Loc de dat cu…EPIGRAMA (127)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (127)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Am reţinut o frază a francezului Paul Virilio, printre altele inventatorul conceptului de „dromocraţie” („dromos” (din greacă) =  viteză), care sună astfel:  „A  înţelege lumea noastră înseamnă a vedea că societatea noastră nu mai e trăită din interior, ci este survolată ca un spectacol”.   Gândul m-a dus imediat la metodele de lucru ale epigramistului. Ce este epigramistul dacă nu o „dronă” a timpului său  care survolează lumea cu scopul de a-i identifica  inadvertenţele sociale, morale sau de domeniul esteticului?  O astfel de „dronă” este şi Girel Barbu. El planează precum un vultur care îşi caută „prada”, iar în momentul reperării o transformă într-o poezie, într-o imagine, într-o reflecţie, într-un radif sau într-o simplă observaţie, toate fiind dominate de bucurie în alternanţă cu tristeţe, de melancolie în alternanţă cu discursul concentrat şi dur. Când scrie poeme, acestea devin veritabile manifeste pentru iluminarea conaţionalilor săi.  Reiau un aspect pe care l-am mai spus: „Ca poet stă semeţ când într-un mugur gata să pleznească a viaţă primăvara, când într-o frunză care tremură în arşiţa verii, lasă loc vieţii când cade sub vântul toamnei, ori se încăpăţânează să-şi menţină veşnica verdeaţă într-un ac de brad, iarna”.

Momentele de tradiţionalism,  care îi domină adesea poemele, reflecţiile, punctele de vedere,  conduc spre credinţa lui Girel Barbu  că  orice autoactualizare ce vizează evoluţia şi dezvoltarea capacităţilor umane, nu se poate face fără un raport cu civilizaţia satului şi cu morala creştină, nu de puţine ori apelând la umor ca funcţie eliberatoare.

Sunt situaţii, şi nu sunt puţine, în care Girel Barbu consideră  că trebuie să-şi pună ironia la treabă printr-o concentrare mai accentuată pe acest palier al creaţiei sale, apelând la epigramă, excelând în diasirm, ca figură care exprimă un gen de ironie  caustică. Aşa a părut „Ironiada” (Editura „Aldin”, Buzău, 2011).  Fiindcă percep epigramele din acest volum ca fiind momente surprinse prin  survolările de care aminteam, un fel de fragmente observate din viaţă şi care necesită intervenţii ironice rapide, ele nu sunt grupate pe generice (teme),  ci sunt beneficiarele unei arhitecturi bazată pe ordinea apariţiei lor. Faţă de un astfel de aranjament al epigramelor, recenzentul trebuie să aibă o atitudine critică mai specială.  M-aş axa pe trei aspecte, conducând discuţia  pe concepte precum contextul, intenţia şi sensul.

Contextul este unul de natură externă, având valoare situaţională şi de atenţionare. Tentele umoristice vin din bagajul cu care este înzestrat Girel Barbu, cum ar fi  patriotismul declarat, moralitatea verificată, ataşamentul faţă de spaţiul natal,  puseul vernacular asumat, toate în opoziţie cu tarele tranziţiei , politicii româneşti  şi balcanismului valah: Poporului român: „Îţi sosesc veşti minunate, / Direct de la Bucureşti: / Vei mânca pe săturate /  Din trei pâini şi patru peşti.”; Turism rural: „Trec pe deal ciopoarele, / Behăie cârlanii; / Lui îi plac mioarele /  Dumneaei ciobanii!”; Divergenţe etnico-culturale: „La arabi, e confirmat, / Opt femei la un bărbat. / La noi legea e mai proastă, / Opt bărbaţi la o nevastă!”; Românii: „Azi românii din Carpaţi / Se confirmă că-s bogaţi; / Au maşini, aur şi bani / …Ăia barosani!; Disperarea românilor: „Mulţi încep să se-ngrozească / Chiar de-s învăţaţi cu greul, / Când în jungla românească / Urlă-a disperare…Leul.” ;  Ţăranul român:  „A muncit de s-a spetit / Când pe deal şi când pe vale, / Dar când toamna a venit / Îl auzi doinind a jale”.

Intenţia, de natură comunicativă, este una ironică, transparentă şi directă. Parafrazându-l pe cardinalul Richelieu, care spune că „Intenţia face crima, nu hazardul”, la  mulţi epigramişti intenţia face epigrama, nu  necesitatea. La Girel Barbu intenţia este una aristotelică,  bazată pe o deliberare raţională:  Proverb reactualizat: „Deşi vechi, e încă nou / Obiceiul cu furatul; / Cine fură azi un ou, / Mâine fură Combinatul.”  Sfat părintesc: „I-a spus într-o zi aşa, / La un ţoi de vişinată: / „Ce se poate azi fura / Nu lăsa pe altădată”; Locuri lipsă:  „Într-o ţară cu hârtoape / Ce se crede românească; / Unii n-au loc să se-ngroape, / Alţii n-au loc să trăiască.”; În faţa televizorului: „Studiind acele clipuri / Făcute de T.V.R., / Am văzut atâtea VIP-uri, / Dar şi multe VIP-ere.”

Girel Barbu fiind şi poet, m-am întrebat care este sensul epigramelor lui, unul implicit sau unul explicit?  Adresa fiind clară, ţintele fiind nominalizate în titlu, predomină sensul explicit: Unui intelectual: „Ai rămas cu-n handicap / (Termenul îmi dă fiori) / De când ai căzut în cap / De pe scara de…valori!”;  Rapsod recunoscut: „Ca rapsod adevărat, / Şi când ninge şi când plouă, / Dintre…Doinele din sat / Fluieră una sau două.”

La Girel Barbu   ironia acţionează  dintr-o naturaleţe evidentă.  Ironia acestui epigramist nu este folosită cu scopul de a-şi pune în evidenţă personalitatea sa sau pentru a-şi exacerba eul.  Girel Barbu  şi ironia  se armonizează perfect pentru că, nu-i şa, ironiei îi stă cel mai bine când se afişează cu omul moral. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

PROPORŢII

Îmbiat cu minciunele,

Senatorul, într-o luni,

Nici nu s-a uitat la ele:

Se-nvăţase cu minciuni. (PATRU-IOAN GÂRDA)

 

EXPERIENŢĂ

A fost vreo patru ani ascuns

Prin toate puşcăriile

Şi s-a întors de-acolo uns

Cu toate alifiile. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

„POTRIVIRE” DE CARACTER

Se ciondănesc pe unde-apucă,

Dar nu-s motive de regrete:
În timp ce soața-i ca o nucă

El e... perete! (MIHAI HAIVAS)

 

VIITORILOR GUVERNANȚI

La jurământ, de veți avea prea mult tupeu,

Vă recomand să nu vă dați în petic;

Și Scaraoțchi încheie-ades, patetic:

„Așa să ne ajute bunul Dumnezeu!”(MIHAI HAIVAS)

 

SOLUȚIE DE AVARIE LA EXTREMISM

Când situația o cere

Și-apar în țară vechi curente,

Poți pune mâna pe putere,

Chiar dacă vor rămâne-amprente!(MIHAI HAIVAS)

 

SOŢUL AUTORITAR

De rău nevestei îi zicea

Că lui urmaşi ea nu-I făcea,

S-a rezolvat şi nu-s problem,

Lipsind el de acas-o vreme. (VASILE LARCO)

 

JOC DE CĂRŢI

Ţine-n mână Păstorel,

Un careu de aşi, fidel:

Mustul şi pastrama,

Crama, epigram. (VASILE LARCO)

 

UNUI RELATIVIST

Gândind spre-a omului onoare,

Afirm şi-I bine să testezi:

Nimic în lume nu-i cum pare,

Dar nici mereu aşa cum crezi! (VASILE LARCO)

 

LA NUDIŞTI, 2020     

Pe căldura infernală

Ce nisipu-o să topească

Nu mai vezi o fată goală:

Toată lumea poartă mască! (ION DIVIZA)

 

PREŞEDINTELE ÎN VIZITĂ LA PLUGARI  

Cu mare sete de cultură

Pășind spre orizonturi noi,

El calcă-adânc prin arătură,

Pe unde mai trecură boi. (ION DIVIZA)

 

POMANAGIUL LA CIMITIR  

La parastase vine regulat,

Dar nu ca alți creștini – din an în Paşte;

Deși n-a cunoscut vreun răposat,

Pe ăsta orice mort l-ar recunoaşte! (ION DIVIZA)

 

DESTIN

Toată vremea a trăit

Stând departe de pericol,

Şi când crede c-a răzbit

Nu mai simte că-i ridicol. (GRIGORE COTUL)

 

OBSESIE

Sacrificând din viaţă ani,

În scurta trecere lumească,

E-n stare omul, pentru bani,

Să se apuce să muncească. (GRIGORE COTUL)

 

UN TEN MAI GROS

La cei ce i-a ales mulţimea

Şi-acum au ca lege plicul,

Putem să ignorăm grăsimea…

Dar ce ne facem cu şoricul? (VALENTIN DAVID)

 

DESTIN MIORITIC

Românul e prizonierul

Politicii cu iz de stână,

Căci ia de-o viaţă numai zerul

Şi-aleşii…oala cu smântână! (VALENTIN DAVID)

 

ADORATOR AL LUI BACHUS

Spre Bachus, el, privind atent

Rosti, cam grav, spre a sa soaţă

Văzut-ai tu un abstinent

Să aibă o statuie-n piaţă!? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ABILITĂŢI PENTRU FIŞA POSTULUI

DE PRIM-MINISTRU

Tras la coasă şi rindea;

Prin pensii ca un casap,

Foarte bine sluj să stea

Şi să ia ouă în cap. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SPIRITUL MIORITIC ÎN U.E.

Suntem neam ales, de soi,

Şi sunt mândru, evident,

Când berbecii de la noi

Behăie prin parlament. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RECLAMA MOŢOGANULUI

Ştanga me, din munce-n munce,

Pune peste hăuri punce;

Iară oaăle, ocale,

Umbră deasă peste vale. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

PUNTE ÎNTRE LUMI

Din vechi, te îngropa, cum este drept,

Cu mâinile în cruce peste piept,

Dar azi, aud, se schimbă eticheta:

Îți pune între ele și tableta. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DE RE MILITARI

Un marș în ritm stâng-drept, stâng-drept,

E al Armatei sfânt concept,

Dar eu și azi fidel rămân

Lui Ăl cu paie, ăl cu fân. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TESTAMENT LITERAR AMBIGUU

Posterității voi lăsa

Cam tot ce-am scris la viața mea,

Dar mă întreb, așa-n prostie,

Ce-mi lasă, oare, dânsa mie? (SORIN FINCHELSTEIN)

 

CIMITIRUL VESEL DE LA SĂPÂNȚA

Sătenii tare se mândresc

Că pe pământul românesc

Doar ei au țintirim în care

Nicicând nu vezi o bocitoare. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TURISM DEFICITAR

Accent să punem pe tehnocraţie,

Să nu mai pierdem  nici un rătăcit

Pe căi batute de democraţie,

Că şi aşa-i turismu-n deficit! (GEORGE EFTIMIE)

 

UNEI  DIVE

O ştim mereu la patru ace

E o dulceaţă de femeie,

Când la trei nasturi se desface,

La următorul nu se-ncheie. (VASILE MANOLE)

 

RECUPERATOARELE

Turcii, vai de ei sărmanii,

Azi femeile nu-i iartă,

Ne întorc acuma banii

Ce-I plăteam cândva la Poartă. (VASILE MANOLE)

 

SUNT GREU ROMÂNII DE PORNIT ŞI NU CHIAR

Mihai Viteazu-atunci cu jurământ

Leghase toţi românii de pământ,

Şi-a fost măsura foarte salutară

Că dacă nu…plecam cu toţi din ţară! (GEORGE EFTIMIE)

 

DUBLĂ PRECAUŢIE

În căsnicie, minumat concert,

Pe soaţa mea frumoasă ca o floare

De câte ori greşeşte, eu o iert,

C-apoi degeaba îmi mai cer  iertare… (GHEORGHE BÂLICI)

 

SPOVEDANIE

Păcatul dragostei firesc,

Cel de-mi umbreşte nemurirea,

La popa mi-l tot amintesc,

Că-i tare sfântă amintirea!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

GLOBALIZARE

Muncim ca americanii,

Ne hrănim ca africanii,

Câştigăm ca nepalezii,

Plătim taxe ca francezii. (GIREL BARBU)

 

ŞTEFAN CEL MARE VĂZUT DE ROMÂNI

Oamenii din ţara mea,

Credeţi-mă pe cuvânt,

Unii cred că e un sfânt,

Alţii ştiu că-i o … Şosea. (GIREL BARBU)

 

DEFINIŢII ÎN Ţ: Țambalul

E un instrument cu coarde

Țăcănit de-un lăutar

Instrumentul nu se arde…

„Coarda” tot mai des, nu rar! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ţ: Țiganiada

Toți o știm azi de la școală

Ne-o predară… profesoara

Însă poate fi … morală…

Un scandal zguduind țara! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ţ: Țiparul

E un pește, zis chișcar

Mustăcios, dacă te-întreabă

Prins cu mâna mult mai rar

Dar frecat când nu ai treabă! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ţ: Țânțarul

O insectă ce te-înțeapă

Aducând cu licuriciul;

E știut că-n noapte scapă

Fugărit de om cu pliciul! (GHEORGHE GURĂU)

 

DESTĂINUIRE   

-Spăl totu-n casă, să am pace,

Nu-mi scapă o lingură.

-Şi-atunci soţia ta ce face?

-Ea se spală singură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MEDICAMENT  

Mi-a spus un doctor firoscos:

-Privirea ta mă-ngrijorează.

Şi de atuncea beau vârtos,

Că doar alcoolul o dublează. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

NEPOTIISM   

Nu înceta să se închine

Că pentru el a fost o faclă.

Şi şeful se-ntreba în raclă:

-S-o descurca şi fără mine? (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI VISĂTOR

Caut rima potrivită

Pentru un nenăscut catren,

Da-mi fură ochii o ispită

Şi tulburat…o las ca-n tren! (MAX OPAIŢ)

 

EXEMPLU

Vaccinarea a-nceput,

Curând vom afla bilanţul,

Românul e la-nceput,

Generos, la urmă-i…neamţul! (MAX OPAIŢ)

 

NICIO ZI FĂRĂ CAFEA

Cafeaua de la expresor

E un cadou pe care-n doi,

Îl ei să-l savurezi uşor…

Dar nu acasă, la femei! (MAX OPAIŢ)

 

STRUCTURI DE PROFUNZIME  

Oare Trump chiar nu pricepe

Care-i partea cea mai sumbră:

Nu-i trag cei din preajmă țepe,

Ci puterea cea din umbră?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

N-AU MAI SALVAT CAPITOLIUL      

Gâștele salvat-au Roma -

Spusă care într-un pái stă.

Nu s-a probat axioma.

Altă gâscă-n altă traistă?(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

TRUMP-ÎNVINSU', - N DISPERARE    

De ce-o fi chemat el gloata,

Ca să vină la palat,

Când nu-l plânge-n piață roata,

Nici nu-l duc la spânzurat? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ȘI DETRONAT, ŞI VINOVAT  

Și-a chemat el electorii

Să-i salveze oasele,

Dar, în astfel de „victorii”,

Cine trag ponoasele? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

S-A ZIS CU DEMOCRAŢIA   

O mișcare turbulentă,

Că-i de dreapta sau de stânga,

Ia turnură insurgentă

Dacă a clacat, nătânga. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

O VICTORIE  ŞI O MARE PIERDERE  

Lămpile SUA s-au stins.

Unde-i farul? Care-i via?

Democrații au învins

Și-a pierdut   ... democrația. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎN LEGĂTURĂ CU VIZITA PREŞEDINTELUI RM

ÎN UCRAINA   

Chiar de ai mustăți învoalte,

Nu pornești la porți înalte.

Mai întâi, cum spun creștinii,

Te pui bine cu vecinii. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CREDINCIOŞII  CU POLOBOCELELE

LA PATRIARHIE DE BOBOTEAZĂ 

N-au venit după bucate.

Apă-au vrut să ia. Sfințita.

Stau cu buzele umflate,

Că le-au dat cu țârâita. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

MINISTRUL MEDIULUI A MAI FĂCUT O ŞEDINŢĂ

CU PRIMARII PE TEMA POLUĂRII    

Parc-ar fi-n ocean slavonii:

„Râbî net? Davái comíssii!”*

Nu-i mai bine ca niponii:

„Poluări? Oprim emisii!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

_____________________________________

*Râbî net? Davai comissii! (rus.) - Nu se prinde (pește)?

 Să tocmim niște comisii!

 

ÎNCERCARE EŞUATĂ  DE ÎNSCĂUNARE A

REPRIMATORULUI PROTESTULUI DIN 10 AUGUST     

Pus în post cu zări superbe,

Un cazan cu dinamită,

Lumea când a prins a fierbe,

N-au putut să nu-l demită. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

VACCIN ÎN CUTII DE PIZZA   

Mulți bolnavi din Slobozia

Salivau de dor de pizza,

Dar, când au deschis cutia,

Un vaccin era: târtíța. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PROFUL ONLINE   

Lupul moralizator

Iese la televizor

Și le-nvață pe minore

Conduita de majore. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

STOP NAŞTERILOR DIN RÂNDUL MINORILOR

Ne spun unii că, la școală,

Instruirea sexuală

Suplini-ar, în cetate,

Centura de castitate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PORECLELE NE CONTRAZIC  

Nu mai vrem penali în funcții,

Ni-i ascensiunea oablă,

Dar ce facem cu defuncții,

Ieri miniștri: Grindă, Tablă? (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

 S-AU GĂSIT VINOVAŢII 

Dac'-o lume își declină

Dreptul ei la vaccinare,

Atunci sigur că-s de vină

Garcea și „Vacanța mare”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SĂ NE-NTOARCEM LA CENZURĂ?  

La TV, coană cenzură,

Fie scheci sau urătură,

E umor și comedíe,

Nu miștó și bășcălie.  (NICOLAE CRIHĂNEANU)   

 

PPRINCIPIUL ODESIT AL MEDICINEI?    

Cu bani ceaiul ayauasca,

Vrăji Xanthippei lui Sokratis,

Cu bani testul, cu bani masca...

Doar vaccinul e pe gratis. (LERU CICOARE)

  

UNUI PREŞEDINTE DE CAMERĂ  

Regretai impenitent

Că nu-s bule-n Parlament.

Acum, dintr-o cătătură,

Bulă ai și la Cultură. (LERU CICOARE)  

 

CÂTE GUVERNE?   

Într-un an de ciumă, hei,

Două-au fost și de doi lei,

Iar în cel ce-și face cale

Vor fi trei - de trei parale. (LERU CICOARE)

  

„PARFUMURI”  PESTILENŢIALE  

Știm a recicla deșeuri

De import. Le îndopăm.

Pe-ale noastre „minereuri”,

Ca pisica, le-ngropăm. (LERU CICOARE) 

 

 MEDICI ATOTŞTIUTORI?   

Când se dau drept mari experți

Nu-n doar chestii medicale,

Zău că-ți vine să-i mai cerți:

„Drept. Dar până la sandale!” (LERU CICOARE)  


VACCINĂRI
Politruci puși pe furate
Le fac primii, și mai dese,
Ca să scape de procese,
Cu dublă imunitate. ( DUMITRU BUJDOIU )


ESCROCII PANDEMICI
Mască falsă, pungă arsă,
Corupții cu tolba grasă;
Guvernanții ? Nu le pasă,
Proștii mai înghit o farsă. ( DUMITRU BUJDOIU )


GREȘELI ANATOMO-GRAMATICALE
Zici “organe sexuale”;
Dar le-acceptă fiecare,
Că-s, de fapt, funcționale
Ca organe...pișătoare. ( DUMITRU BUJDOIU )


SOȚI ÎN CARANTINĂ
După-o copioasă masă:
- Draga mea, n-ai chef de sex?
(Răspunsu’-l lăsă perplex),
- Ba da, dar cum plec din casă? (DUMITRU BUJDOIU)


ALZHEIMER

E bun și alzaimarul,
Când își face numărul;

Te ajută câteodat’
Să uiți că ești...însurat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Ţara care suspendă vaccinarea cu serul Johnson & Johnson, în urma decesului unei tinere

astăzi, 20:03
183

Slovenia opreşte temporar vaccinarea cu Johnson & Johnson după ce experţii au confirmat că decesul unei femei de 20 de ani, din cauza cheagurilor de sânge a avut legătură cu vaccinarea...

80% din carnea de porc din galantare va fi din importuri în această perioadă, din cauza pestei porcine

astăzi, 19:58
32

Producătorii de carne de porc din România preconizează că aproximativ 80% din carnea care se va găsi în galantare în această perioadă va proveni din importuri, în context...

O femeie se luptă să trăiască după ce a căzut dimineață în fântână. A fost găsită de fiul ei

astăzi, 12:06
1068

O femeie de 54 de ani, din satul Bârsănești, comuna Durnești, a fost găsită căzută într-o fântână în apropierea casei.Descoperirea a fost făcută de propriu...