Primin de la Vaslui, de la Vasilica Grigoraş:
Finele anului 2022 a fost bun cu mine. În noiembrie și decembrie am primit în dar de la prof. univ. dr. docent Nicolae Mătcaș trei cărți a câte două volume. fiecare volum alcătuit din circa 350 de pagini și cuprinzând în jur de 1300 de epigrame/catrene. Nu am precizat aceste date cantitative pentru a scoate în evidență valoarea lucrărilor, ci să confirm încă o dată, dacă mai era nevoie, capacitatea și puterea de observație și de muncă a autorului, harul și delicatețea de a surprinde „tot ce mișcă în țara asta” (nu în sens eminescian), ci tot ce mișcă fără noimă, rațiune și luciditate în lumea de azi în minunata noastră patrie și pe multe din meridianele globului. Un portret minunat și realist al autorului este conturat cu deosebit respect și atenție sporită de scriitoarea Veronica Bâtcă: „Serios, glumeț, tacticos, sobru, relaxat, adunat și… solemn. Mai cu seamă solemn: în fața vieții, în fața profesiei, în fața Patriei, în fața omului, în fața femeii, în fața poeziei și, în mod aparte, în fața Cuvântului. Asta-i măsura pasului cu care-și străbate existența.”
„Cartuș & revolver - Sare și piper: Delicii epigram(at)ice”, Iași, Editura PIM, 2022, un titlu extrem de sugestiv care ne deschide întrucâtva ușa înțelegerii conținutul cărții, restul depinde de puterea noastră de a pătrunde în universul, înțelesul și semnificația versurilor și slovelor scrise de autor. De obicei, se spune: „ca la noi, la nimenea”, însă poetul Nicolae Mătcaș infirmă această zicere. Cu atenție distributivă și distincție intelectuală percepe viața reală așa cum este ea pretutindeni. Analizează profund comportamente și atitudini ale oamenilor de rând, le ironizează blând, șfichiuindu-le cu pana domoală a unui epigramist de certă valoare. Maniera de a scrie despre manifestările diforme și grobiene ale mai marilor lumii este cu totul alta. Îi dă în vileag, pune harapnicul pe ei, îi persiflează pe un tot ironic ascuțit, percutant. Semnalează și face cunoscute publicului cititor manifestări, situații concrete, demascând faptul că ceea ce se întâmplă la noi are loc și în lume. Astfel, în vol. I: „Mai nou, un prezident, la Casa Albă,/ Și-a aranjat tot neamul - ca-ntr-o salbă./ Zadarnic crede că ne-a tras pe sfoară,/ Căci nepotismul nostru-i rege-n țară.” (La noi și la ei); Și ce dacă?? Totul se rezolvă: „Curțile o iau cu-ncetul:/ Greu dosarul. Amânare./ Poate, -n timp, moare parchetul,/ Poate inculpatul moare...” (Tergiversare ca în bancul cu măgarul). Autorul nu rămâne impasibil la ororile războiului declarat Ucrainei de Rusia: „Ivan Putincă - mintea-n loc să-ți steie!/ Nu-i ca Turbincă: votcă, drog, femei./ Lui nu-i ticnește-o singură Crimee!/ Lui nu-i ajung o sută de Crimei!” (Nesătulul). Venirea în România a unor soldați din NATO este surprinsă sarcastic în vol. II: „Până să le stea în cale/ Ditamai rachetelor,/ Protectorii, în escale,/ Dau târcoale fetelor.” (Scutierii de la Deveselu nu ard gazul de pomană).
Pentru a cunoaște mai bine personalitatea și opera poetului N. Mătcaș, ne vine în ajutor epigramistul și jurnalistul Georgică Manole: „Eu cred că Nicolae Mătcaş nu scrie pentru a se afla în treabă. El o face ca cititorul să găsească şi gramul acela de morală. Dacă îi citim biografia, opera scrisă, aceste două volume, putem concluziona că Nicolae Mătcaş se află într-o permanentă stare de veghe, un veritabil soldat al românismului.”
O altă carte a distinsului literat și lingvist Nicolae Mătcaș, român cu iubire de țară și neam, cu demnitate și devotament pentru adevăratele valori umane, cetățean de onoare în țara poeziei, a epigramei, este „Punct ochit – punct lovit”, editura PIM, același an: Epigrame și cvasiepigrame densigrame (vol. I) și Epigrame și cvasiepigrame cu nevroame (vol. II). În primul volum ne aduce la cunoștință, ne atrage atenția că viața în România este deosebit de grea pentru popor, „Că tot înghețăm în casă,/ Cârma a-ntocmit scenariul,/ Spre-a reține că îi pasă,/ Să ne-nghețe și ... salariul.” (Colac peste pupăză), însă împricinații acestei stări de lucruri sunt absolviți de orice vină: „Condamnat în propriul stat,/ Pus la zdup, de toți uitat,/ Iar transfug în stat vecin,/ Noii ștabi în brațe-l țin.” (Care-o fi secretul oare?). Parcă trase la indigo, fapte reprobabile se regăsesc și în „case mai mari”: „Bull Terrier-ii, la Bruxelles,/ S-au bătut pe ciolănel./ Doar al nostru, mărginel, / Niște oase-a strâns și el.” (La împărțirea ciolanului la Bruxelles). Din volumul II, înțelegem că totul are o explicație, pe lângă multe altele. În funcții cheie sunt numiți, instalați și susținuți nemeritat de „proptele” politice ori administrative indivizi neistruiți, needucați, doar: „Cu licențe inventate,/ Cu lucrări, de fapt, ce nu-s/ Sau, în mare, plagiate.../ S-a retras. Cu capul sus.” (Toată pasărea pe CV-ul ei piere) și „Ca s-acceadă-n post ușor,/ Bunul Domn le-ar fi icoana,/ Doar că Dumnezeul lor/ Nu-i și-al nostru: e satana.” (Cu mâna pe Biblie)
Știam de apariția celor două cărți menționate mai sus, însă mare mi-a fost surpriza să primesc de la publicistul Nicolae Mătcaș și cartea „Vocabule terne – Perle eterne”, apărută la Editura Tipo Moldova din Iași, 2022, tot în două tomuri: Vol. I: Catrene dolmene, Vol. II: Catrene coraligene. Epigramele din ambele volume, prin puterea de a pătrunde în profunzimea stărilor și situațiilor pe care le ridiculizează au chipul unor lespezi mari de piatră care produc trémor și furori prin sobrietatea și luciditatea mesajului pe care îl degajă, îl transmite. Spicuim din vol. I: „Stăpânul de-și face silă,/ N-o să-ți moară el de milă./ Mila ce-i de la străin/ E ca umbra de la spin.” (Mila străinului) și din vol. II: „Se cerea o lege dată/ Să-l scoată basma curată./ Și-a intrat legea-n vigoare,/ Doar că neica-i la răcoare” (Contrar așteptărilor).
Toate aceste cărți au apărut la timp potrivit: în preajma sărbătorilor de iarnă. Momente de întâlniri cu cei dragi, de socializare și comunicare cu familia, cu prietenii, dar și răgaz pentru a oferi sufletului, prin lectură, o stare de bună dispoziție și antren, iar minții, posibilitatea de a conștientiza ceea ce se petrece astăzi neplăcut și apăsător pentru oameni. Spun acestea, pentru că întâlnim în aceste cărți, pe lângă un șugubăț și finuț haz, și un umor acid, șerpesc, luând în colimator tarele lumii, apucăturile și dezechilibrele provocate de ființe umane fără suflet, egoiste, egocentriste, parvenite…. Apreciindu-i scriitura epigramistică, scriitorul Georgică Manole precizează: „Nicolae Mătcaş face un voit joc al alternanţelor dintre comic şi sobru, cu o perceptibilă dominaţie din partea celui de-al doilea. Deşi aflate în contradicţie, ambele sunt modalităţi de cunoaştere a naturii realităţii.”
Trăitor și cunoscător al vieții din Republica Moldova și din România, distinsul profesor universitar, scriitor N. Mătcaș a reușit să se individualizeze prin munca de-o viață, prin slujirea binelui public și a frumosului, prin dezvoltarea lingvisticii și literaturii române. După umila mea știință, mi-aș permite să spun că este o personalitate de rang înalt, cu talent remarcabil în literatura română, în general și în genul satirico-umoristic. Această apreciere este completată și argumentată și de poetul Theodor Răpan: „Citind, recitind poemele lui Nicolae Mătcaș, constatăm că fiecare lectură aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea creației crește cu fiecare nouă interpretare și cu deschiderea de noi orizonturi în înțelegerea ei. Este o certitudine faptul că ne aflăm în fața unei înalte conștiințe creatoare și civice.”
Cred că explicația autorului Nicolae Mătcaș este extrem de importantă în înțelegerea corectă a manierei de abordare și creare a speciei literare în patru versuri: „Catrenele mele cuprind, în mare, fapte şi evenimente reale alarmante la zi peste care nu poţi trece indiferent, ele referindu-se la vâltoarea vieţii cotidiene cu dornele, neplăcerile, necazurile, durerile ei, acestea reclamând, dacă nu poţi fi indiferent, o luare de atitudine civică de sesizare, indignare, combatere, respingere; nu toate sunt haz de necaz, jocuri de cuvinte, luare în băşcălie; nu toate se pretează, vreau să spun, la ironie, umor, poante, drept pentru care eu însumi mă jenez să le numesc epigrame, apelând la substitute mai puţin pretenţioase gen „catrene”: alergene, migrenogene, spasmogene, frigorigene, fumigene, spumogene, pirogene etc.” (Vasilica Grigoraș)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BUNUL SAMARITEAN
Doctorul cu ochi de zână
Şi cu păr precum e spicul,
Săritor mi-a-ntins o mână
… Să-mi ia plicul. (FLORINA DINESCU)
DEOSEBIRE
Când profesorul conjugă
Verbe multe cu chichiţe,
Prostul iute-o ia la fugă
Iar deşteptu-şi ia notiţe! (ELENA MÂNDRU)
REMARCĂ EUROPEANĂ
Că-s certuri lungi, parlamentare,
Străinii-şi spun uimiţi şi cu temei:
Românii nu au de mâncare,
De-aceea se mănâncă între ei! (VASILE LARCO)
AMENZILE DE AZI
Văzând cum îmi descrie vina
Pe formularul din agendă,
M-am dus şi mi-am vândut maşina,
Să dau o parte din amendă. (PETRU IOAN GÂRDA)
INFRACŢIUNE
Avea de toate într-o plasă
Când poliţiştii l-au săltat,
Că n-a oprit pe lângă casă…
Pe lângă casa de marcat. (GRIGORE COTUL)
SEPTUAGENAR
Am ajuns cu șapte-n față
Şi-mi tot spun că nu îmi pasă
Dar o frică mă îngheaţă
Că prea seamănă a coasă! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
LA NUNTA DE ARGINT
În anu’ - acesta, dragă-ţi scriu,
Acum, după un sfert de veac,
Când, iată, teoretic ştiu,
Ce practic nu mai pot să fac. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
MODA FEMININĂ
Pentru ea, orice bărbat
E exact ca un palton
Pentru că este schimbat
De două ori pe sezon! (DUMITRU MONACU)
MODA LA FEMEI
Înainte, cu mulţi ani,
Preferau bărbaţii culţi.
De stai azi şi le asculţi,
Preferaţii-s cei cu bani. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA POLIŢIE
Se plângea o biată fată
Că fusese violate
Şi acum, c-aşa-I e firea,
Cere… reconstituirea! (ION MORARU)
UNUI PROF DE MATE
După ce-a muncit o viaţă
Între cifre, ecuaţii,
A făcut un pas în faţă,
Experimentând... ,,relaţii"! (MAX OPAIŢ )
ARDELENEASCĂ
Stând la bar la caragaţă,
Simte că ceva-l atinge
Şi s-,,aprinde",tras la faţă,
Dar nu-i bai, că bea de... stinge! ( MAX COPAIŢ )
BLESTEMUL AURULUI
Ţara noastră are ,,Viitor de AUR";
Ne spunea poetul , când aveam tezaur,
Azi, avem doar A.U.R. şi cumplit mă tem
Să n-avem ca soartă, parte de... blestem. ( MAX OPAIŢ )
UNUI BĂRBAT CARE ŞI-A CUMPĂRAT
UN LOC ÎN CIMITIR
Ştiindu-l, nici nu mă mai mir
Că are loc la cimitir;
Degrabă, ca şi alţi fudui,
Va fiun om… la locul lui. (GHEORGHE BÂLICI)
PENSIONARII
Cum viaţa încă-i mai alintă,
Din fii, nepoţi, făcându-şi scut,
Azi numai ei mai reprezintă
“Prezentul timpului trecut”. (VASILE MANOLE)
GÂNDURI ÎN 4 RÂNDURI
(de Constantin Manea)
PENSIONARII
Visează bieții-ntr-o cocioabă
Să aibă bani ca frații Tate
Și zice moșul, scurt:-Măi,babă,
De mâine faci video-chat! (CONSTANTIN MANEA)
LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Ca să-i fie textul clar,
Legea asta o pot scrie
Cu o prevedere doar:
“Educă-te,Românie!” (CONSTANTIN MANEA)
LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, VARIANTA 2022
Dăscălimea-i indignată
Fiindcă vede tot profanul:
Legea asta este toată
Plagiat după Câmpeanu! (CONSTANTIN MANEA)
GRABA GUVERNANȚILOR
În curând or să decidă
Și legea va fi votată.
Legea, deci, va fi rapidă.
Dar reforma, tot înceată? (CONSTANTIN MANEA)
SPAIMA PROMOVATULUI POLITIC
Pe-acest post cât va mai fi-va?
(Post ce i-a adus belșugul)
Stă și-așteaptă rotativa…
Dacă vine tăvălugul? (CONSTANTIN MANEA)
AMENINȚARE LA ADRESA LUI MAX OPAIȚ
Să-l las în pace? Să nu spere.
Cu epigrama-l voi lovi.
Mă leg de cei de la putere
Și de acei care pot fi. (CONSTANTIN MANEA)
ZIUA CURĂȚENIEI BIROULUI
BIROCRATUL HABOTNIC
„E dată de la Dumnezeu!”
Și-o ține cu sfințenie,
Tot afișează la ghișeu:
E zi de curățenie!” (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MARȚIPANULUI
Așa cum bănuim cu toții
Și marțipanu-i păcăleală
Atunci când acceptăm proporții
Un kil de zahăr - o migdală... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ÎMPLINIRII VISURILOR
Ne-am visat frumoși și liberi
Nu trăind de azi pe mâne...
Visele să nu le spulberi
Hai, deștepta-te, române! (ŞTEFAN BAŞNO)
DE UNDE ÎȘI TRAGE SEVĂ SPIRITUL DE LIBERTATE
AL POPOARELOR EUROPENE?
Din robia egipteană -
Tenta lor eretică:
Uniune Europeană,
Nicidecum Sovietică. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NOUA TAXĂ DE SOLIDARITATE S-A DUS PE APA SÂMBETEI?
De ranchiună că, de ciudă,
De-o chichiță-n lege, poate,
OVM nu vrea s-audă
De vreo solidaritate. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRINCIPIUL ÎNTÂI AL TERMODINAMICII
ÎN INTERPRETAREA LUI NICUȘOR-PRIMARUL
Când e cald afară-i cald și-n casă,
Când afară-i frig și-n casă-i frig.
Doamne, că i-ai dat o minte-aleasă,
Nu-i mai pui și-o frână la tălpig? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AȘA CEVA N-A MAI VĂZUT NICI HARVARDUL
Cea mai complexă și sofisticată –
Se miră-un mapamond – economie
Și – simetrie cum n-a fost vreodată –
Cea mai săracă-n lume … sărăcie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DREGĂTORII ÎȘI PLANTEAZĂ ÎN FUNCȚII BINE RETRIBUITE
RUBEDENII ȘI CUNOSCUȚI FĂRĂ PREGĂTIRE
Aleșii știu de-un sfat bonom:
Să pui un pom, să crești un om.
La cârmă-ajunși, la sinecure
Nu doar un om pun – o pădure! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ABUZUL ÎN SERVICIU
Când ne-o lămuri nenica
Dacă-i dreaptă judecata:
Nu-i abuz în ședă fiica,
E, în ședă, -abuz cumnata? (LERU CICOARE)
ÎN CIOANDĂ CU CORMORANII
Nu-i conflict să-ți încălzești
Sub aripi bobocul, rața
Ori de taxă s-o scutești,
Prin protecție, becața? (LERU CICOARE)
LEFURI ȘI PENSII SPECIALE – PENTRU CE?
Vrei dreptate în instanță,
Vast incendiu potolit,
Mers pe stradă-n siguranță?
Dă-le lefuri&pensii înzecit! (LERU CICOARE)
O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA
IMPARȚIALITĂȚII ACTULUI JURIDIC?
Mă simt jenat de-a nu fi-avut știință
Că o justiție imparțială
Nu mai depinde azi de conștiință:
De pensia depinde specială! (LERU CICOARE)
OAMENI PENTRU JUSTIȚIE!
JUSTIȚIE PENTRU OAMENI!
Este cert că actul de justiție
Nu-l faci cu corupții la butoane.
Te-ndoiești c-ar fi – prin exhibiție –
Și-o justiție la alte lighioane. (LERU CICOARE)
ASTA DA PEZEVENCLÂC!
Să ticsești PNRR-ul
Cu bani grei la consultanță
Și tot tu să fii și greul
Consultant – mișto prestanță! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VORBE-N VÂNT
„Declar toleranță zero
Cáinicului plagiat!”
Cum nu-I luptă antitero,
Tot atunci a și uitat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O, TEMPORA!
Altar de drept de zei ales,
Ți-a promovat când doctoratul,
Și-acum îi intentezi proces
Că-ți deconspiră plagiatul?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
A-L SALVA CU ORICE PREȚ!
Un ștab híreș de partid,
Prins c-un plagiat nerod,
Le-a dat servilor un ghid
Cum să-l scoată pur din glod. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CEI CARE NE VACCINAU DE CE NU NE ATENȚIONAU ȘI ASUPRA
POSIBILELOR REACȚII ADVERSE GRAVE ÎN TIMP?
Omniscienți ce garantau salvarea
De ce nu ies și-acum ca alte dăți
Când mulți poltroni ce le-au urmat chemarea
Azi sunt muriți sau au morbidități? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BECALI, ALT DOSAR PENAL (Libertatea)
Când l-au închis la prigoană,
Echipa-i mergea dum-dum,
A ieșit și campioană;
Poate iese și acum. (DUMITRU BUJDOIU)
CUPLUL IDEAL: EA-MEDIC, EL-POPĂ
Au profesii ce rentează,
Ambii cu oameni lucrează;
Când ea mai și rebutează,
Vine soțul și-o salvează. (DUMITRU BUJDOIU)
BLONDA LA MATERNITATE
- Alo, iubi, te simți bine?
- Da, el plânge lângă mine,
- Schimbă-l că s-o fi pișat;
- Dacă-l schimb, iau tot băiat? (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN GARĂ, PIȚIPOANCA AGAȚĂ UN MOȘ SURD
- Taică, vrei să te ajut?
- La Adjud merg, la Adjud;
- Cum stai cu testosteronul?
- Ce, nu e ăsta peronul? (DUMITRU BUJDOIU)
OMONIME ADA
Strigă la soru-sa ADA:
- ADĂ capra să tai lemne!
Ea dă din livADĂ semne:
- N-o pot prinde, aduc iADA? ( DUMITRU BUJDOIU)
CARDUL ALIMENTAR
La român i-ar prinde bine
Un cupon alimentar
Valabil un an de zile
Şi gratis la orice bar ! (IOAN TIMOFTE)
TALONUL DE ENERGIE
Talonul de energie,
Eu pe ăsta îl compar
Că-atâta timp o sa ţie
Cât stă cioara-n vârf de par ! (IOAN TIMOFTE)
TALONUL DE CĂLDURĂ
Cu talonul de căldură
Să n-ai grijă frăţioare,
C-o să plătim pe factură
Doar caldura de la soare ! (IOAN TIMOFTE)
POLITICIAN CERCETAT ȘI ACUZAT
Când dosarul i s-a-nchis,
Ȋn instanţă-a fost trimis.
Ani întregi l-au judecat,
De-acuzaţii... l-au spălat. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)