O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

În 2015, în atenta şi competenta coordonare a distinsului epigramist Gheorghe Hreapcă,  la editura „Geea” din Botoşani a apărut, sub titlul „Râsul fără…TVA”,  o antologie de epigrame  ale botoşănenilor. Reiau aici, dintr-un volum al meu („Buzunarul cu idei”, Editura „Stef”, Iaşi, 2017), o cronică rimată făcută  antologiei: „Cald în casă, frig afară, / Vrui ca să citesc ceva / Şi-ncepui, aşa-ntr-o doară, / „Râsul fără…TVA”. / Antologatorul Hreapcă, / Tip la modă şi cu „şeapcă”/ (Şi oleacă misogin / Lipsă-i genul feminin), / Ne adună – cred, din milă - / Într-o carte gen pastilă, / Lilipută – un puiuţ / Ce ascunde tari esenţe. / O prefaţă de Petruţ:/ (a. Presată-n …mefienţe; / b. Scriitură-n genul „dox” / c. Veritabil paradox), / Nu-şi are un loc în faţă, / S-a pitit după…postfaţă. / Mulţi epigramişti, în şir, / Varsă poante după poante, / De aceea nu mă mir / Că trei sferturi sunt cam boante. / În carte se bagă-n seamă / Şi se cred în epigramă / Ca un fel de …Pavelescu / Mulţi ce au în coadă…”escu”. / Alţii, puşi cam cu toptanu`, / Inşi care sfârşesc în …”anu”, / Se şi văd …Teodoreanu,/ (Nu acuma, mai la anu`!). / Vin cu mari elucubraţii, / Cu nemăsurat tupeu / Şi cei fără terminaţii / Consacrate, cum sunt…eu. / Ca s-o spun drept frăţioare / Cartea n-are vreo valoare, / Nu-ntâlneşti pic de talent / Fiindcă… Başno e absent. / Citită filă cu filă, / Îndoieli nu mai încap, / Cartea asta-i o pastilă / Ce face mult rău la…cap.

P.S.: Cronica n-o luaţi în seamă, / Este scrisă la bufet / Şi spun fără gram de teamă, / C-am trecut-o la…pamflet.”

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

PROBA DE APTITUDINI

(prietenii ştiu de ce!)

La Cluj – îmi zice secretarul –

Poţi fi-n cenaclu mare om,

Atunci când îţi probezi şi harul

De-a te urca în orice pom! (GRIGORE COTUL)

NOI ŞTIM DE CE

( e vorba de  Petru-Ioan Gârda, urcat într-un copac

 pe prima copertă a volumului său "IRONII SENTIMENTALE")

Cunoscându-i isteţimea,
I-am cam înţeles deviza:
Vrea s-ajungă la-nălţimea…
Lui Diviza! (GEORGICĂ MANOLE)

SFAT

Nu cerceta, mă ierte zeii,

Cumva de gluma nu-i permisă:

Trecutul intim al femeii

Şi nici istoria transcrisă! (VASILE LARCO)

BANII

Indiferent de crez ori opţiuni,

Vorbind de bani, e ca la balamuc:

De luni şi până vineri tot aduni

Şi-apoi pe apa sâmbetei se duc! (VASILE LARCO)

NEDUMERIRE

Când ani în tolbă tot adun

Accept ce-au spus demult cărunţii,

Că „noaptea e un sfetnic bun”…

Se refereau la noaptea nunţii? (VASILE LARCO)

REGRETE CONJUGALE

Azi, însurat, de te gândești

La vremuri de celibatar,

Oftând o spui (și nu prea rar!):

„Ce timpuri Doamne, ca-n povești!”(MIHAI HAIVAS)

INVOLUȚIE CARACTERIALĂ

Analizând pe om mereu,

Tot la părerea mea rămân:

El, după ce-a ajuns stăpân,

Se stăpânește tot mai greu!(MIHAI HAIVAS)

AVERI IROSITE

Așa-i destinul nostru azi:

Nu mai găsești prin deltă plaur,

În munți nu mai avem mult aur,

Nici codri minunați de brazi.(MIHAI HAIVAS)

ÎN FAŢA JUDECĂŢII DE APOI

Aştepţi sentinţa şi te trec fiori:

Ce şanse-ar fi în Rai să te trimită,

Când nu-s nici avocaţi, nici procurori...

Să știi cam cât și cui să dai o mită?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

DILEMA HAMLETIANĂ „A FI SAU A NU FI”

Românii când nu vor mai şti ce se-ntâmplă

Din zeci de necazuri de fiece zi,

Rezolvă dilema c-o logică simplă,

Zicând: „(puncte, puncte) şi fie ce-o fi!” (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

POPOR ALES

Sunt convins că, la străini,

Habarnişti găseşti - durere!

La români sunt mai puţini,

Drama e că-s la putere. (PETRU-IOAN GÂRDA)

SOLUŢIE

Cum nu sunt locuri la „răcoare”,

S-ar potrivi momentului

Să se transforme-n închisoare

Subsolul Parlamentului. (PETRU-IOAN GÂRDA)

REMEDIU 

Așa îmi duc eu zilele,

De boli nu vreau s-auz;

Mi-ajută mult pastilele

Pe care le refuz. (ION DIVIZA)

EINSTEIN II      

De-ar fi beciul la balcon,

Plin cu sticle, respectiv,

N-ar mai cugeta Ion

Că e totul relativ. (ION DIVIZA)

CONCLUZIE 

Nu-i pe lume mai Covid

Ca un virus de partid;

Șeful când a strănutat,

Tot partidu-a leșinat! (ION DIVIZA)

PETRECEREA DE PAŞTI

Veniţi să luaţi din lumină,

De Paşte răsună chemarea,

Iar cheful de după culmină:

Veniţi să-l luaţi cu salvarea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

POETUL NEPERECHE MODERN

El e singurul sub soare

Altul nu mai e la fel

Opera-i nemuritoare

Citită nu-i, nici chiar de el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

MOŞTENIRE CIORAN

Faimă mare, nume mitic,

Chiar şi bani, mai spre finală,

Doar pe plaiul mioritic

Foarte multă ciorăneală. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

PE TIMPUL COZILOR DE LA ORAŞ

Plecat din satul meu fruntaş

Când mama plânse în broboadă,

Ajuns-am la oraş codaş,

Fiindcă-am stat mereu la coadă!... (GHEORGHE BÂLICI)

MOTIVAŢIE

În capul prost şi de rutină

Ar face Dumnezeu lumină,

Dar nu-şi propune aşa ţel,

Că n-are ce să vadă-n el… (GHEORGHE BÂLICI)

PRECAUŢIE

În viaţa asta  n-are rost,

Când vezi c-atât de rău te-mpunge,

Să îi spui prostului că-i prost,

Că nici nu ştii ce şef ajunge!... (GHEORGHE BÂLICI)

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI SORIN FINCHELSTEIN

LA HĂNEŞTI, BOTOŞANI 

Cu Georgică n-aveam veşti

Deci plecai ieri la Hăneşti –

Nostalgii moldoveneşti .

Ce-am văzut că se-ntâmpla

Pe olat, într-o vâlcea:

Unii oameni că muncea,

Alţii doar ce lenevea,

Doi-trei instrucțiuni dădea,

Iar Manole manolea. (SORIN FINCHELSTEIN)

O VIZITĂ NEANUNŢATĂ

Amice dragă, n-ai specificat

Ce “manoleam” eu pe acel olat!

Sunt un Manole cu mult mai modern:

Eu “deszidesc” femei şi beau falern. (GEORGICĂ MANOLE)

DESPRE VERBUL „A MANOLI”

E foarte greu a defini

Ambiguul "a manoli",

Dar cu penita de Hanesti,

Printr-un catren, tu reusesti. (SORIN FINCHELSTEIN)

SĂ MAI INVENTĂM UN VERB

„A manoli” e bine explicat

În mitul neamului greu încercat,

Vreau, însă, a mă actualiza:

Înseamnă, ce, „a  finchelsteiniza”? (GEORGICĂ MANOLE)

UNEI SECRETARE  

Ajunsă-n pragul supărării

Şi-a părăsit iubitul ştab.

El stă acum la Vraja Mării,

Iar ea la vrajă c-un arab.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

PERSPECTIVĂ     

Mâine va fi mai amar,

Vom rămâne fără-un sfanţ,

Că la noi - motivu-i clar -

Prostiile se ţin lanţ. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

RECUNOAŞTERE TARDIVĂ        

Că sunt sărac nu m-ai crezut,

Deşi ţi-am spus de la-nceput,

Dar ai crezut că-s pus pe glume:

Eşti tot ce am mai scump pe lume! (GHEORGHE I. GHEORGHE)

DEFINIŢII ÎN X: Xeroxul

La birou e de multiplicare

Prin metode simple, ca idee;

Reproducere de acte-n care

Nu-i nevoie decât de-o femeie! (GHEORGHE GURĂU)

DEFINIŢII ÎN X: Xantina

Din urină, sânge e extrasă,

În chimie cunoscută, gen

O substanță galben-azotoasă

Și numită-organic… colagen! (GHEORGHE GURĂU)

DEFINIŢII ÎN X: Xantomul

Negul de pe piele ce ne-arată

Cantitatea de colesterol;

Nu e dureros, este o pată

Dar ne poate duce la subsol! (GHEORGHE GURĂU)

DEFINIŢII ÎN X: Xilina

Anulează partea dureroasă,

Ca medicament e aplicat;

Într-un loc unde măseaua-i scoasă

Anestezic zis mai complicat! (GHEORGHE GURĂU)

CU BANII LA SALTEA

Cei de la bancă s-au disociat

Dar alt motiv apreciez că nu e,

De când salteaua-i fabricată-n UE…

Moneda noastră s-a depreciat! (GEORGE EFTIMIE)

DE FOAIE VERDE

Salvând economia astă vară

S-a dovedit adevărat suport,

De asta-i frunza verde brand de ţară

C-am promovat doar „poame” …la export! (GEORGE EFTIMIE)

ÎN OPOZIŢIE

Arhimede din mormânt  ne sapă,

Legile penale ne-au distrus:

Hoţii îi băgăm cu greu la apă,

Însă apa îi împinge-n sus! (VALENTIN DAVID)

GHINION EXTREM

Văd luminiţa în tunel,

Când soarta-mi este în derivă,

Dar Ghinion, nu-i de bordel,

Ci farul de locomotivă! (VALENTIN DAVID)

COMPENSARE

Parcă este un făcut,

Dacă-i soaţa gureşă,

Soţul este mai tăcut

C-are „bila” leneşă. (VASILE MANOLE)

STRATAGEMĂ

Azi femeia vorbăreaţă,

Spun bărbaţii mai tăcuţi,

Are-o tehnică de-o viaţă:

Tace doar dac-o săruţi. (VASILE MANOLE)

MITA

Mi-a ars obrazul de ruşine

Şi nu-mi explic, nici n-am habar,

Cum astăzi cine-ţi face bine,

Te „arde” şi la…buzunar! (MAX OPAIŢ)

SOLUŢIE

La o vârstă ai temei

Ca să fii băgat în seamă,

Ori te „sprijini” pe femei,

Ori te ţii de…epigramă!  (MAX OPAIŢ)

AMBIŢIE FEMININĂ

Femeia este avidă

De putere! Viaţa toată

Vrea în vârf de piramidă

                        …regulată! (MAX OPAIŢ)

UNUI BĂRBAT

S-a schimbat mult, bată-l vina,

După ce s-a însurat,

A îmbrăţişat minciuna:

Când înşeală-i…ocupat! (MAX OPAIŢ)

PANDEMIA MĂREȘTE FONDUL DE PENSII

Vor exista mulți bani de pensii,

Fără eforturi și subvenții;

Fiindcă unii n-o apucă,

Iar alții sunt deja, pe ... ducă. ( DUMITRU BUJDOIU )

DUPĂ PĂREREA GUVERNANȚILOR

Pensionarii rămân triști,

Cică-s anti Darwiniști;

Specii care se-nmulțesc,

Chiar și fără-a face sex. ( DUMITRU  BUJDOIU )

MESERIA E BRĂȚARĂ DE AUR

Un proverb cu- ntorsătură

Și cu-ascunse povețe;

Ucenicii vor sa-nvețe

Brățările cum se fură. ( DUMITRU BUJDOIU )

LA TELEFON IUBITA BLONDĂ

- Of, iubito, ești departe,

Hai încoa, că sunt pe moarte!

- Vai, iubi, ce te strofoci?

Dă- te jos, că o sufoci! ( DUMITRU BUJDOIU )

AVANTAJELE UMORULUI

Parcă Bergson ne-a prezis

Că-i bine să mori de râs;

Decât de vreo pandemie,

Mai bine de-apoplexie. ( DUMITRU BUJDOIU )

"SĂ N-AI MILĂ…?”   

Adormiţi în bănci, uitaţi,

Cei aleşi de naţiune,

Moţăe dar sunt frustraţi

Că-s treziţi de Moţiune. (DIONISIE VITCU)