O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

În 2015, în atenta ÅŸi competenta coordonare a distinsului epigramist Gheorghe Hreapcă,  la editura „Geea” din BotoÅŸani a apărut, sub titlul „Râsul fără…TVA”,  o antologie de epigrame  ale botoşănenilor. Reiau aici, dintr-un volum al meu („Buzunarul cu idei”, Editura „Stef”, IaÅŸi, 2017), o cronică rimată făcută  antologiei: „Cald în casă, frig afară, / Vrui ca să citesc ceva / Åži-ncepui, aÅŸa-ntr-o doară, / „Râsul fără…TVA”. / Antologatorul Hreapcă, / Tip la modă ÅŸi cu „ÅŸeapcă”/ (Åži oleacă misogin / Lipsă-i genul feminin), / Ne adună – cred, din milă - / Într-o carte gen pastilă, / Lilipută – un puiuÅ£ / Ce ascunde tari esenÅ£e. / O prefaţă de PetruÅ£:/ (a. Presată-n …mefienÅ£e; / b. Scriitură-n genul „dox” / c. Veritabil paradox), / Nu-ÅŸi are un loc în faţă, / S-a pitit după…postfaţă. / MulÅ£i epigramiÅŸti, în ÅŸir, / Varsă poante după poante, / De aceea nu mă mir / Că trei sferturi sunt cam boante. / În carte se bagă-n seamă / Åži se cred în epigramă / Ca un fel de …Pavelescu / MulÅ£i ce au în coadă…”escu”. / AlÅ£ii, puÅŸi cam cu toptanu`, / InÅŸi care sfârÅŸesc în …”anu”, / Se ÅŸi văd …Teodoreanu,/ (Nu acuma, mai la anu`!). / Vin cu mari elucubraÅ£ii, / Cu nemăsurat tupeu / Åži cei fără terminaÅ£ii / Consacrate, cum sunt…eu. / Ca s-o spun drept frăţioare / Cartea n-are vreo valoare, / Nu-ntâlneÅŸti pic de talent / Fiindcă… BaÅŸno e absent. / Citită filă cu filă, / Îndoieli nu mai încap, / Cartea asta-i o pastilă / Ce face mult rău la…cap.

CITEȘTE ȘI: "VeÈ™ti bune pentru fermieri! Vor fi lansate măsurile mult aÈ™teptate pentru investiÈ..."

 

P.S.: Cronica n-o luaÅ£i în seamă, / Este scrisă la bufet / Åži spun fără gram de teamă, / C-am trecut-o la…pamflet.”

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

PROBA DE APTITUDINI

(prietenii ÅŸtiu de ce!)

La Cluj – îmi zice secretarul –

Poţi fi-n cenaclu mare om,

Atunci când îÅ£i probezi ÅŸi harul

De-a te urca în orice pom! (GRIGORE COTUL)

 

NOI ÅžTIM DE CE

( e vorba de  Petru-Ioan Gârda, urcat într-un copac

 pe prima copertă a volumului său "IRONII SENTIMENTALE")

Cunoscându-i isteÅ£imea,
I-am cam înÅ£eles deviza:
Vrea s-ajungă la-nălÅ£imea…
Lui Diviza! (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

SFAT

Nu cerceta, mă ierte zeii,

Cumva de gluma nu-i permisă:

Trecutul intim al femeii

Şi nici istoria transcrisă! (VASILE LARCO)

 

BANII

Indiferent de crez ori opţiuni,

Vorbind de bani, e ca la balamuc:

De luni ÅŸi până vineri tot aduni

Åži-apoi pe apa sâmbetei se duc! (VASILE LARCO)

 

NEDUMERIRE

Când ani în tolbă tot adun

Accept ce-au spus demult cărunţii,

Că „noaptea e un sfetnic bun”…

Se refereau la noaptea nunţii? (VASILE LARCO)

 

REGRETE CONJUGALE

Azi, însurat, de te gândeÈ™ti

La vremuri de celibatar,

Oftând o spui (È™i nu prea rar!):

„Ce timpuri Doamne, ca-n poveÈ™ti!”(MIHAI HAIVAS)

 

INVOLUÈšIE CARACTERIALÄ‚

Analizând pe om mereu,

Tot la părerea mea rămân:

El, după ce-a ajuns stăpân,

Se stăpâneÈ™te tot mai greu!(MIHAI HAIVAS)

 

AVERI IROSITE

Așa-i destinul nostru azi:

Nu mai găsești prin deltă plaur,

În munÈ›i nu mai avem mult aur,

Nici codri minunați de brazi.(MIHAI HAIVAS)

 

ÎN FAÅ¢A JUDECÄ‚Å¢II DE APOI

Aştepţi sentinţa şi te trec fiori:

Ce ÅŸanse-ar fi în Rai să te trimită,

Când nu-s nici avocaÅ£i, nici procurori...

Să È™tii cam cât È™i cui să dai o mită?! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

DILEMA HAMLETIANÄ‚ „A FI SAU A NU FI”

Românii când nu vor mai ÅŸti ce se-ntâmplă

Din zeci de necazuri de fiece zi,

Rezolvă dilema c-o logică simplă,

Zicând: „(puncte, puncte) ÅŸi fie ce-o fi!” (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

POPOR ALES

Sunt convins că, la străini,

Habarnişti găseşti - durere!

La români sunt mai puÅ£ini,

Drama e că-s la putere. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

SOLUÅ¢IE

Cum nu sunt locuri la „răcoare”,

S-ar potrivi momentului

Să se transforme-n închisoare

Subsolul Parlamentului. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

REMEDIU 

AÈ™a îmi duc eu zilele,

De boli nu vreau s-auz;

Mi-ajută mult pastilele

Pe care le refuz. (ION DIVIZA)

 

EINSTEIN II      

De-ar fi beciul la balcon,

Plin cu sticle, respectiv,

N-ar mai cugeta Ion

Că e totul relativ. (ION DIVIZA)

 

CONCLUZIE 

Nu-i pe lume mai Covid

Ca un virus de partid;

Șeful când a strănutat,

Tot partidu-a leșinat! (ION DIVIZA)

 

PETRECEREA DE PAÅžTI

Veniţi să luaţi din lumină,

De Paşte răsună chemarea,

Iar cheful de după culmină:

Veniţi să-l luaţi cu salvarea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

POETUL NEPERECHE MODERN

El e singurul sub soare

Altul nu mai e la fel

Opera-i nemuritoare

Citită nu-i, nici chiar de el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

MOÅžTENIRE CIORAN

Faimă mare, nume mitic,

Chiar şi bani, mai spre finală,

Doar pe plaiul mioritic

Foarte multă ciorăneală. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PE TIMPUL COZILOR DE LA ORAÅž

Plecat din satul meu fruntaÅŸ

Când mama plânse în broboadă,

Ajuns-am la oraÅŸ codaÅŸ,

Fiindcă-am stat mereu la coadă!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

MOTIVAÅ¢IE

În capul prost ÅŸi de rutină

Ar face Dumnezeu lumină,

Dar nu-şi propune aşa ţel,

Că n-are ce să vadă-n el… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PRECAUÅ¢IE

În viaÅ£a asta  n-are rost,

Când vezi c-atât de rău te-mpunge,

Să îi spui prostului că-i prost,

Că nici nu ÅŸtii ce ÅŸef ajunge!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

VIZITA DE LUCRU A TOVARÄ‚ÅžULUI SORIN FINCHELSTEIN

LA HÄ‚NEÅžTI, BOTOÅžANI 

Cu Georgică n-aveam veşti

Deci plecai ieri la HăneÅŸti –

Nostalgii moldoveneÅŸti .

Ce-am văzut că se-ntâmpla

Pe olat, într-o vâlcea:

Unii oameni că muncea,

Alţii doar ce lenevea,

Doi-trei instrucÈ›iuni dădea,

Iar Manole manolea. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

O VIZITÄ‚ NEANUNÅ¢ATÄ‚

Amice dragă, n-ai specificat

Ce “manoleam” eu pe acel olat!

Sunt un Manole cu mult mai modern:

Eu “deszidesc” femei ÅŸi beau falern. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

DESPRE VERBUL „A MANOLI”

E foarte greu a defini

Ambiguul "a manoli",

Dar cu penita de Hanesti,

Printr-un catren, tu reusesti. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

SÄ‚ MAI INVENTÄ‚M UN VERB

„A manoli” e bine explicat

În mitul neamului greu încercat,

Vreau, însă, a mă actualiza:

Înseamnă, ce, „a  finchelsteiniza”? (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

UNEI SECRETARE  

Ajunsă-n pragul supărării

Şi-a părăsit iubitul ştab.

El stă acum la Vraja Mării,

Iar ea la vrajă c-un arab.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PERSPECTIVÄ‚     

Mâine va fi mai amar,

Vom rămâne fără-un sfanÅ£,

Că la noi - motivu-i clar -

Prostiile se ţin lanţ. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

RECUNOAÅžTERE TARDIVÄ‚        

Că sunt sărac nu m-ai crezut,

Deşi ţi-am spus de la-nceput,

Dar ai crezut că-s pus pe glume:

EÅŸti tot ce am mai scump pe lume! (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEFINIÅ¢II ÎN X: Xeroxul

La birou e de multiplicare

Prin metode simple, ca idee;

Reproducere de acte-n care

Nu-i nevoie decât de-o femeie! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN X: Xantina

Din urină, sânge e extrasă,

În chimie cunoscută, gen

O substanță galben-azotoasă

Și numită-organic… colagen! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN X: Xantomul

Negul de pe piele ce ne-arată

Cantitatea de colesterol;

Nu e dureros, este o pată

Dar ne poate duce la subsol! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN X: Xilina

Anulează partea dureroasă,

Ca medicament e aplicat;

Într-un loc unde măseaua-i scoasă

Anestezic zis mai complicat! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

CU BANII LA SALTEA

Cei de la bancă s-au disociat

Dar alt motiv apreciez că nu e,

De când salteaua-i fabricată-n UE…

Moneda noastră s-a depreciat! (GEORGE EFTIMIE)

 

DE FOAIE VERDE

Salvând economia astă vară

S-a dovedit adevărat suport,

De asta-i frunza verde brand de ţară

C-am promovat doar „poame” …la export! (GEORGE EFTIMIE)

 

ÎN OPOZIÅ¢IE

Arhimede din mormânt  ne sapă,

Legile penale ne-au distrus:

HoÅ£ii îi băgăm cu greu la apă,

Însă apa îi împinge-n sus! (VALENTIN DAVID)

 

GHINION EXTREM

Văd luminiÅ£a în tunel,

Când soarta-mi este în derivă,

Dar Ghinion, nu-i de bordel,

Ci farul de locomotivă! (VALENTIN DAVID)

 

COMPENSARE

Parcă este un făcut,

Dacă-i soaţa gureşă,

Soţul este mai tăcut

C-are „bila” leneşă. (VASILE MANOLE)

 

STRATAGEMÄ‚

Azi femeia vorbăreaţă,

Spun bărbaţii mai tăcuţi,

Are-o tehnică de-o viaţă:

Tace doar dac-o săruţi. (VASILE MANOLE)

 

MITA

Mi-a ars obrazul de ruÅŸine

Åži nu-mi explic, nici n-am habar,

Cum astăzi cine-ţi face bine,

Te „arde” ÅŸi la…buzunar! (MAX OPAIÅ¢)

 

SOLUÅ¢IE

La o vârstă ai temei

Ca să fii băgat în seamă,

Ori te „sprijini” pe femei,

Ori te Å£ii de…epigramă!  (MAX OPAIÅ¢)

 

AMBIÅ¢IE FEMININÄ‚

Femeia este avidă

De putere! Viaţa toată

Vrea în vârf de piramidă

                        …regulată! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI BÄ‚RBAT

S-a schimbat mult, bată-l vina,

După ce s-a însurat,

A îmbrăţiÅŸat minciuna:

Când înÅŸeală-i…ocupat! (MAX OPAIÅ¢)

 

PANDEMIA MĂREȘTE FONDUL DE PENSII

Vor exista mulți bani de pensii,

Fără eforturi și subvenții;

Fiindcă unii n-o apucă,

Iar alții sunt deja, pe ... ducă. ( DUMITRU BUJDOIU )

 

DUPÄ‚ PÄ‚REREA GUVERNANÈšILOR

Pensionarii rămân triÈ™ti,

Cică-s anti Darwiniști;

Specii care se-nmulțesc,

Chiar È™i fără-a face sex. ( DUMITRU  BUJDOIU )

 

MESERIA E BRÄ‚ÈšARÄ‚ DE AUR

Un proverb cu- ntorsătură

Și cu-ascunse povețe;

Ucenicii vor sa-nvețe

Brățările cum se fură. ( DUMITRU BUJDOIU )

 

LA TELEFON IUBITA BLONDÄ‚

- Of, iubito, ești departe,

Hai încoa, că sunt pe moarte!

- Vai, iubi, ce te strofoci?

Dă- te jos, că o sufoci! ( DUMITRU BUJDOIU )

 

AVANTAJELE UMORULUI

Parcă Bergson ne-a prezis

Că-i bine să mori de râs;

Decât de vreo pandemie,

Mai bine de-apoplexie. ( DUMITRU BUJDOIU )

 

"SÄ‚ N-AI MILÄ‚…?”   

AdormiÅ£i în bănci, uitaÅ£i,

Cei aleşi de naţiune,

Moţăe dar sunt frustraţi

Că-s treziţi de Moţiune. (DIONISIE VITCU)