O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Vrei să spui un adevăr? Să scoţi în relief acţiuni umane contrare moralei? Nu e suficient să scrii o epigramă, scrie şi o fabulă! Aşa pare a ne spune Gheorghe Gurău prin recentul său volum „Cu masca pe căciulă” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; cuvânt înainte: Ion Manea). Este, după ştiinţa mea, a patra carte de fabule cu semnătura acestui autor de o complexitate ideatică aparte. Arhitectura fabulelor relevă nota specifică acestui fabulist, aceea de a ataşa şi un plan explicativ separat de predominanţa slash-urilor, de a face o inserţie a rimelor în text şi de a se abate de la cutuma ritmului. Triunghiul relaţional PROTAGONIST – ANTAGONIST CITITOR este specific şi fabulelor lui Gheorghe Gurău. Acţiunile opuse ale primelor două componente ale triunghiului conduc spre morala din final, obligând cititorul la reflecţii. Dacă întregul eşafodaj dat de palierul acţiune-reacţiune localizează o fabulă în trecut, la Gheorghe Gurău predomină prezentul. Aş putea adăuga în plus că fabula autorului în discuţie se supune unui principiu pe care îl explică bine fizica, cel al acţiunii şi reacţiunii: Puricele profitor… - „Un purice / profitor din fire // trăia / câtă nesimţire// de azi pe mâine / în blana unui câine, // dulău de rasă / crescut în casă, // de un stăpân cu milă / cu bani, cu vilă, // garaj, maşină, / piscină la parter // Trai de boier… / n-am ce să zic!... // Nu trebuie decât / să pişte-un pic // şi-atât!... / în rest nimic!... // Şi-asigurase-un mod // de trai comod, / confort sporit, // de parazit / dus în spinare !... // nu era el un …oarecare!...// Găsiţi cumva asemănare // în prezent / cu vreun adolescent?!”
Fabulele lui Gheorghe Gurău urmează algoritmului pe care l-a propus Lessing şi care defineşte această creaţie: a) „proiectăm o propoziţie morală generală pe un caz deosebit”; b) „acordăm acestui caz deosebit credit”; c) „compunem pe baza lui o poveste în care poziţia morală se recunoaşte”. Pe această logică au fost create toate fabulele, interesantă fiind modalitatea de folosire a diasirmelor în relaţia protagonist – antagonist şi asta în accepţiunea lor mai dură în sensul existenţei unor contradicţii între lauda aparentă şi persiflarea fără ocolişuri pe care o sugerează dialogul personajelor: Mătura şi măturoiul – „O mătură d casă / alintată // şi lăsată de obicei la intrare // i se adresă unui măturoi / mai mare // de ogradă, de curte / fără măcar să vadă / că beţele sale îi sunt mai scurte // şi că degeaba i-ar ridica osanale // celui ce îşi face treaba / prin măturare // de praf şi ţărână!... // - Te dai mare / şi de asemenea în vână // tu măturoi / ce doar / tu eşti în stare // să strângi gunoiul / la întâmplare // pe când eu… / uită-te în jurul meu // şi ai să vezi / că sunt o mătură fină // adun doar / urme de făină // mă simt ca într-un budoar // pe când tu… / stai singur în ogradă // şi cine oare / să mite vadă!... // Măturoiul atât apucă să spună: // - Asta-i bună / eu mătur mai cu spor // deşi… / suntem aceeaşi piesă de schimb // la…noul nostru-aspirator!...”
Cititorul acestei cărţi întâlneşte câteva personaje singure şi care dialoghează cu sinele lor. E de remarcat aici posibilitatea pe care o dă fabulei Gheorghe Gurău de a analiza structuri de identitate ale personalităţii eroilor prin ei înşişi. Cele douăsprezece „poveşti” intitulate Povestea porcului, la care se adaugă alte două care au ca protagonist acelaşi animal, nu ne conduc spre universul magiei propus de Creangă, cum am putea crede, ci spre o identificare a ceea ce este nediferenţiat în psihicul uman, sau cum ar spune psihologii, a acelor impulsuri primare. Pe acest punct de vedere se pot citi Cioara vopsită, Puricele profitor, Calul putere, Câinele de pază şi încă alte câteva.
Cum, până la urmă, pentru mulţi importantă e morala, aceasta e pusă pe placul meu, în epimitio, ea alternând forma explicită cu cea implicită, la care se adaugă un comic de situaţie previzibil. În fabulă, Gheorghe Gurău are evidente puseuri de nonconformism, ceea ce e foarte bine. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SECRETUL CĂSNICIEI
Potrivirea-i un tezaur,
E-al destinului cadou:
Ea-i Fecioară, el e Taur,
Dar cu ascendent în bou. (GRIGORE COTUL)
REFLEX NECONDIŢIONAT
E faptul clar şi demonstrat:
Bărbaţii-s de apreciat
Că pot să creadă în femei,
Când ele nu mai cred în ei. (GRIGORE COTUL)
DIN VIAŢA LUI PĂSTOREL
O rimă pentru „Păstorel”
Găsi maestrul: „păhărel”,
Iar pentru cei cheflii, ştim noi,
Perfecta rimă e…butoi! (VASILE LARCO)
UNUI VANITOS
Se dau prea importanţi destui sub soare,
Şi nu poţi ca să-i schimbi sub nici un chip;
Precum se crede firul de nisip
Moştenitorul muntelui în mare! (VASILE LARCO)
VIAȚĂ GREA
Fiind burlac, gustam doar carne macră,
Dar astăzi o regret căci mult mă doare:
Ați mai văzut vreun umorist pe care
Să nu-l fi inspirat iubita-i soacră?! (EUGEN DEUTSCH)
RĂDĂCINI ADÂNCI
Deși a generat și căi nefaste,
Poligamia - vis corupător -
Fu inventată chiar de Creator
Când l-a dotat pe-Adam cu-atâtea coaste.(EUGEN DEUTSCH)
CE ȘTIU DESPRE FEMEI (?)
Știu despre ele doar un pic:
Că, de-s frumoase, îmi cam plac;
Câte despre rest, nu zic nimic...
Doar de-aceea sunt burlac! (EUGEN DEUTSCH)
SUNT GREU ROMÂNII DE PORNIT
Or fi ‒ să neg e de prisos ‒
Dar dacă stai să te gândeşti,
Ar fi păcat să îi porneşti…
Că stau atâta de frumos! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
POTRIVIRE
O fac să râdă-ntreaga zi cât ţine
Dar cum noi facem totul împreună,
Atuncea când ne spunem „noapte bună”,
E rândul ei... să facă râs de mine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
MĂRUL DISCORDIEI
Pentru biblicul păcat -
Fructului, gustându-i seva -
Mărul Raiului ne-a dat
Pe a noastră mamă, Eva.(MIHAI HAIVAS)
SELECȚIE
Când legile în țară-s dure,
Nu pot aleșii tot ce-ar vrea:
Fricoșii, nu mai pot fura,
Escrocii, nu pot să nu fure! (MIHAI HAIVAS)
„CONCURENȚĂ” NEFERICITĂ
Se observă momentan,
Că științe medicale,
Dar și boli ce sunt letale
Se dezvoltă simultan.(MIHAI HAIVAS)
ÎN FLAGRANT!
Iubita sa, de sub polog,
Rosti cu glasul cam confuz:
Mi-a spus că e futurolog
Şi n-am putut să îl refuz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PEŞTERA MUIERII
Fără stalactite,
Bine epilată,
Dar şi parfumată,
Te uimeşti ce-înghite! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BALADĂ VECHE, REVIZUITĂ
Nu-mi mai spune nimeni lotru,
Sunt acum investitor;
N-am furat un lemn din codru,
L-am dat tot străinilor. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RĂSTURNAREA VALORILOR
Somnul raţiunii naşte
Monştri dar, de câţiva ani,
Lumea nu mai recunoaşte
Dacă-s sacri sau profani! (ION MORARU)
PAUPERIZARE
În această viaţă grea
Azi se schimbă, zi de zi,
Raţiunea de - “a avea”
Cu aceea de “a fi”! (ION MORARU)
INTEGRARE
Europenii ne-au tot sprijinit
Cu sfaturi bune pentru integrare
Şi viaţa parcă s-a mai ieftinit,
Va fi-n curând…chiar fără de valoare! (GEORGE EFTIMIE)
INTEGRARE
Românul spre surpriza tuturor
E bucuros şi împăcat cu soarta,
S-a integrat în UE binişor
Că e demult…obişnuit cu “Poarta”! (GEORGE EFTIMIE)
O NENOROCIRE NU VINE NICIODATĂ SINGURĂ
Nenorocirea n-are interval
O definesc anume trăsături,
Că pandemia vine ca un val...
Dar și guvernul vine cu măsuri! (GEORGE EFTIMIE)
DIETĂ
La case mari se mai petrec ospețe,
Noi cu sparanghel ne tot amăgim
Și înjurăm, dar pentru frumusețe
Vreo patru ani... păstrăm acest regim!(GEORGE EFTIMIE)
VACCINUL ANTICOVID
SE POATE PROCURA ŞI DE PE NET
Vaccinul său când s-a imunizat
S-a dovedit a fi un „surogat”,
Covidul - când se duse la spital -
S-a dovedit a fi „original”! (GEORGE EFTIMIE)
ÎNVĂŢĂMINTE
Toți recunosc că se putea mai bine
Ca țara să-aibă-n lume drumul său,
Aleșii noștri care nu-s oricine,
Ne-arată că se poate... și mai rău!(GEORGE EFTIMIE)
TIPICARUL
E omul doct, cum rar găseşti,
Nu-i filfizonul de boemă:
Cu el oricând te plictiseşti,
Pe orice temă! (ION DIVIZA)
ADEVĂRUL ŞI MINCIUNA
Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevăru-i gol-goluţ,
Căci nu-i dă nimeni un bănuţ. (ION DIVIZA)
VEDETA
Acceptă piese noi
Dar cere în contracte
Un partener de soi
Şi măcar patru acte. (ION DIVIZA)
POLITICIENII NOŞTRI
Destoinici fii ai Patriei şi încă
Îndrăgostiţi de plaiul strămoşesc,
Se-ngraşă pe la mese cât mănâncă;
De se mănâncă, parcă mai slăbesc… (GHEORGHE BÂLICI)
OBICEI
La noi în ţară, de la caz la caz,
E răspândit sărutul pe obraz,
Cu unica excepţie, se pare,
Doar pentru-acela care nu-l mai are… (GHEORGHE BÂLICI)
POLITICIENII ROMÂNI
Li-i una vorba, alta fapta
Şi ne menţin în sărăcie,
Că fac politică de dreapta
Cu foarte multă stângăcie. (PETRU-IOAN GÂRDA)
JUDECÂND LA RECE…
Cu cât cheltuieşte să „crească”
Un singur ales – cred că ştiţi –
O ţară-ar putea să hrănească
O mie de oameni cinstiţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
INVESTIŢII PE MAIDAN
Un maidanez, pe un maidan,
Un dezolant teren viran,
Şi-a tras mândreţe de vilan –
Prinsese-un os european. (SORIN FINCHELSTEIN)
MUSCOII SEDENTARI
Doi muscoi agorafobi,
De o lună stau în casă
Leneşi, ezitând să iasă
La distribuit microbi. (SORIN FINCHELSTEIN)
TEZAURUL DE LA MOSCOVA
A vorbit domn’ Preşedinte
Foarte mult de-acest tezaur,
Până şi-a adus aminte
Că „tăcerea e de aur”. (VASILE MANOLE)
UNUI LIDER POLITIC
Face baie de mulţime
Şi e foarte mulţumit,
Iar a fost la înălţime
Şi-a scăpat nesăpunit. (VASILE MANOLE)
ANTITERORISM
Găsindu-mi cartea-n valijoară,
Un vameş de la Tel Aviv,
M-a expulzat urgent în ţară
Că am umorul exploziv! (VALENTIN DAVID)
ROATA SOVIETICĂ
Un rus, trimis de Aghiuţă,
Cu uniformă şi bocanc,
Nu-i roata-a cincea la căruţă…
Ci o şenilă de la tanc! (VALENTIN DAVID)
JURĂMÂNTUL
E-o datorie ostășească
Sub steagul patriei depus;
El, comandatul să trăiască…
Cu cine însă nu s-a spus! (GHEORGHE GURĂU)
KIMONOUL
E-o culoare, la derută
Ce maschează adevărul;
Sau la militari ținută
Iarna, când îți cade părul! (GHEORGHE GURĂU)
LOCOTENENTUL
El, gradat, e în formare,
În armată-i tinerel;
Are obligații, n-are
Toți ceilalți sun peste el! (GHEORGHE GURĂU)
DOLEAN ŢĂ
Vreau să fiu şi eu un domn
Şi vă spun cu gând curat:
Am, aşa, în mine-un somn...
Că m-aş face deputat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA BEŢIE
După ce-am băut, amice,
Privesc oglinda. Fără cioace
Mă văd tânăr şi ferice.
Mai toarnă, vinul ăsta-mi place. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DORINŢĂ HIBERNALĂ
-Vreau săniuţă, fiul m-a rugat,
Privindu-mă cu ochii lui căprui
Şi i-am răspuns, desigur, supărat,
Că votca nu e pentru vârsta lui. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RAPSOD RECUNOSCUT
Ca rapsod adevărat,
Şi cînd ninge, şi când plouă,
Dintre…Doinele din sat
Fluieră una sau două. (GIREL BARBU)
UNUI POLITICIAN
(Scopul scuză mijloacele!)
Umblând de-a lungul şi de-a latul,
Un singur gând avea în minte:
Să-nveţe să accepte blatul,
Ca să ajungă ...PREŞEDINTE! (MAX OPAIŢ)
"CULTURĂ POLITICĂ"
În Parlament, azi vezi de toate;
Doar microfonul mai îndură .
Mai sunt şi care dau din coate,
Pe lângă alţii care ...fură! (MAX OPAIŢ)
UNUI INS PLIN DE SINE
Când la concurs s-a prezentat,
Gândea, din start, că e în top,
Dar, la final, a constatat,
Că nu era , decât în...plop! (MAX OPAIŢ)
DILEMĂ
După mine, omul care
Comentează fără rost,
Când o ţine sus şi tare,
Pare mai degrabă...prost! (MAX OPAIŢ)
DE LA MIC LA MARE, DAR DUPĂ VOTARE
Cu salarii “costelive”,
Șuții se plimbă-n Maldive,
Se scaldă-n bani, în ocean;
Proștii se spală-n lighean. (DUMITRU BUJDOIU)
METODA U.CRAIOVA-1948
Când fuseră promovați,
Fură dați afară;
Să se-aplice, bunăoară,
Și la guvernanți. (DUMITRU BUJDOIU)
CA FILOLOG, RESPECT GRAMATICA
Nu sunt omul misogin,
Dar accept, corect, nuanța,
Că, nici “japița”, nici “cața”,
Nu au genul masculin. (DUMITRU BUJDOIU)
LA FARMACIE
- Doamnă, nu vă rușinați,
Eu am priapism, ce- mi dați?
- Ioi, dacă-am colabora,
Whisky, fripturici, cafea. (DUMITRU BUJDOIU)
MULȚI SOȚI AR TREBUI SĂ-ȘI STIMEZE SOACRELE
Știa bine soacră-mea
Pe cine crescuse ea;
Chiar și-n ușa Primăriei,
S-a opus căsătoriei. (DUMITRU BUJDOIU)
PUSEU DE SINCERITATE
Străini și răi ca niște spâni,
Dugoși la orice înțelegeri
Și mândri că suntem români
O dată numai: la alegeri. (Leru Cicoare)
DESANTUL MINIŞTRILOR
(la centrele de vaccinare)
Trimițându-ni-i rădaște,
Buni de pus la metereze,
Toți veni-vor ca la moaște:
Musai să se vaccineze. (Leru Cicoare)
NU-I MAI NIMERIT LA FIRUL IERBII
Când să-i scoată la alegeri,
Umblă toți din poartă-n poartă,
Altfel intră la imergeri.
La vaccinuri nu se poartă? (Leru Cicoare)
ONG-urile,
(sinecuri pentru politicieni?)
Sunt puzderii. Au în apărare
Dreptuile-ne de cetățeni,
Dar de ce-s, de fapt, conduse oare
Exclusiv de ... politicieni? (Leru Cicoare)
PERFIDUL SARS-CoV-2
Insolit coronavirus,
Parc-ar fi pe cer un cirus:
La pelerinaj dispare,
Când e festival - apare. (Leru Cicoare)
CÂND EŞTI NELALOCUL TĂU
Ca la biliard o mancă
Soarta unui saltimbanc:
N-ai intrat bine la bancă
Și-ai intrat pe loc în ...banc. (Nicolae Mătcaș)
SINECURĂ
(pentru reprimarea protestelor?)
August. Jar. La pult, bărbată,
Ne-a scăldat și ne-a gazat.
Cum să nu-i dai drept răsplată
Un salariu gras ... la stat? (Nicolae Mătcaș)
CĂRUŢAŞULUI-ŞEF
Când i-nhami la atelaj,
Nu le dai și mintioara
Că Zalăul nu-i Sălaj,
Nici Suceava - Hunedoara? (Nicolae Mătcaș)
GLORIOASA POLIŢIE ROMÂNĂ
(în stare de alertă)
Raportând cu morgă proletară
Câte-amenzi în țară au fost date,
Tac de-odată - să nu dea în bară -
Când i-ntrebi: Dar sume colectate? (Nicolae Mătcaș)
CĂ DE CE-AR MAI FI ALEŞI?
Vaccinați, doar la concert
Distanțați, cu mască.
La guleai, în Parlament,
Cum să se căznească? (Nicolae Mătcaș)
DNA NU DOARME
Tot băgând fictiv în pâine,
Căci trăgeau, de fapt, o țeapă,
Chiar și Apele Române
Au intrat ușor la ... apă. (Nicolae Crihăneanu)
EXAGERARE
(la limita legii)
Când reclama la vaccin
Presupune o rigoare,
Cum de-n țarcul carpatin
Se întrec la propagare? (Nicolae Crihăneanu)
RACUL, BROASCA ŞI O ŞTIUCĂ
(despre eliminarea unor restricții)
Un ministru-anunță una,
Un prefect alta fumează,
Prim-ministru-ntinde struna...
Iar votantul îi ... taxează. (Nicolae Crihăneanu)
NECAZ PE CAP DE GRANDOMAN
Și-a făcut singur statuie
(Greu s-aștepți posteritatea)
Și de-atunci - numai cucuie:
Loc - doar la ... „Eternitatea”! (Nicolae Crihăneanu)
CE MI-E TANDA, CE MI-E MANDA
Când la cap ești mototol,
La cultură - gol chistol,
Poți ușor pe Eminescu
Să-l confunzi cu Cutărescu. (Nicolae Crihăneanu)