O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
De la Bârlad primesc numărul 56 / 2022 al revistei “ViaÅ£a noastră” . Un număr în care “defilează” ÅŸi un grup important de umoriÅŸti. Mihai Batog-Bujeniţă nu vine cu epigrame. Propune eseul “Despre graiuri” din care reÅ£in fraza care explică arhitectura textului: “Personal, dar fără nici o intenÅ£ie patrimonială, consider graiul ca fiind, metaforic vorbind, sâmburele în jurul căruia se construieÅŸte fructul pe care îl numim limbă. AÅŸa cum, în cazul fructului, influenÅ£ele exterioare transformă aspectul acestuia ÅŸi în cazul limbii necesităţile de exprimare ÅŸi de contact duc la îmbunătăţiri sau sărăciri lingvistice de cele mai multe ori temporare.”
AcelaÅŸi autor recidivează la pagina 126 cu articolul “Cetatea din depărtare”, unde face o călătorie la Soroca alături de distinsul domn “conu` Alecu”. Amatorii de istorie literară pot citi un text complet despre Păstorel Teodoreanu ÅŸi semnat de Mihai Livescu. ReÅ£in: „Dar vremurile se schimbă. El, Păstorel, nu. ComuniÅŸtii vin la putere, lui nu-i pasă. Se defilează de 1 mai, de 23 august, scriitorul e tot la ÅŸuete, prin restaurante. E incredibil ce continuă să scrie: „Pe drumeagul din cătun / Veneau ieri un rus ÅŸi-un tun; / Tunul rus / Åži rusul tun!” Sau: „ArmistiÅ£iul ne-a impus / Să dăm boii pentru rus! / Ca să completăm noi doza, / L-am trimis pe Petru Groza!” Amicii îl sfătuiesc s-o lase mai moale. Nici nu vrea să audă. Contra bolÅŸevicilor luptă cu două arme letale: vinul ÅŸi stiloul. Atacă demnitarii Republicii Populare Române. (…) ComuniÅŸtii nu mai rabdă! În 1960 i se confiscă manuscrisele ÅŸi o mare parte din bibliotecă. I se construieÅŸte un dosar ca la carte. E acuzat că a făcut băşcălie pe seama schimbării numelui bulevardului „Bonaparte” în „Ilie Pintilie”. E acuzat că a scris poezia „10 membri de partid (mdp)” pritocită pe la 1955-1956. Inspirată din „10 negri mititei”, capodopera „10 membri de partid (mdp)” circula, pe vremea comuniÅŸtilor, sub forma unei foi A4, dactilografiată pe ascuns la maÅŸina de scris. Este închis în 1961, în celebrul lot de intelectuali printre care se aflau Constantin Noica, Dinu Pillat, Simina Mezincescu ori Alexandru Paleologu”. Va fi eliberat, dar grav bolnav. Moare în ziua de 17 martie 1964. O proză cu final deschis, „MaÅŸina de culoare mov”, publică epigramistul botoşănean Gheorghe Enăchescu, alături de 12 catrene puse sub genericul „Puncte de întâlnire”: AtracÅ£ie fatală – „La ora de geografie / Vin elevii cu tot zorul- / Profesoara-arată bine… / …Cu arătătorul!”; Modă de moment – „Era în faÅ£a uÅŸii aÅŸteptat - / Iubita i-a ÅŸoptit-o drept în faţă: / - De astăzi voi începe-o nouă viaţă, / Drept care mi-am găsit un tehnocrat…”. O doză de epigrame asezonate cu ironie consistentă publică ÅŸi Max OpaiÅ£. Să reÅ£inem două: Unui maestru al epigramei – „Expert fiind în epigramă, / A creionat cu dibăcie / Portrete multe, mai cu seamă, / La cei ce nu-s de meserie.”; Unui guraliv la stomatolog – „Pentru cel cu vorbă multă, / Interes prea mare… nu-i! / Numai unu-l mai ascultă / Åži se uită-n gura lui!” Revista ne aminteÅŸte că în perioada 20 iulie – 4 august, la VoineÅŸti (Covasna) s-au organizat manifestări în cadrul Festivalului „Sântilia – Nedeia mocănescă”. Organizatorii au lansat ÅŸi un concurs de epigrame cu tema „Sântilia VoineÅŸtilor”, dintre care revista a selecÅ£ionat câteva: Florin Rotaru (La Sântilia din VoineÅŸti) – „Vezi la VoineÅŸti de sărbători / Femei frumoase, jocuri, flori, / Cornute mici, cornute mari / AleÅŸi locali, parlamentari.”; Vasile Larco (Obicei la nunta VoineÅŸtenilor) – „NaÅŸilor în curtea mare / Însurăţeii cei de viaţă plini / Le scot pantofii din picioare / Că sunt deja-ncălÅ£aÅ£i cu cei doi fini!”; Grigore Cotul (Obicei pastoral) – „De Sântilie a urcat / La el în munÅ£i, să-i tundă mieii / Dar tunsul fost-a amânat / Să-i facă poftele femeii.”; LaurenÅ£iu Ghiţă (Sântilia VoineÅŸtilor) – „Obicei ce-aduce multă bucurie / Dacă el s-ar Å£ine, cum e necesar, / Åži de Sf. Petru, ÅŸi de Sântilie, / Åži de sfinÅ£ii ceilalÅ£i, toÅ£i, din calendar.”
O pagină de „Umoristice”, cu săgeÅ£i directe către vârsta a treia, este ocupată cu folos de profesorul Ion Dobrin: Speranţă – „Un bătrân se plânge, trist ÅŸi abătut / Că iubirea pură îl cam ocoleÅŸte / Cineva, tovarăş foarte priceput / Ai răbdare, zice, are balta peÅŸte / Poate chiar aceea nici nu s-a născut!”. Gheorghe Niculescu ne propune un set de „creionări” bazat pe jocuri de cuvinte ÅŸi o colecÅ£ie de catrene, invitându-ne direct să râdem: Dorinţă îndeplinită – „El la Domnul se ruga / Să apuce pensia / Åži-acum dă, de astă vară, / Pensie alimentară.”; Spovedanie – „Îi zic popii: am să tac / Fiindcă n-am ce să fac; / De când mă-nsurai, părinte, / Am rămas fără cuvinte!” Pagina de antologie a epigramei e, ca de obicei, semnată de Nelu Vasile – NEVA. În acest număr cititorul găseÅŸte 24 de epitafuri: Florin Rotaru (Epitaf) – „Aici a decedat Onoarea, / Ţărâna sa uÅŸoară fie-i! / Stă scris pe-o placă la intrarea / În Parlamentul României.”; Traian Mecotă (Epitaf unui poet) – „Ics a fost poet de seamă, / Dar efortul ce-a depus / Ca să scrie-o epigramă / La răpus!”; Ion N. Barbu (Epitaf) – „Bătrânii spun că nu se poate / În viaţă să le ai pe toate; / Dar lui, moÅŸneag cu părul sur, / Nu i-a lipsit nici un cusur!”; D. C. Mazilu (Epitaf unui birocrat) – „Sub această piatră mare / Zace-un birocrat din fire; / Are număr de intrare / Însă n-are de ieÅŸire.” Se citesc cu zâmbetul pe buze ÅŸi catrenele lui Costică Dumitriu: Semn electoral – „O ÅŸopârlă românească / E un semn de bunăstare, / Face pensia să crească / Înainte de votare.”; Starea sănătăţii – „Compensatele-s puÅ£ine / Dar vom fi chemaÅ£i la vot, / Fiindcă cei cu bani ÅŸi vile, / Au ÅŸi ei dureri în cot!”; Parodie geografică – „Å¢ara noastră AUR poartă, / AUR ÅŸi în parlament / Am avea o altă soartă / Dacă am vota atent.”
„ViaÅ£a noastră” rămâne o revistă ale cărei 150 de pagini nu pot fi decât un leac pentru orice vârstă ÅŸi pentru orice preferinţă. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MÂNDRIE NAÅ¢IONALÄ‚
Lumea ştie, de-astă dată
Tot românu-i plin de fală,
Că-ntr-o ţară-aşa curată
Åži dosarele se spală… (FLORINA DINESCU)
POLITICA ÅžI MODA
Pentru ele se constată
Permanenta lor schimbare:
Prima-i de partid dictată
Iar a doua-i la-ntâmplare. (ELENA MÂNDRU)
LA ALEGERI
Preocupaţi de viitor,
Cu mintea noastră de pe urmă
Alegem ţării un „păstor”
Şi nu un hoţ, ci chiar o turmă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
IERI ÅžI AZI
Demult credeam că doar din Est lumină
Venea, dar azi în strămoÅŸeasca-mi vatră,
Cu-aport din Vest, speranţa e deplină
S-ating belşugul... epocii de piatră. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
INSTANTANEU TURISTIC
La munte sus, în plin sezon
În atmosfera cu ozon
SimÅ£i că trăieÅŸti, că mai exiÅŸti…
Păcat că sunt pe el turişti! (VASILE LARCO)
VIAÈšA CA O MONEDÄ‚
Din ce-am făcut în astă viaţă,
Nu-mi pare rău, căci mi-a plăcut,
În schimb - privind cealaltă faţă -
Regret acum... ce n-am făcut! (MIHAI HAIVAS)
PRELUDIUL UNEI AVENTURI
De ochii lumii m-am ferit,
Şi cum credeam că soţul nu-I,
M-am dus la ea ÅŸi-am nimerit,
Cu ochiul stâng , în pumnii lui. (GRIGORE COTUL)
CHEMAREA LA MATCÄ‚
Români din Vest, e toamnă iară,
Deci faceţi plin maşinilor -
VeniÅ£i să burduÅŸim, în Å£ară,
Hambarele... străinilor! (PETRU IOAN GÂRDA)
ARMÄ‚ STRATEGICÄ‚ LA CHIÅžINÄ‚U
Oricât s-ar afla de tare,
Nu ne-ar bate hoarda slavă,
Dacă n-ar avea-n dotare
Coada de topor moldavă. (ION DIVIZA)
BALADÄ‚ VECHE, REVIZUITÄ‚
Nu-mi mai spune nimeni lotru,
Sunt acum investitor;
N-am furat un lemn din codru,
L-am dat tot străinilor. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA VREME DE EPIDEMIE
Doamna suferea cumplit
Frământând în mâini poÅŸeta
Find’că soÅ£ul, un tâmpit,
A plecat cu Izoleta! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RÄ‚TÄ‚CIRE
Din turmă, oaia azi, nătânga,
La ÅŸes, la deal, ca ÅŸi la munte,
O ia la dreapta sau la stânga
Ciobanul de-i măgar în frunte! (ION MORARU)
TRADIÅ¢II … MODERNE
Mândra cu poalele-n brâu
Spală rufele la râu,
Că badea nu i-a luat
Nici maşină de spălat,
Nici iPhone şi nici tabletă,
Numai…banii din poÅŸetă! (DUMITRU MONACU)
ÎNSCRIERE
AÅŸ fi avut ceva profit
Dar n-am intrat, deoarece
Nici nu m-am prea înghesuit
Åži-aveam dosar … în degrade. (VASILE PREDESCU)
UNUI DEPENDENT DE I.T.
Rătăcit în lumea-n care
CLICK-ul poate fi ,,rival",
PoÅ£i sfârÅŸi, cu mic, cu mare,
Sclav în mediul ... virtual! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNUI INDIVID COMPLEXAT
Amicul e total schimbat,
Că umblă peste tot un zvon,
Din care lumea a aflat
Că ar avea un... neuron! ( MAX OPAIŢ )
TRASEISM POLITIC
La întâlniri, (cu linguÅŸeli!)
Sau pe la vreo ,,petrecere",
Sunt unii care vând ,,momeli "
La ,,amatori",... în trecere! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNEI DOMNIÅžOARE,
LA VREME DE CRIZÄ‚
Fi-ndcă se obişnuieşte,
După vechiul obicei,
După ce-a luat un ,,peste",
Euro-i rămân ÅŸi... ei ! ( MAX OPAIÅ¢ )
LA SAUNÄ‚ CU ÅžEFUL
Mai tineri sau mai în etate,
Servilii toţi au constatat:
“Pe ÅŸeful tău de-l speli pe spate,
Un an de zile eÅŸti curat”… (GHEORGHE BÂLICI)
GROSIMEA CONTEAZÄ‚
Aurul, spectaculos,
Declanşează hazul,
Când la gât e lanÅ£ul gros,
Cum e ÅŸi obrazul! (VALENTIN DAVID)
SCHIMBARE DE SEX
Vecina mea e o minune
De mult a depăşit complexul,
Şi-ntotdeauna-n staţiune
… Schimbă sexul! (GEORGE EFTIMIE)
ZIARISTUL
Când n-are-un furt, omor, sau un viol,
La tastatură-şi intră bine-n rol
Åži-ÅŸi ia în dinÅ£i o inimă vitează –
Omoară, jefuieÅŸte, violează… (DAN NOREA)
FOCUL CONJUGAL
Casă noi avem de piatră,
Căci de când m-am însurat,
Ea aprinde focu-n vatră
Åži apoi îl stinge-n pat! (MIHAI ENACHI)
VRABIA … MIHAI VITEAZU
O vrăbiuţă mai fâÅŸneaţă
Se confesa la o becaţă:
Proverbul zice de mălai,
Da` eu visez la un… altceva. (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA SAXOFONULUI
Dintre alămuri, saxofonul
Aduce-a voce omenească
Dar, din păcate, azi trombonul
E căutat să ne „vorbească”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CICOLATEI CU MIGDALE
Ce desfrâu hiper caloric
Urlă doctorul cutare
Mă opun, chiar categoric!
Dar ce are prin sertare?... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA TONGUE TWISTER
Cum ce e asta n-am habar
Umblai la un dicționar
Acum mi-e mintea lămurită
Înseamnă limbă-mpleticită! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „HAOSUL NU MOARE NICIODATÄ‚”
Că haosul nu moare niciodată
Îmi pare-o formulare redundantă
Doar știm că lumea s-a născut din haos
Iar ordinea e doar un mic repaos.
Știu, corect e „repaus” dar... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „NU MÄ‚ UITA!”
Firicel de floare-albastră
Floare de „nu mă uita”
Noi, în țăriÈ™oara noastră
Nu mai vrem culoarea ta! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ORIGAMI
Cum, nu știți ce-s origami?
Sunt bărcuÈ›e de hârtie,
Nu sunt iahturi la Miami
Alea-s la oligarhie... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
O BEÅ¢IE DE POMINÄ‚
Au băut mult într-o noapte
Stabilind, vorbind retoric,
C-au atins cu-aceste fapte
Iarăşi maximul istoric. (VASILE MANOLE)
SOCRATIANA CINSTITULUI
Sărăcia-mi fuse rostul,
Multe am ştiut să-ndur;
Mă întreb acum, ca prostul,
Cum de n-am ştiut să fur?! (CONSTANTIN PROFIR)
SÄ‚RUTUL
Răspunsul chemării
Spre tainele firii:
Pecetea iubirii
Sau cea a trădării. (EUGEN DEUTSCH)
SE POATE ÅžI AÅžA
Uitând cu totul de asin
Åži vrând s-ajungă jupâniţă,
O jucăuşă măgăriţă
A-mbrobodit un bou străin. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
NOULUI PATRON AL PLATFORMEI DE SOCIALIZARE TWITTER
Te joci cu soarta unor oameni vrednici
Și-n fața legii chiar nimic nu riști:
Întâi îi dai afară ca netrebnici,
Apoi îi chemi ca profesioniÈ™ti?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
OPERAÈšIUNE MEDIATICÄ‚ SPECIALÄ‚?
„Știri explozive”, „informaÈ›ii bombă”,
„Avertisment”, „război în coaliÈ›ie”…
Ce lexic belicos căzând în trombă
De pe ecran pe cap drept coerciție! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DUPÄ‚ CONTROLUL PORNIT LA BÄ‚NCI
DE CONSILIUL CONCURENÈšEI,
ROBOR-ul AR FI LUAT-O DE-ODATÄ‚ LA VALE
Care-o fi oare pricina
(O fi dat pesta, porcina?)
Că, de cum vine controlul,
Pe loc scade și ROBOR-ul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GUVERNATORUL, BĂNCILE ȘI ROBOR-ul
Le sperii c-un pazvantlâu
Că nu È›in ROBOR-u-n frâu?
Strănute guvernatorul,
Să vezi cum scade ROBOR-ul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
A FOST ABROGATÄ‚ LEGEA SISTEMULUI UNITAR DE PENSII?
Se rumegă problema majorării,
De parcă lumea toată-n jur e oarbă:
Ea s-ar produce-n urma aplicării
A unei legi ce astăzi e … cu barbă. (LERU CICOARE)
NICI ÎN MOMENTE DE CRIZÄ‚
NU SUNTEM TOÈšI EGALI ÎN FAÈšA LEGII?
Pensiile speciale
(Lângă cele generale)
Ce-s, în crizele cumplite,
Decât pensii nesimÈ›ite? (LERU CICOARE)
CA SÄ‚ NU BATÄ‚ LA OCHI, SÄ‚ LE SCHIMBÄ‚M DENUMIREA?
Pensiile speciale
Nu-s! Sunt pensii de serviciu.
Atunci cele generale,
Astea ce-s? De sacrificiu??!? (LERU CICOARE)
LA MAJORAREA PENSIILOR SENIORILOR
ȘI A LEFURILOR CELOR DIN SISTEM
NU-I VORBA DE UNUL ȘI ACELAȘI BUGET?
Câtă vreme nu-i bugetul,
Nu pot stabili procentul.
Dar cum cresc fără buget
Simbriile din baronet? (LERU CICOARE)
ARMATA – UNUL, INDEPENDENÈšA – ALTUL
Când unul se retrage din Herson
Ca să-și salveze, salutar, armata,
Un altul e-acuzat de talion,
Că-și salvgardează, rezonabil, hata*? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Hata (ucr.) – casa; aici, prin extindere: È›ara.
ÎNTREBARE FÄ‚RÄ‚ RÄ‚SPUNS?
Eolohidronuclearelectrice
Și alte avuÈ›ii, o, Românie,
Cu-acestea, dar, resurse energetice
S-avem și-un maxim preț la energie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE CÂND O PLAFONARE ȘI LA PREÈšURILE LA ALIMENTE?
Majorarea-i o gogoașă,
Ilustrare-a unei fente,
Cât nu e stârpită-n fașă
Specula la alimente. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NU MAI AI UNDE FACE GÄ‚URI LA CUREA
Atâta rísipă de bani,
De parcă-i fără fund haznaua.
Pe tine doar, din an în ani,
Te sfătuiesc să-È›i strângi cureaua. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PROF.-ULUI GEORGICÄ‚ MANOLE,
DUPÄ‚ SCHIMBAREA PREFIXULUI (CU 7)
Cultivat, scrie cu har
Cărți, reviste și-n ziar;
Urarea: rămâi măcar
Nostalgic…sex(y)agenar! (DUMITRU BUJDOIU)
BURLEANU : AVEM NEVOIE DE O SCHIMBARE DE MENTAL
Parcă și el are chef
De-o schimbare, e normal;
Însă, până la mental,
Mai bine-l schimbăm pe șef. (DUMITRU BUJDOIU)
PE BECALI NU-L FURÄ‚ NUMAI ARBITRII
S-a întâmplat într-o joi,
Doi tineri-i fură trei oi;
Iată-o soluție bună:
Prost la fotbal, mergi la stână! (DUMITRU BUJDOIU)
ELON MUSK A VÂNDUT DE 4 MILIARDE DOLARI
ACÈšIUNI TESLA, SÄ‚ VINÄ‚ LA BRAN
D-aia n-a ajuns la Bran,
Că n-avea de tren vreun ban;
Apoi luă bilet de-ndată,
Dar nu era…cale ferată. ( DUMITRU BUJDOIU)
UN INDONEZIAN de 61 de ani e ginerică a 88-a oară (Click)
S-a-nsurat de-atâtea ori,
Să n-aibă copii din flori;
Mai vrea zece nunți, măcar,
Că, doar e …sex-agenar. (DUMITRU BUJDOIU)
DRAMÄ‚ LA VÂRSTA A TREIA
Ȋn tinereţe multe a-nvăţat,
Dar la bătrâneÅ£e le-a uitat.
Drama mare cu adevărat
Nu-i că uită, ci...că e uitat. (ADRIAN TIMOFTE)
URARE LA NUNTÄ‚
Decât o casă de piatră
Cu scandaluri şi cu ceartă
Mai bine e din chirpici
Åži iubire...cu lipici ! (IOAN TIMOFTE)
MAJORARE...DAR DEGEABA !
Åži pensia ÅŸi salariul
Se tot spune că vor creşte..
Dar asta nu ne ajută
Dacă totul se scumpeşte ! (IOAN TIMOFTE)
SCUMPIRI DE LA O ZI LA ALTA
Dacă până ieri la casă
Te costa vreo-caţiva lei...
Acum cu aceeaşi sumă
Ce-ai luat ieri, azi nu mai iei...!(IOAN TIMOFTE)