Loc de dat cu... EPIGRAMA (224)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (224)

Gheorghe I. Gheorghe  adaugă volumelor sale încă unul de proză satirică, unul intitulat „Când va zbura porcul!” ( Editura „Betta”, Bucureşti, 2022).  Un titlu, probabil, anormal pentru unii, dar tot atât de verosimil pentru alţii. Pentru cei din prima categorie, autorul simte nevoia să vină cu „o explicaţie necesară”: „Revenind la cuvintele lui Dante, trăind în infernul vieţii noastre de zi cu zi, fără să realizez când şi cum, mi-am pierdut orice speranţă că vom ajunge la un consens, că vom reveni, încet, dar sigur, la normalitate. Să dea Dumnezeu ca timpul să infirme aprecierea mea şi chiar dacă mai târziu, când poate nu voi mai apuca acea vreme, între noi să revină înţelegerea, dragostea, buna-cuviinţă, buna-credinţă şi să ne iubim ţara cel puţin tot atât de mult ca cei care au făurit România Dodoloaţă. Deocamdată, însă, singura mea speranţă este să văd… porcul zburând. Motiv pentru care eu am înclinat la acest titlu”.

Pentru cei din a doua categorie e o normalitate dacă ne gândim că  în a sa „Poveste a porcului”, Creangă  îl transformă pe Făt – Frumos  în pielea acestui animal,  faptul că există şi un film intitulat „Când vor zbura porcii” şi care a luat un premiu la concursurile de gen,  iar sintagma, devenită proverb, e uzuală la noi, românii,  când vrem să  înlocuim sub altă formă  pe  categoricul „niciodată”.  Aflându-mă printre cei care acceptă titlul propus de autor, sunt obligat să remarc  unitatea celor 25 de texte satirice care alcătuiesc prima parte a volumului.

Dipolul cultură  urbană – cultură rurală  este reprezentat de oraşul Z. şi satul Gugumanca,  ale  căror evoluţii s-ar supune unui grad de emergenţă reciprocă, dacă nu ar interveni politicienii  care au un talent remarcabil de a impurifica orice relaţie.  Gheorghe. I. Gheorghe sesizează bine contorsiunile  produse în topos pe care le pune în evidenţă printr-o atitudine certă, fără ocolişuri, specifice satirei. Deşi nu este uşor să faci deosebirea dintre populism şi democraţie, autorul o face cu tact, scoţând în relief faptul că populiştii nu sunt în stare să guverneze decât în interesul lor. Sunt mulţi teoreticieni care  spun că populismul de stânga, de  centru sau de  dreapta sunt la fel de active,  aspect pus bine în evidenţă prin partidele la care au aderat personajele  lui Gheorghe I. Gheorghe: Partidul Verzilor, al Greilor, al Slabilor, al Galbenilor, al Albaştrilor etc.  O altă latură activă a politicii, după populism, o reprezintă traseismul ca o consecinţă a  trădării în politică. Cineva spunea că orice acţiune de racolare  e şi un fel de ritual de răzbunare şi de umilire  a adversarului. Personajele lui Gheorghe I. Gheorghe trec de  la  o doctrină la alta cu o viteză ameţitoare,  deosebirile dintre contextul existenţial şi complexul existenţial fiind insesizabile. Onomastica folosită de  autor îmi aminteşte de „prezentul discontinuu”, rubrica  lui Codrin Liviu Cuţitaru din „Dilema veche”, doar că acolo se  aplica pe un topos mai restrâns: mediul universitar.  La  Gheorghe I. Gheorghe, primarii se numesc Milică Ciomăgel , Stejărel Ferfeloagă sau  Malacu Crăcănel,  iar un director general se numeşte Papatache ce tocmai l-a înlocut pe fostul director Papanache. Circulă prin text ministrul Paranache, deputaţii  Fetelcioiu şi Floricel Minciunică,  aflaţi într-o permanentă relaţie  cu preşedinţii de partide  Hanibal Zărzărică ajuns şi  prefect,  Cameleon Cârlig, Amadeus Tafandache, Agamemnon Bocciu  sau Cici Stârliceanu.  În jurul acestora colcăie  patronii Costăchel Cerceluş, Lae Botgros, Manix Zărzărică, Pardaian Cireaşă, Vespasian Cucuiete,  Pufuleţ Tărâţă etc. Şi fiindcă nu se poate să nu ne ducem cu gândul şi la Caragiale, sunt prezenţi  în cele 25 de secvenţe „alegători, cetăţeni, public”, un fel de actul al treilea din „O scrisoare pierdută”, dintre care îi remarcăm la Gheorghe I. Gheorghe pe: tânărul Mihăiţă Cârlig,  şomerul Nae Capdebou, cetăţeanul Tandalache, „un pârlit de profesor” ce răspunde la numele de Bombonel,  un alt profesor, Gică Trombon, ce se declară apolitic , Mitel Strachină, Petrache Şchiopu,  Ioan Macaronescu ce şi-a schimbat numele în Giovanni Macheroni, Marcelina care îi scrie mamei sale despre orice  pas pe care îl face, manelistul  Cotcodăcel de la Gugumanca, muzeograful Mişu Târnăcop, directorul  de televiziune Brebenel Turbatu, agenţii Urecheatu  şi Vică Sticlete, cetăţeanul Ionel Cioflete, alegătorul Pingilescu, purtătorul de cuvânt Vladimir Lăbescu şi  alţii care nu fac altceva decât să provoace, ceea ce numim cu o formulare preţioasă, „distorsiuni în topos”. Nu lipseşte nici  echivalenta Zoei recunoscută în Marghioala pentru care „milionar” e o meserie.

Această primă parte a volumului (152 de pagini) integrează cele 25 de episoade într-o logică articulată şi plasată într-o atmosferă perfect delimitată, satul Gugumanca, aspect care  ne face să-l  considerăm  un veritabil roman al ruralului de azi, un rural virusat de politică şi politicieni.

„Când va zbura porcul”  este o incursiune sociologică  bazată pe o robusteţe argumentativă clară şi reală  a ruralului:  adevărul factologic, detaşarea de eul personajelor sale, investigarea  pe orizontală a prezentului. Din altă  perspectivă,  Gheorghe I. Gheorghe valorifică foarte bine ipostazele personajelor sale observând că politicienii au mereu deasupra capului o sabie numită „teama de succes a…celuilalt”.  O schimbare în bine a celuilalt l-ar scoate din starea de bine şi    l-ar arunca într-o zonă gri.  O urcare în ierarhie a celuilalt i-ar aduce  o cădere zdrobitoare, ca să nu mai vorbim că orice evoluţie a adversarului l-ar duce pe politician în anonimat.

Întrând în  text, cititorul  va deveni din ce în ce mai serios, mai pus pe gânduri,  devenind tot mai convins că lucrurile se vor schimba  „când va zbura porcul”.  Rămân la o idee mai veche: Gheorghe I. Gheorghe  e un mare pesimist al literaturii umoristice. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

SĂNĂTATE ŞI IUBIRE

Şeful grea povară are,

Inimioara-i poartă vina:

Duce boala pe picioare,

Dar pe-amantă cu maşina. (VASILE LARCO)

CORECTITUDINE POLITICĂ

Este vin şi alb şi negru

Însă eu, corect să fiu,

Împreună cu un cuscru

Am băut numai rachiu. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RICHARD AL III-LEA VS EDUARD AL VIII-LEA

Dau un regat pentru un cal

Răcnise regele cu frică,

Iar un urmaş, la fel, regal,

L-a dat pentru o păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ANALIZĂ PERTINENTĂ

Pe şorţuleţ, par urme de făină,

Ca-ntr-un desen de degete, suav,

Probabil e o bună gospodină,

În caz că n-a pus mâna vr’un zugrav. (GRIGORE COTUL)

 

CĂSĂTORIE DIN INTERES ÎNTRE BUGETARI

Din dragoste enormă,

O tânără îşi leagă

Jumatea ei de normă

De norma lui întreagă. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI POLITICIAN

Ne minte-atâta de urât

Când spune “dăm săracului”,

Că tre’ să aibă nasul cât

Pinocchio, cârnu’ dracului! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

EPITAFUL UNUI POLITICIAN

O viaţă-ntreagă, necinstit,

A apărat pe cei ,,deştepţi";

Şi-acuma, zace convertit,

Trecut în lumea celor ... drepţi!  (MAX OPAIŢ )

 

    ,, COLEGIALĂ"!

Ştiind că-i soţul ei plecat,

Lăsând astfel un loc vacant,

Colegul de birou, galant,

A avansat; i-acum ... amant! ( MAX OPAIŢ )

PROIECT... ,,ECO" !

Fără nici o rezistenţă,

Ţara noastră-i defrişată

C-un ,,PROIECT" ce-i în esenţă

,,ROMÂNIA EDUCATĂ!" ( MAX OPAIŢ )

 

 VISUL UNUI EPIGRAMIST

Stând la masă cu ,,bogaţii",

Permanent gândea că el

Poate-ntrece toţi confraţii,

Mai puţin pe... PĂSTOREL!  ( MAX OPAIŢ)

 

ACUZAREA LUI STALIN  

Îl strânge cea cu coasa rău la zid

Şi are, nemiloasa, un temei,

Când secera măreţului partid

Îi lasă fără lucru coasa ei. (ION DIVIZA)

 

 

ZIUA „HAPPY HOUR”

Știți ce-nseamnă „happy hour” ?

Cică „fericită zi”

Eu mă uit prostit în jur

Și mă-ntreb: „Unde o fi?” (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA AMABILITĂȚII

Vă spun un gând cam reprobabil

Cu mulți din cei ce sunt în jur

Nu merită să fii amabil

Ci să le tragi un șut în ... dos! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA GUACOMOLEI PICANTE

E pân' la urmă o salată

Dar mai răruță pe la noi

Cu avocado asortatată

Cost-u porcoi de euroi... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA CURĂȚĂRII FRIGIDERULUI

Problema asta-i gata rezolvată

La multe frigidere-n România

Căci s-au unit și-au terminat îndată

Inflația, șomajul, sărăcia... (ŞTEFAN BAŞNO)

ESTE ZIUA FILOSOFIEI

În vremi, spuneai „filosofie”

Și-nțelegeai „înțelepciune”

Acum, zic unii, e-o prostie

Sau, hai, cel mult deșertăciune! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA TOLERANȚEI

Păi da, să-i tolerăm pe toți

Pe proști, pe curve și pe hoți

Și să-i tratăm cu dulce glas

Iar ei, să ne tot râdă-n nas! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA TELEFOANELOR FIXE VECHI

La telefoanele cu disc

Vorbeai puțin, vorbeai mai rar

Și nici nu exista vreun risc

Să „facă pași” din buzunar! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

S-AU ÎMBOGĂȚIT NUMAI PRODUCĂTORII,

FURNIZORII DE ENERGIE, TRADERII, SAU ȘI STATUL?

Vă gândeați la cetățean

Și la cei ce fac profit,

Să constate-un ardelean:

Dar ce mult v-ați mai gândit!... (LERU CICOARE)

 

FIE HOȚIE LA DRUMUL MARE, FIE TAXĂ MASCATĂ,

TOT PE SPATELE BIETULUI CETĂȚEAN

O piață liberalizată

Hoție e legitimată,

Iar un plafon mare fixat

E-o taxă-ascunsă, da-i  … de stat. (LERU CICOARE)

 

VEȘNICA TENTAȚIE DE A PUNE MÂNA PE JUSTIȚIE

Să introduci modificări la legi

Prin procedura zis’ accelerată

Nu-ți amintește, vrând să înțelegi,

De tactica ciordelii de-altădată? (LERU CICOARE)

 

POLIȚIȘTI CU PISTOALE FĂRĂ GLOANȚE

SPRE A-I SPERIA PE RĂUFĂCĂTORI

Înzestrați cu noi pistoale

În coburi, dar fără gloanțe.

Mai bine, încinși în harțe,

Să-și dea reciproc la gioale. (LERU CICOARE)

 

CA SĂ NU CONFUNZI CAMBODGIA CU COLUMBIA

Ne jenam că-n România

 Șefii-și cată șerpași lari.

Sunt certați cu geografia

Și la case mult mai mari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TERTIP AL CELOR CARE AU GRIJĂ

DE BUNĂSTAREA NOASTRĂ

Nu văzurăți tacticile lor?

Lasă prețul ca să zburde-n sus,

Apoi pun plafon (la cel major!)

Și-un afect de dáicoș ți-i indus. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SERVI ȘI PROPRIETARI DE SCLAVI PE CONTUL STATULUI?

Două puici formal în state, dar muncind pentru partid,

Șeful lor intră la dubă ca în plasă un guvid.

Alte două ani de-a rândul, calfe-abile, zi de zi,

Îi scriau șefului teza. Azi sunt toți bine mersi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PENTRU CE PRIMESC SPORURI LA SALARII

DOCTORII ÎN ȘTIINȚE FĂRĂ ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ?

Punctul forte-al referinței

Ce le surpă-autoritatea:

Dacă s-au dedat științei,

Unde li-I activitatea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DE CE NU MERG BINE TREBURILE-N ȚARĂ

La post călduț de tinzi a ancora,

Nu tre’ să fii persoană talentată,

Docilă, -n schimb, cu nuri și vino-ncoa’,

Pile-n partid și foarte tare-n tată. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

ÎN FRUNTEA FILIALELOR ICR DIN STRĂINĂTATE

N-AR TREBUI SĂ SE AFLE REPUTAȚI OAMENI

DE CULTURĂ, LITERATURĂ ȘI ARTĂ?

Instituții de cultură,

N-ați fi cunoscut alt ritm,

De nu erați sinecură

Pe bază de algoritm? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FĂGĂDĂULUI BUNĂSTĂRII SENIORILOR NOȘTRI

În opoziție veneai cu patruzeci,

La guvernare poți numai cu șase

S-o indexezi. La búni nu mai treci

S-o-nveți firu-nvârtelii să-l descoase? (NICOLAE MĂTCAȘ))

 

PROMISA MAJORARE A PENSIILOR

S-A SPART CA BEȘICA PORCULUI

Anvelopă, anvelopă,

Creșteai cât o antilopă.

Antilopa gnu mâncată,

Anvelopa – dezumflată. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

GALA  PREMIILOR GAZETEI SPORTURILOR - 2022

Premii extra-ncheie anul,

Dar l-au uitat pe Burleanu;

Pentru fotbalul lui prost,

Premiul “Urzica”…de post. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

IAR FOTBAL: ROMÂNIA - SLOVENIA= 1-2, (bine c-a fost amical)

Le-ncasarăm iar, doar două,

Puteam să-nghițim vreo nouă;

Fără tactici, jucători,

De ce plătim antrenori? (DUMITRU BUJDOIU)

 

TOT FOTBAL: NICOLO NAPOLI, a noua oară antrenor la Craiova

E un fel de du- te- vino,

Parcă-i un tango latino;

Juveții asta îi spun:

Ești navetist, sau cheaun?  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PROFESIA DE SUFLEOR

Actorii: “ bun la suflat!”,

Actrițele: “ și la pat!”;

D-aia unii-îi poartă pică,

Le-a “suflat” câte-o amică. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

DOI SOȚI BLONZI

Ia ascultă, bă Ioane,

Dăm prea mulți bani pe coroane!

- Păi, ca să nu cheltuiești,

Roagă-te…să le primești! ( DUMITRU BUJDOIU)

 

SFAT ȊN CAMPANIA ELECTORALĂ

Să votezi candidaţi buni

Ia un sfat de la străbuni:

„Deşteptul ştie s-asculte,

Prostul spune vorbe multe”  (ADRIAN TIMOFTE)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

FC Botoșani FCSB 0-2! Eliminați din Cupa României!

Joi, 8 Decembrie 2022
93

FC Botoșani a părăsit Cupa României, fiind pe penultimul loc al grupei B. Adversara de azi, FCSB, părăsește de asemenea competiția. UTA Arad și CS Mioveni sunt echipele ce merg mai depar...

Alexandra Huțu: „35 de proiecte privind modernizarea sistemelor de iluminat public au fost aprobate de Administrația Fondului pentru Mediu și vor primi finanțare în sumă totală de 40.890.281 lei”

Joi, 8 Decembrie 2022
128

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat în această seară lista unităților administrativ-teritoriale care vor primi finanțare pentru proiectele depuse în anul 2021 î...

În anumite situații, șoferilor ce depășesc cu mult limita de viteză li se va putea confisca mașina (proiect)

Joi, 8 Decembrie 2022
143

În cazul în care depășesc cu mai mult de 100 de km/h viteza legală pe un sector de drum, șoferii vor rămâne fără permisul de conducere și certificatul de înma...