont
Și să nu îi intri-n grații!(GHEORGHE GURĂU)
VAI DE STEAUA LUI (Becali, alt titlu ratat)
Fanfaron și îngâmfat,
Jiji fu penal-izat;
Când ciobanii antrenează,
Vor bani și din căcărează. (DUMITRU BUJDOIU)
VEORICA, REDIVIVUS
Revine Dăncilă,
Pe bune, pe pilă;
Nu-i nici un necaz,
Să mai facem haz. (DUMITRU BUJDOIU)
VACCIN DE FIȚE(R), CU PFIZER
Castelul Dracula-Bran
Oferă, după chiolhan,
Un vaccin de pamplezir,
Cu seringi “colți de vampir”. (DUMITRU BUJDOIU)
CASA PLINĂ
Nici acuma nu e bine,
Relaxarea nu-mi convine;
Vin amicii să mă bea,
Dar și soacra, piază rea. (DUMITRU BUJDOIU)
ANGAJATUL ȘI PATRONUL
- L-am făcut prost, îngâmfat,
I-am zis că e porc, proscris...
- Și nu te-a concediat?
- Nu știu, m-am trezit din...vis. (DUMITRU BUJDOIU)
RUSIA ACUZĂ UE ŞI NATO
(de amestec în alegerile parlamentare din RM)
Ei, ce-și bagă nu doar nasul,
Ci, -n grumaz, și ghearele,
I se pare, la tot pasul,
C-o adulmă fiarele. (Nicolae Mătcaș)
NĂDUF
Pân' la vârf ni s-a umplut canopa:
D'aia am intrat în Europa
Ca s-ajungem - greș al emetropei? -
Groapa de gunoi a Europei?! (Nicolae Mătcaș)
REZERVIŞTII AVERTIZEAZĂ
(despre pericolul deznaționalizării Franței)
Generalii, amiralii -
Ce noroc că-s rezerviști!
Altcumva, -n crunte batalii,
Mai găseai neomarxiști? (Nicolae Mătcaș)
METIŞARE?
Franța toată e-n angoasă
Că, de când cu imigrarea,
Integrarea-i nebuloasă.
Clară, -n schimb, creolizarea. (Nicolae Mătcaș)
MEMBRII AŞA-ZISELOR PARTIDE
PROEUROPENE DIN RM
Cât i-ajuți să-și vină-n fire,
Sunt români, proeuropeni.
Cum le-adii despre Unire,
Cum sunt numai ... moldoveni. (Nicolae Mătcaș)
VIRUSUL POATE FI MANIPULAT CA ŞI OAMENII?
Când să meargă la votare,
Nu e risc de infectare.
Riscul, brusc, puhoi se lasă
La plimbare când să iasă. (Leru Cicoare)
CINE ÎŞI ASUMĂ RĂSPUNDEREA?
(de consecințele reacțiilor adverse la vaccinare)
Firmele producătoare,
Statele cumpărătoare
De ce nu răspund - perverse -
De reacțiile adverse? (Leru Cicoare)
CINE - în Seychelles, CINE - la sparanghel?
Film, voiaj, liman, festin -
Buletinul și-un vaccin.
Voie n-au nevaccinații:
Locul lor e pe plantații. (Leru Cicoare)
CUM SE AFLĂ NUMĂRUL REAL
AL MORŢILOR DE COVID
Dac'-un indice statistic
Este-atâta de elastic,
Numărați-i, morții, criptic,
După sacii-n uz de plastic. (Leru Cicoare)
SINECURĂ PREGĂTITĂ DIN TIMP
Veorică, Veorică,
Cum să nu pricepi nimică?
Lăsându-l guvernator,
Ți-aranjași un locușor. (Leru Cicoare)
PERICOL DE VIRAJ LA STÂNGA
Rezerviștii din SUA
Îl ghiontesc pe președinte
Că prea prinde-a statua,
Gura-l ia pe dinainte. (Nicolae Crihăneanu)
LIDERUL COMUNIŞTILOR DIN RM
Că-i din fașă comunist,
Spân, mancurt și antihrist
Toți știam. Un tur de vist
L-a trădat că-i și rasist. (Nicolae Crihăneanu)
NERĂBDARE
„Am să-ți dau ce vrei: mărire!”
Zise-oracolul din Delphi.
Premieru-n devenire
Își croi pe loc un selfie. (Nicolae Crihăneanu)
DE CE-ŞI DELEAGĂ MINIŞTRII
DREPTUL DE SEMNĂTURĂ SUBALTERNILOR
Nu-și mai pun degetul șefii
De când cu „Dosarul „Flota”:
Dacă vin la cârmă guelfii,
O plătește cine, nota?! (Nicolae Crihăneanu)
DUPĂ CUM LE CONVINE
Logodnă-a minorilor?
Ei sunt romi cu legea lor.
La Luton se bat ceapcâni:
Nu sunt romi, ci sunt români. (Nicolae Crihăneanu)