Loc de dat cu…EPIGRAMA (139)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (139)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Este o veritabilă plăcere să-l citeşti pe Eugen Deutsch. Posesorul unei fantezii creatoare şi vizionare, după cum  au spus-o mulţi, n-a putut sta cantonat doar în specializarea pe care i-a dat-o studiile superioare, aceea de inginer constructor. 

Nici desele momente de evadare în aerul tare şi misterios  al munţilor nu i-au fost îndeajuns.  A simţit nevoia să-şi creeze şi alte universuri.  Cel al poeziei l-a prins în mrejele lui, repartizându-l delicatului sector al formelor fixe, fiind atras de sonet, rondel şi epigramă. Lor li s-au adăugat diferitele structuri ideatice ale poemelor: ironice, lirice, fanteziste, micro (manieră haiku) sau chiar…dulci. Tranziţia postrevoluţionară rămâne o etapă de exprimare editorială a creativităţii pentru Eugen Deutsch. 

Pe lângă faptul că a rămas ataşat universului poeziei, “ca unică preocupare de suflet”, a publicat aproape 30 de volume având ca element specific umorul liric.

Am în faţă recenta sa carte Epigrama între Infern şi Paradis​ (Editura “PIM”,  Iaşi, 2020), un volum ce conţine epigrame vizând spiritul, forţa şi destinul celor vizaţi. De câte ori mi se iveşte prilejul să întâlnesc în lecturile mele  referiri la diada Paradis – Infern,  gândul mă duce la discursurile lui Ivan Karamazov (vezi rechizitoriul împotriva divinităţii) şi al stareţului Zosima (vezi modul de a apăra divinitatea).  Volumul acesta ne recomandă un Eugen Deusch ca o combinaţie între cei doi, un fel de Zosimazov (ca să folosesc un cuvânt valiză), pliat pe o zicere a lui Sartre: “Nu este nevoie de catran şi smoală. Infernul sunt Ceilalţi.”  Pe acest palier arhitectural, atenţia deutschiană se îndreaptă către mulţimea  „Ceilalţi”, preocuparea fiind de  a pune în corespondenţă sinele său  cu fiecare element al acestei mulţimi. Ochiul  care scrutează această mulţime nu este unul specific vederii scotopice. Este unul clar,  unul care dă limpezire epigramei.

„Ceillaţi”  domină un interval aflat între cei doi poli ai diadei Iad – Rai,  problema autorului fiind şi aceea a atitudinii criticilor literari faţă de epigramă, pusă încă în pagina de debut a volumului şi care ţine loc de prefaţă, considerată a fi  „un fel de mască”: „Ideea este chiar firească, / Deci nu-i opinia glumeţei: / Fiind plasată-n faţa…feţei, / Prefaţa e-ntr-un fel o mască. // Un grup de draci împieliţaţi, / Cam cătrăniţi şi-un pic bizari, / Intraseră în iad mascaţi, / Pozând în critici literari… // Se adunaseră-n Gheena / Mephistofel şi Aghiuţă / Şi le ţinea cu fală trena / O diavoliţă cam prostuţă. // Satan striga, tot dând din coadă: / „În cupe smoala să se toarne!” / Iar sataniţa cea neroadă / Îi căuta de zor prin coarne. // Rosteşte cel încornorat: / Azi, dracii mei, uniţi în drame, / Avem aici de-analizat / Acest volum de epigrame.” //  „Avem pe ordinea de… noapte / Aceste scrieri cu tendinţă, / Şi-om ronţăi castane coapte / Într-o Walpurgică şedinţă.” // „Deci, cum citindu-l, eu mă tem / Că e un fel de simulacru / Ce-ar face şi pe dracu’…ghem - / Propun să-l ardă FOCUL…SACRU!”

Eugen Deutsch are dreptate, mai ales că marii critici au considerat-o a fi desuetă, de aceea, alături de fabulă,  au repartizat-o genului didactic.  Mircea Trifu, în „Epigramişti români de azi” (Editura „Eminescu”, Bucureşti, 1979) spune cu regret:

„Apoi, când acest gen a devenit desuet, când s-a apreciat că tendinţa didacticistă este incompatibilă şi dăunătoare poeziei, fabula a fost transferată genului epic, iar epigrama celui liric. Devenind o  „poezie lirică scurtă”, epigrama se află pe undeva pe la periferia noului gen adoptiv”.

Dacă oful a fost exprimat  la nivelul anului 1979,  nici azi, în 2021, epigrama nu şi-a căpătat  statutul literar pe care îl merită, dacă ţinem cont şi de evoluţia sa incontestabilă. A venit postmodernismul care  a confiscat ironia şi a adecvat-o la cerinţele canonice.

După Revoluţie, criticii acestei generaţii,  împreună cu subiecţii „muncii” lor,  au luat totul cu japca: reviste literare,  Uniunea Scriitorilor,  funcţii în domeniul culturii, descurajând total unele creaţii precum epigrama (Un critic orientat: „De-i întrebat de epigramă / Răspunde, fără de umor, / Tot ascuţindu-şi dura lamă: / „Nu ştiu s-o fac…deci o omor!”).  Autorii acestor superbii literare s-au repliat, şi-au reactivat cenaclurile şi revistele, au publicat cărţi, şi-au luat rubrici în ziare,  au devenit foarte activi pe facebook.   Nu întâmplător  acest volum conţine şi definiţii ale epigramei: Epigrama: „E-un ascuţit tăiş de brici, / E şfichiul dur al unui bici, / Sau o plăcintă de urzici, / Servită-n…piele de arici!”; Sărutul epigramei: „Este zâmbetul pe buze / Ce-ar lansa spre minţi obtuze / Mici săgeţi de archebuze / Dacă-i inspirat de muze!”; Epigrama: „Cu clonţul său răscolitor, / Muşcând precum un brav condor, / E PASĂREA lansată-n zbor / Pe aripi suple de umor!”; Epigrama: „E un penalti într-un meci / Cu toate capetele seci / Şi-având prestaţii de zevzeci, / Sau cei ce-oferă,-n scris…ghiveci!”;  Epigrama: „E-o lovitură de gârbaci, / Din partea unui tip dibaci / Ce, cu magia unui vraci, / Plesneşte ca s-alunge… draci!”.

Cu atâtea cărţi scrise, Eugen Deutsch traversează un timp cauzal ce acoperă vârsta unui autor elegant, manierat, autoironic  şi fin observator al ocupanţilor toposurilor alese. Există semne clare că Eugen Deutsch  e tot mai încredințat  că epigrama nu va suferi un declin. Cu toate acestea e convins că în cadrul triadei  critic – cititor – autor ar mai fi multe de armonizat: Criticul: „Ar merita acuze / Isteţul autor / Ce-a deturnat pe muze, / Cerându-le umor.”; Concluzia cititorului: „E simplu de ghicit / Că autoru-i cult; / Dar când l-am şi citit / Eu nu am râs prea mult!”; …Şi a autorului: „Dacă tot ce aţi citit / Un surâs v-a provocat, / Sper să fiu apreciat / Căci măcar m-am străduit!!!”.

Cititorii vor găsi în acest volum al lui Eugen Deutsch o sondare a intervalului din perspectiva atitudinii „celuilalt”. Mereu Eugen Deutsch „alege ceva” despre care „vrea să spună ceva”. 

Instrumentul de realizare este comunicarea ironică, deseori dusă spre sarcasm, preocuparea permanentă fiind instruirea cititorului.  Două toposuri, Paradisul şi Infernul pe care le locuim concomitent, cărora li se adaugă  două personaje cheie, Criticul şi Epigramistul, transformă volumul acesta într-un roman al epigramei.  

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (GEORGICĂ MANOLE)

ANALIZĂ PERTINENTĂ

Pe şorţuleţ, par urme de făină,

Ca-ntr-un desen de degete, suav,

Probabil e o bună gospodină,

În caz că n-a pus mâna vr’un zugrav. (GRIGORE COTUL)

 

CĂSĂTORIE DIN INTERES ÎNTRE BUGETARI

Din dragoste enormă,

O tânără îşi leagă

Jumatea ei de normă

De norma lui întreagă. (GRIGORE COTUL)

 

CÂINELE PARLAMENTARULUI

Stăpânul său, un BOSS,

L-a amăgit c-un os,

Căci politicianul 

Și-a rezervat ciolanul.(EUGEN DEUTSCH)

 

CONCLUZIE LOGICĂ

Când cu pana-n mână stai,

Zici, când tot ce-ai scris ai șters:

„Dacă nu ai cap e vai

De picioarele de vers!” (EUGEN DEUTSCH)

 

S.O.S. CULTURA

Cultura-i astăzi la strâmtoare:
E drept, se strâng poeme-n salbe,

Dar cu atâtea versuri albe

E cert că nu mai au culoare! (EUGEN DEUTSCH)

 

UNUIA CE-I LA “PATRU ACE”

Ţinuta e apreciată,

Dar este şi o mare taină;

Că nu se ştie niciodată

Ce om e sub oricare haină. (VASILE LARCO)

 

CAZONĂ

Al apărării episod

Sfârşeşte şi e grea povara,

Când “urci milităria-n pod”

Şi-ţi fură inamicii scara. (VASILE LARCO)

 

LA ÎMPĂRŢIREA BUNURILOR DUPĂ DIVORŢ

Pretinde soața cu temei,

Că „treaba” ce-i făcuse bine

S-o taie-n două se cuvine...

Că  jumătate e a ei!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

REGULA ÎMPĂRŢIRII

Oricît ar fi deîmpărţitul,

Socoate calm şi lasă zorul:

De vrei să-ţi iasă mare „cât”-ul,

Să fii atent cu-mpărţitorul!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNUI ÎMPĂTIMIT

Dacă nu-ți astâmperi viciul

Și de el ești stăpânit,

Soarta îți arată biciul

Când de griji ești biciuit! (MIHAI HAIVAS)

 

MOTIV DE DIVORȚURI ÎN SERIE

Prins de-ale vieții lui vâltori

Și tot zburând din floare-n floare,

A divorțat de multe ori

Că tare-i place să se-nsoare! (MIHAI HAIVAS)

 

PRECAUȚIE

Formulez doar o povață

Și pe care v-o servesc:

Fiți atenți că banii gheață

Repede se mai topesc! (MIHAI HAIVAS)

 

HOMO SAPIENS  

El ne vine cu şarada

(Cine o va dezlega?):

Şi-a pierdut prin epoci coada,

Dar şi azi mai dă din ea. (ION DIVIZA)

 

ACTORUL  

Un angajat ce-n piese noi

Pretinde, iscălind contracte,

O parteneră mai de soi

Şi cel puţin vreo două acte. (ION DIVIZA)

 

BARDUL  

Nici modernist, nici păşunist,

Când nu recită, dânsul scrie;

Dar nu-i un profesionist...

E băutor de meserie. (ION DIVIZA)

 

UNOR CONSTRUCTORI

Maistrului, din şantier,

I-au furat pe rând: mistria,

Ipsos, var, ciment şi fier

Dar niciunul…meseria! (ION MORARU)

 

UNOR COLEGI PENSIONAŢI

Astăzi, cu pensionarea,

Vă transmit la amândoi,

Din tot sufletul, urarea:

Bine…c-am scăpat de voi! (ION MURARU)

 

PRESA, CÂINELE DE PAZĂ AL DEMOCRAŢIEI

Dacă nu-l poţi dezbăra

Şi-i mereu pus pe lătrat

Oricând poţi a-l cumpăra

Însă preţu-i piperat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AVANTAJELE INTEGRĂRII EUROATLANTICE

În N.A.T.O. dacă nu eram

Nu ne-ajutau americanii,

Iară noi singuri nu puteam

S-avem războaie cu afganii. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ŢARA MEA

Ţara mea-i frumoasă doamnă

Iar la mijloc de-o privesc

Ca pe-o crizantemă-n toamnă

Văd ţinutul secuiesc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TEAMĂ LOCATIVĂ

“Situaţia e tristă,

(Ziceau nişte locatare)

Blocul nost nu mai rezistă

Cu atâtea…vibratoare!” (GIREL BARBU)

 

DIVERGENŢE ETNICO-CULTURALE

La arabi, e confirmat,

Opt femei la un bărbat.

La noi legea e mai proastă,

Opt bărbaţi la o nevastă! (GIREL BARBU)

 

JURĂMÂNTUL LUI HIPOCRATE 

Încă de prin facultate

El depune jurământ;

Cel legat de Hipocrate…

Aplicarea-i… la pământ! (GHEORGHE GURĂU)

 

KINOTERAPEUTUL  

Chimia pentru el e-o boală,

Dar ne tratează pe ascuns;

A învățat de mult în școală…

Iar azi așteaptă a fi …uns! (GHEORGHE GURĂU)

 

LOGOPEDUL  

Despre el multe se spun,

Vorbăreț nu e din fire;

Doar atât, că e prea bun

Medic de… limba vorbire! (GHEORGHE GURĂU)

 

AMOR GHEBOS

Când moşul sforăie de zor

De cum se lasă înserarea,

Iar baba, care are-un dor,

Îl caută cu lumânarea. (VASILE MANOLE)

 

CENTENARII

Oameni foarte respectabili

Care au la tâmple ghiocei

Şi-au luat acum contabili,

Că şi Domnul a uitat de ei! (VASILE MANOLE)

 

PATRIOTISM DEPĂŞIT

De-acum nu mai fumez să mă plăteşti

Că vremurile-s iraţionale,

Odată ne mândream cu „Mărăşeşti”

Azi le-au exclus…că-s prea „Naţionale”! (GEORGE EFTIMIE)

 

REVENIREA LA CREDINŢĂ

S-au dus atei şi planuri cincinale

Pe plaiul nostru cântă primăvara,

Spre cele patru puncte cardinale

Aleşii noştri iată-nchină…ţara! (GEORGE EFTIMIE)

 

FĂRĂ MILĂ

Pe cei ce s-au dedat la os,

Acei ce-au jefuit o ţară,

Aş vrea să-i văd cu masca…jos

(Vorbesc de masca mortuară). (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CERCETARE ASUPRA CALVIŢIEI

Să fie studiu cu temei

Şi concludent într-adevăr,

Au apelat la mii de chei,

Şi au venit cu toţii-n păr! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CU MASCĂ

Damele, mai coapte,

Poartă măşti hazlii:

Unele-s de noapte,

Altele, de zi! (VALENTIN DAVID)

 

RESPECT PROFUND

Iubita lui l-a venerat,

Credea că-i o vestală,

Apoi, curând a constatat…

Că l-a băgat în boală. (VALENTIN DAVID)

 

UNEI DOAMNE CARE MI-A ZIS CĂ

GĂINA BĂTRÂNĂ FACE ZEAMA BUNĂ

Ştiam – că nu-s căzut din lună:

O fi ea zeama aia bună,

Dar eu, când foame mi-e de mor,

Mă satur cu un…puişor. (GHEORGHE BÂLICI)

 

VALORI INDISCUTABILE

Mi-a spus o doamnă că e bun poetul,

Că versul lui o pune chiar pe gânduri,

Dar o atrage-ncetul cu încetul

Epigramistul tare-n patru rânduri… (GHEORGHE BÂLICI)

 

DIN LAC ÎN PUŢ   

De soaţă sub papuc ţinut,

A vrut s-o ia de la-nceput

Şi a găsit o fată cu prestanţă...

De-atunci, în casă, este ordonanţă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SFAT PĂRINTESC   

Când va fi să-ţi alegi o soaţă,

O vorbă avem:

Gospodinele fac dulceaţă,

Celelalte... gem. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎN LUNA DE MIERE   

Cu soţul, în voiaj, la plimbare,

Privind fermecată munţii,

Visa şi azi la flăcăul care

A furat-o-n noaptea nunţii. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LUI GRIGORE CHITUL

Vecinii mei de stradă din Băicoi

Îsi pun la vila lor ferestre noi;

Grigore mai amână cu vopsitul

Că vrea întâi să cimenteze CHITUL.(SORIN FINCHELSTEIN)

 

IZBĂȘEȘTI, VÂLCEA

Acolo de te nimereşti ‒

Un sat curat, un sat frumos ‒

De-ndată ce te izbășești,

Simţeşti amețitor miros. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LUI GHEORGHE BĂLĂCEANU

GIGEL, epigramist din Iaş,

Şi cunoscut de Booklookaş,

Se BALACEA, NU în bazin,

Ci drept în Pontul Euxin. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

VENIŢI DE LUAŢI LUMINĂ…

A lui Ilici chioară lampă

Şi stăpânul ei în vacs

Luminate-s într-o stampă

De Opaiţul lui MAX. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DOMNULUI FINCHELSTEIN

Ideea cu-a lui Ilici lampă,

Mă face să mă simt apatic;

OPAIŢ-ul însă, din stampă

Mai zgândără...epigramatic! (MAX OPAIŢ)

 

STARE DE ALERTĂ  ÎN ...OLIMP !

Între Zeii din Olimp,

Themis e la ochi legată;

Ea s-a protejat la timp,

Că dreptatea-i ...virusată! (MAX OPAIŢ)

 

EFECTE COLATERALE

Apar tulpini noi de "covid";

Acum, cu-atâta pandemie,

Vezi tot mai mulţi de la partid,

Contaminaţi,  dar cu...prostie!(MAX OPAIŢ)

 

PROBA DE SIMULARE LA MATEMATICĂ

Cât tupeu !... La simulare,

S-a "urcat scroafa-n copac!":

S-a cerut şi rezolvare,

Şi le-a pus asta ...capac! (MAX OPAIŢ)

 

NUNTĂ  ÎN  PANDEMIE

La o nuntă-n zarva mare,

A venit noaptea, "mascat",

Invitatul de onoare;

N-a dat dar, a ...amendat! (MAX OPAIŢ)

 

AZI DESPRE FOTBAL; ARMENIA-ROMÂNIA: 3-2
Râd armeni pe Ararat,

Că nu-l au pe Arafat;
Toți chibiții fără mască,
Rădoi și-ai lui...gură-cască. (DUMITRU BUJDOIU)


FOTBALUL PRECUM ȚARA
Parcă am fi condamnați,
La butoane-avem ratați,
Nulități, dar îmbuibați;
Noi, săraci și ei, bogați. (DUMITRU BUJDOIU)


UNDE NE SUNT ANTRENORII ADEVĂRAȚI ?
Îngâmfat, cu dotă,
Mutu cere-o notă;
Merită doar 2
Și el și Rădoi. (DUMITRU BUJDOIU)

CUM A REDRESAT BURLEANU FOTBALUL
Pentru ei e carnaval,
La fotbal, ca la spita

Operați-a reușit,
Dar bolnavul a...murit. (DUMITRU BUJDOIU)


FRF, MUTU, RĂDOI SĂ ÎNGHITĂ-ACEST 3-2
Selecție proastă, ad-hoc,
Nici o tactică de joc;
Era mai bun și Daum,
Stop! Demisia ACUM!!! (DUMITRU BUJDOIU)


CORONAVIRUSUL JUBILEAZĂ   

Cer cârmacii front comun

Să-l stârpim pe bărzăun.

Iar rivalii, parând tușa,

Le și-ntind pe loc   ... mănușa. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

ACTE FALSE DE VACCINARE  LA TRECEREA FRONTIEREI  

Pașaport de vaccinare?

Teste PCR sau care?

Vă prezintă câte vreți

Românașul cel isteț. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

UNUI CONFRATE IFOSARD  

Topârceanu*, vesel, barda lui buiacă

Scoteau versuri lúcii și din piatră seacă,

Iar al lui eréde, -n rânjetu-i de spân,

Umblă-n mâini c-o cruce și c-o piatră-n sân. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

*G. (George), nu N. (Nicolae, ca al celui beștelit), cum l-a „(re) botezat”, pentru sporirea efectului de contrast,  pretinsul său emul într-o epigramă  din „Loc de dat cu   ...EPIGRAMA (138)”, 28.03.2021.

 

IMUNITATEA DEMNITARULUI ŞI LIBERTATEA

DE EXPRESIE A OMULUI DE RÂND   

Nu poți taxa opiniile lui,

Nici întreba cum și-a umflat averea

Propune-n for un deputat tehui

Și-s „pentru” toți: rivalii și puterea. (NICOLAE  MĂTCAŞ)

 

CUM SĂ VERIFICI RISIPIREA  BANULUI PUBLIC

ÎN INSTITUŢIILE DE FORŢĂ  

Militarizate

Cum sunt, instituțiile,

Sunt secretizate

Toate hârtiuțele. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

FUNCŢIE DE MĂRIMEA IŞLICULUI?

Un bătrân nu poartă mască?

Legea-i dură: Să plătească!

Când un demnitar n-o face,

Controlorii-l lasă-n pace. (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

GUVERNATORUL ŞI PROTESTATATARII  

Sârmă-n bot le pui că urlă,

Tragi în ei că-s teroriști

Și nu vezi, orbit, pe turlă,

Că din păsul lor exiști. (LERU CICOARE) 

 

ÎN OPOZIŢIE, PESEDIŞTII ÎI JELESC

PE PROTESTATARI   

Când erați pe cai bălani,

Toți erau Hashtag#Reziști,

Puși pe harț de sorosiști.

Azi sunt necăjiți sărmani. (LERU CICOARE)  

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

La un pas de tragedie: un copil de trei ani din Botoșani a căzut de la etaj

Miercuri, 4 August 2021
887

Un copil de trei ani, a ajuns în stare gravă la spital după ce a căzut de la etaj.Băieţelul se afla într-un balcon din casa bunicilor, din comuna Roma. În joacă, copilul a...

Finanţare de la stat de 70.000 euro nerambursabili pentru tinerii fermieri. Când pot depune cererile şi care sunt condiţiile

Miercuri, 4 August 2021
320

Tinerii fermieri care vor să devină şefi ai unei exploataţii agricole vor putea cere în curând până la 70.000 de euro, sprijin nerambursabil de la stat. Este vorba de o finanţa...

Oraşul din Botoșani unde mizeria din canalizare ajunge într-un iaz

Miercuri, 4 August 2021
1533

Situaţia din Darabani, judeţul Botoşani, este gravă având în vedere că apa cu dejecţii trece printr-o staţie de epurare veche, cu instalaţii rudimentare şi total ineficiente. Din ...