O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
De la Bârlad primesc numărul 56 / 2022 al revistei “Viaţa noastră” . Un număr în care “defilează” şi un grup important de umorişti. Mihai Batog-Bujeniţă nu vine cu epigrame. Propune eseul “Despre graiuri” din care reţin fraza care explică arhitectura textului: “Personal, dar fără nici o intenţie patrimonială, consider graiul ca fiind, metaforic vorbind, sâmburele în jurul căruia se construieşte fructul pe care îl numim limbă. Aşa cum, în cazul fructului, influenţele exterioare transformă aspectul acestuia şi în cazul limbii necesităţile de exprimare şi de contact duc la îmbunătăţiri sau sărăciri lingvistice de cele mai multe ori temporare.”
Acelaşi autor recidivează la pagina 126 cu articolul “Cetatea din depărtare”, unde face o călătorie la Soroca alături de distinsul domn “conu` Alecu”. Amatorii de istorie literară pot citi un text complet despre Păstorel Teodoreanu şi semnat de Mihai Livescu. Reţin: „Dar vremurile se schimbă. El, Păstorel, nu. Comuniştii vin la putere, lui nu-i pasă. Se defilează de 1 mai, de 23 august, scriitorul e tot la şuete, prin restaurante. E incredibil ce continuă să scrie: „Pe drumeagul din cătun / Veneau ieri un rus şi-un tun; / Tunul rus / Şi rusul tun!” Sau: „Armistiţiul ne-a impus / Să dăm boii pentru rus! / Ca să completăm noi doza, / L-am trimis pe Petru Groza!” Amicii îl sfătuiesc s-o lase mai moale. Nici nu vrea să audă. Contra bolşevicilor luptă cu două arme letale: vinul şi stiloul. Atacă demnitarii Republicii Populare Române. (…) Comuniştii nu mai rabdă! În 1960 i se confiscă manuscrisele şi o mare parte din bibliotecă. I se construieşte un dosar ca la carte. E acuzat că a făcut băşcălie pe seama schimbării numelui bulevardului „Bonaparte” în „Ilie Pintilie”. E acuzat că a scris poezia „10 membri de partid (mdp)” pritocită pe la 1955-1956. Inspirată din „10 negri mititei”, capodopera „10 membri de partid (mdp)” circula, pe vremea comuniştilor, sub forma unei foi A4, dactilografiată pe ascuns la maşina de scris. Este închis în 1961, în celebrul lot de intelectuali printre care se aflau Constantin Noica, Dinu Pillat, Simina Mezincescu ori Alexandru Paleologu”. Va fi eliberat, dar grav bolnav. Moare în ziua de 17 martie 1964. O proză cu final deschis, „Maşina de culoare mov”, publică epigramistul botoşănean Gheorghe Enăchescu, alături de 12 catrene puse sub genericul „Puncte de întâlnire”: Atracţie fatală – „La ora de geografie / Vin elevii cu tot zorul- / Profesoara-arată bine… / …Cu arătătorul!”; Modă de moment – „Era în faţa uşii aşteptat - / Iubita i-a şoptit-o drept în faţă: / - De astăzi voi începe-o nouă viaţă, / Drept care mi-am găsit un tehnocrat…”. O doză de epigrame asezonate cu ironie consistentă publică şi Max Opaiţ. Să reţinem două: Unui maestru al epigramei – „Expert fiind în epigramă, / A creionat cu dibăcie / Portrete multe, mai cu seamă, / La cei ce nu-s de meserie.”; Unui guraliv la stomatolog – „Pentru cel cu vorbă multă, / Interes prea mare… nu-i! / Numai unu-l mai ascultă / Şi se uită-n gura lui!” Revista ne aminteşte că în perioada 20 iulie – 4 august, la Voineşti (Covasna) s-au organizat manifestări în cadrul Festivalului „Sântilia – Nedeia mocănescă”. Organizatorii au lansat şi un concurs de epigrame cu tema „Sântilia Voineştilor”, dintre care revista a selecţionat câteva: Florin Rotaru (La Sântilia din Voineşti) – „Vezi la Voineşti de sărbători / Femei frumoase, jocuri, flori, / Cornute mici, cornute mari / Aleşi locali, parlamentari.”; Vasile Larco (Obicei la nunta Voineştenilor) – „Naşilor în curtea mare / Însurăţeii cei de viaţă plini / Le scot pantofii din picioare / Că sunt deja-ncălţaţi cu cei doi fini!”; Grigore Cotul (Obicei pastoral) – „De Sântilie a urcat / La el în munţi, să-i tundă mieii / Dar tunsul fost-a amânat / Să-i facă poftele femeii.”; Laurenţiu Ghiţă (Sântilia Voineştilor) – „Obicei ce-aduce multă bucurie / Dacă el s-ar ţine, cum e necesar, / Şi de Sf. Petru, şi de Sântilie, / Şi de sfinţii ceilalţi, toţi, din calendar.”
O pagină de „Umoristice”, cu săgeţi directe către vârsta a treia, este ocupată cu folos de profesorul Ion Dobrin: Speranţă – „Un bătrân se plânge, trist şi abătut / Că iubirea pură îl cam ocoleşte / Cineva, tovarăş foarte priceput / Ai răbdare, zice, are balta peşte / Poate chiar aceea nici nu s-a născut!”. Gheorghe Niculescu ne propune un set de „creionări” bazat pe jocuri de cuvinte şi o colecţie de catrene, invitându-ne direct să râdem: Dorinţă îndeplinită – „El la Domnul se ruga / Să apuce pensia / Şi-acum dă, de astă vară, / Pensie alimentară.”; Spovedanie – „Îi zic popii: am să tac / Fiindcă n-am ce să fac; / De când mă-nsurai, părinte, / Am rămas fără cuvinte!” Pagina de antologie a epigramei e, ca de obicei, semnată de Nelu Vasile – NEVA. În acest număr cititorul găseşte 24 de epitafuri: Florin Rotaru (Epitaf) – „Aici a decedat Onoarea, / Ţărâna sa uşoară fie-i! / Stă scris pe-o placă la intrarea / În Parlamentul României.”; Traian Mecotă (Epitaf unui poet) – „Ics a fost poet de seamă, / Dar efortul ce-a depus / Ca să scrie-o epigramă / La răpus!”; Ion N. Barbu (Epitaf) – „Bătrânii spun că nu se poate / În viaţă să le ai pe toate; / Dar lui, moşneag cu părul sur, / Nu i-a lipsit nici un cusur!”; D. C. Mazilu (Epitaf unui birocrat) – „Sub această piatră mare / Zace-un birocrat din fire; / Are număr de intrare / Însă n-are de ieşire.” Se citesc cu zâmbetul pe buze şi catrenele lui Costică Dumitriu: Semn electoral – „O şopârlă românească / E un semn de bunăstare, / Face pensia să crească / Înainte de votare.”; Starea sănătăţii – „Compensatele-s puţine / Dar vom fi chemaţi la vot, / Fiindcă cei cu bani şi vile, / Au şi ei dureri în cot!”; Parodie geografică – „Ţara noastră AUR poartă, / AUR şi în parlament / Am avea o altă soartă / Dacă am vota atent.”
„Viaţa noastră” rămâne o revistă ale cărei 150 de pagini nu pot fi decât un leac pentru orice vârstă şi pentru orice preferinţă. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MÂNDRIE NAŢIONALĂ
Lumea ştie, de-astă dată
Tot românu-i plin de fală,
Că-ntr-o ţară-aşa curată
Şi dosarele se spală… (FLORINA DINESCU)
POLITICA ŞI MODA
Pentru ele se constată
Permanenta lor schimbare:
Prima-i de partid dictată
Iar a doua-i la-ntâmplare. (ELENA MÂNDRU)
LA ALEGERI
Preocupaţi de viitor,
Cu mintea noastră de pe urmă
Alegem ţării un „păstor”
Şi nu un hoţ, ci chiar o turmă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
IERI ŞI AZI
Demult credeam că doar din Est lumină
Venea, dar azi în strămoşeasca-mi vatră,
Cu-aport din Vest, speranţa e deplină
S-ating belşugul... epocii de piatră. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
INSTANTANEU TURISTIC
La munte sus, în plin sezon
În atmosfera cu ozon
Simţi că trăieşti, că mai exişti…
Păcat că sunt pe el turişti! (VASILE LARCO)
VIAȚA CA O MONEDĂ
Din ce-am făcut în astă viaţă,
Nu-mi pare rău, căci mi-a plăcut,
În schimb - privind cealaltă faţă -
Regret acum... ce n-am făcut! (MIHAI HAIVAS)
PRELUDIUL UNEI AVENTURI
De ochii lumii m-am ferit,
Şi cum credeam că soţul nu-I,
M-am dus la ea şi-am nimerit,
Cu ochiul stâng , în pumnii lui. (GRIGORE COTUL)
CHEMAREA LA MATCĂ
Români din Vest, e toamnă iară,
Deci faceţi plin maşinilor -
Veniţi să burduşim, în ţară,
Hambarele... străinilor! (PETRU IOAN GÂRDA)
ARMĂ STRATEGICĂ LA CHIŞINĂU
Oricât s-ar afla de tare,
Nu ne-ar bate hoarda slavă,
Dacă n-ar avea-n dotare
Coada de topor moldavă. (ION DIVIZA)
BALADĂ VECHE, REVIZUITĂ
Nu-mi mai spune nimeni lotru,
Sunt acum investitor;
N-am furat un lemn din codru,
L-am dat tot străinilor. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA VREME DE EPIDEMIE
Doamna suferea cumplit
Frământând în mâini poşeta
Find’că soţul, un tâmpit,
A plecat cu Izoleta! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RĂTĂCIRE
Din turmă, oaia azi, nătânga,
La şes, la deal, ca şi la munte,
O ia la dreapta sau la stânga
Ciobanul de-i măgar în frunte! (ION MORARU)
TRADIŢII … MODERNE
Mândra cu poalele-n brâu
Spală rufele la râu,
Că badea nu i-a luat
Nici maşină de spălat,
Nici iPhone şi nici tabletă,
Numai…banii din poşetă! (DUMITRU MONACU)
ÎNSCRIERE
Aş fi avut ceva profit
Dar n-am intrat, deoarece
Nici nu m-am prea înghesuit
Şi-aveam dosar … în degrade. (VASILE PREDESCU)
UNUI DEPENDENT DE I.T.
Rătăcit în lumea-n care
CLICK-ul poate fi ,,rival",
Poţi sfârşi, cu mic, cu mare,
Sclav în mediul ... virtual! ( MAX OPAIŢ )
UNUI INDIVID COMPLEXAT
Amicul e total schimbat,
Că umblă peste tot un zvon,
Din care lumea a aflat
Că ar avea un... neuron! ( MAX OPAIŢ )
TRASEISM POLITIC
La întâlniri, (cu linguşeli!)
Sau pe la vreo ,,petrecere",
Sunt unii care vând ,,momeli "
La ,,amatori",... în trecere! ( MAX OPAIŢ )
UNEI DOMNIŞOARE,
LA VREME DE CRIZĂ
Fi-ndcă se obişnuieşte,
După vechiul obicei,
După ce-a luat un ,,peste",
Euro-i rămân şi... ei ! ( MAX OPAIŢ )
LA SAUNĂ CU ŞEFUL
Mai tineri sau mai în etate,
Servilii toţi au constatat:
“Pe şeful tău de-l speli pe spate,
Un an de zile eşti curat”… (GHEORGHE BÂLICI)
GROSIMEA CONTEAZĂ
Aurul, spectaculos,
Declanşează hazul,
Când la gât e lanţul gros,
Cum e şi obrazul! (VALENTIN DAVID)
SCHIMBARE DE SEX
Vecina mea e o minune
De mult a depăşit complexul,
Şi-ntotdeauna-n staţiune
… Schimbă sexul! (GEORGE EFTIMIE)
ZIARISTUL
Când n-are-un furt, omor, sau un viol,
La tastatură-şi intră bine-n rol
Şi-şi ia în dinţi o inimă vitează –
Omoară, jefuieşte, violează… (DAN NOREA)
FOCUL CONJUGAL
Casă noi avem de piatră,
Căci de când m-am însurat,
Ea aprinde focu-n vatră
Şi apoi îl stinge-n pat! (MIHAI ENACHI)
VRABIA … MIHAI VITEAZU
O vrăbiuţă mai fâşneaţă
Se confesa la o becaţă:
Proverbul zice de mălai,
Da` eu visez la un… altceva. (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA SAXOFONULUI
Dintre alămuri, saxofonul
Aduce-a voce omenească
Dar, din păcate, azi trombonul
E căutat să ne „vorbească”... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CICOLATEI CU MIGDALE
Ce desfrâu hiper caloric
Urlă doctorul cutare
Mă opun, chiar categoric!
Dar ce are prin sertare?... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA TONGUE TWISTER
Cum ce e asta n-am habar
Umblai la un dicționar
Acum mi-e mintea lămurită
Înseamnă limbă-mpleticită! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „HAOSUL NU MOARE NICIODATĂ”
Că haosul nu moare niciodată
Îmi pare-o formulare redundantă
Doar știm că lumea s-a născut din haos
Iar ordinea e doar un mic repaos.
Știu, corect e „repaus” dar... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „NU MĂ UITA!”
Firicel de floare-albastră
Floare de „nu mă uita”
Noi, în țărișoara noastră
Nu mai vrem culoarea ta! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ORIGAMI
Cum, nu știți ce-s origami?
Sunt bărcuțe de hârtie,
Nu sunt iahturi la Miami
Alea-s la oligarhie... (ŞTEFAN BAŞNO)
O BEŢIE DE POMINĂ
Au băut mult într-o noapte
Stabilind, vorbind retoric,
C-au atins cu-aceste fapte
Iarăşi maximul istoric. (VASILE MANOLE)
SOCRATIANA CINSTITULUI
Sărăcia-mi fuse rostul,
Multe am ştiut să-ndur;
Mă întreb acum, ca prostul,
Cum de n-am ştiut să fur?! (CONSTANTIN PROFIR)
SĂRUTUL
Răspunsul chemării
Spre tainele firii:
Pecetea iubirii
Sau cea a trădării. (EUGEN DEUTSCH)
SE POATE ŞI AŞA
Uitând cu totul de asin
Şi vrând s-ajungă jupâniţă,
O jucăuşă măgăriţă
A-mbrobodit un bou străin. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NOULUI PATRON AL PLATFORMEI DE SOCIALIZARE TWITTER
Te joci cu soarta unor oameni vrednici
Și-n fața legii chiar nimic nu riști:
Întâi îi dai afară ca netrebnici,
Apoi îi chemi ca profesioniști?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
OPERAȚIUNE MEDIATICĂ SPECIALĂ?
„Știri explozive”, „informații bombă”,
„Avertisment”, „război în coaliție”…
Ce lexic belicos căzând în trombă
De pe ecran pe cap drept coerciție! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DUPĂ CONTROLUL PORNIT LA BĂNCI
DE CONSILIUL CONCURENȚEI,
ROBOR-ul AR FI LUAT-O DE-ODATĂ LA VALE
Care-o fi oare pricina
(O fi dat pesta, porcina?)
Că, de cum vine controlul,
Pe loc scade și ROBOR-ul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GUVERNATORUL, BĂNCILE ȘI ROBOR-ul
Le sperii c-un pazvantlâu
Că nu țin ROBOR-u-n frâu?
Strănute guvernatorul,
Să vezi cum scade ROBOR-ul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
A FOST ABROGATĂ LEGEA SISTEMULUI UNITAR DE PENSII?
Se rumegă problema majorării,
De parcă lumea toată-n jur e oarbă:
Ea s-ar produce-n urma aplicării
A unei legi ce astăzi e … cu barbă. (LERU CICOARE)
NICI ÎN MOMENTE DE CRIZĂ
NU SUNTEM TOȚI EGALI ÎN FAȚA LEGII?
Pensiile speciale
(Lângă cele generale)
Ce-s, în crizele cumplite,
Decât pensii nesimțite? (LERU CICOARE)
CA SĂ NU BATĂ LA OCHI, SĂ LE SCHIMBĂM DENUMIREA?
Pensiile speciale
Nu-s! Sunt pensii de serviciu.
Atunci cele generale,
Astea ce-s? De sacrificiu??!? (LERU CICOARE)
LA MAJORAREA PENSIILOR SENIORILOR
ȘI A LEFURILOR CELOR DIN SISTEM
NU-I VORBA DE UNUL ȘI ACELAȘI BUGET?
Câtă vreme nu-i bugetul,
Nu pot stabili procentul.
Dar cum cresc fără buget
Simbriile din baronet? (LERU CICOARE)
ARMATA – UNUL, INDEPENDENȚA – ALTUL
Când unul se retrage din Herson
Ca să-și salveze, salutar, armata,
Un altul e-acuzat de talion,
Că-și salvgardează, rezonabil, hata*? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Hata (ucr.) – casa; aici, prin extindere: țara.
ÎNTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS?
Eolohidronuclearelectrice
Și alte avuții, o, Românie,
Cu-acestea, dar, resurse energetice
S-avem și-un maxim preț la energie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE CÂND O PLAFONARE ȘI LA PREȚURILE LA ALIMENTE?
Majorarea-i o gogoașă,
Ilustrare-a unei fente,
Cât nu e stârpită-n fașă
Specula la alimente. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU MAI AI UNDE FACE GĂURI LA CUREA
Atâta rísipă de bani,
De parcă-i fără fund haznaua.
Pe tine doar, din an în ani,
Te sfătuiesc să-ți strângi cureaua. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROF.-ULUI GEORGICĂ MANOLE,
DUPĂ SCHIMBAREA PREFIXULUI (CU 7)
Cultivat, scrie cu har
Cărți, reviste și-n ziar;
Urarea: rămâi măcar
Nostalgic…sex(y)agenar! (DUMITRU BUJDOIU)
BURLEANU : AVEM NEVOIE DE O SCHIMBARE DE MENTAL
Parcă și el are chef
De-o schimbare, e normal;
Însă, până la mental,
Mai bine-l schimbăm pe șef. (DUMITRU BUJDOIU)
PE BECALI NU-L FURĂ NUMAI ARBITRII
S-a întâmplat într-o joi,
Doi tineri-i fură trei oi;
Iată-o soluție bună:
Prost la fotbal, mergi la stână! (DUMITRU BUJDOIU)
ELON MUSK A VÂNDUT DE 4 MILIARDE DOLARI
ACȚIUNI TESLA, SĂ VINĂ LA BRAN
D-aia n-a ajuns la Bran,
Că n-avea de tren vreun ban;
Apoi luă bilet de-ndată,
Dar nu era…cale ferată. ( DUMITRU BUJDOIU)
UN INDONEZIAN de 61 de ani e ginerică a 88-a oară (Click)
S-a-nsurat de-atâtea ori,
Să n-aibă copii din flori;
Mai vrea zece nunți, măcar,
Că, doar e …sex-agenar. (DUMITRU BUJDOIU)
DRAMĂ LA VÂRSTA A TREIA
Ȋn tinereţe multe a-nvăţat,
Dar la bătrâneţe le-a uitat.
Drama mare cu adevărat
Nu-i că uită, ci...că e uitat. (ADRIAN TIMOFTE)
URARE LA NUNTĂ
Decât o casă de piatră
Cu scandaluri şi cu ceartă
Mai bine e din chirpici
Şi iubire...cu lipici ! (IOAN TIMOFTE)
MAJORARE...DAR DEGEABA !
Şi pensia şi salariul
Se tot spune că vor creşte..
Dar asta nu ne ajută
Dacă totul se scumpeşte ! (IOAN TIMOFTE)
SCUMPIRI DE LA O ZI LA ALTA
Dacă până ieri la casă
Te costa vreo-caţiva lei...
Acum cu aceeaşi sumă
Ce-ai luat ieri, azi nu mai iei...!(IOAN TIMOFTE)