Loc de dat cu… EPIGRAMA (204)

Loc de dat cu… EPIGRAMA (204)

Revin la  „Braşovul literar” nr. 4-5 din 26 noiembrie 1932, un număr dedicat lui Cincinat Pavelescu, şi cred că merită citite cele scrise de Nichifor Crainic în deschidere:

„Generaţia noastră, care şi-a făcut educaţia literară înainte de război, a acordat un credit larg
poeţilor. I-a iubit mult şi l-a criticat puţin. A ştiut să primească de la fiecare ce-i putea dărui mai
bun. Poezia, ori de unde venea, era crâmpeiu din cer.  Intre noi şi Cincinat Pavelescu, sexagenarul de azi, st
ă o distanţă de douzeci de ani. Noi am respectat-o delectându-ne cu serenadele, liedurile, fabulele şi epigramele lui. Când venea să ne citească la şezătorile  duminicale ale Universităţii bucureştene, unde poeţii erau oaspeţii cei mai aplaudaţi, Cincinat era senzaţia zilei. Ştia să ne înduioşeze cu lirismul galant al unui cântec şi să ne înveselească imediat cu fulgerul surprinzător al unei epigrame.

Noi, Universitatea de atunci, eram sămănătorişti. Ne închinam altor idoli decât el. Dar Cincinat
ne plăcea tocmai fiindcă venea din altă lume. Verva lui care contrasta cu celebra-i chelie precoce, versul lui care concorda cu înfăţişarea-i de-o ireproşabilă eleganţă, coborau între noi din salonul boieresc pe care socialmente îl uram, dar afinităţile culturii franceze ne făceau să-l acceptăm în literatură. Cincinat era poet de spirit în sensul franţuzescului esprit. Prin aceasta, el era trubadurul galant al clasei dominante din care făcea oarecum parte ca fiu de latifundiar, dar totdeodată versurile lui le spunea pe dinafară golănimea universitară. Nu ştiu ce sugestii de aristrocraţie inaccesibilă se desfăceau din poezia lui, amabilă fără să fie ieftină, muzicală fără să renunţe la naturaleţe.

Pentru generaţia de azi, care dansează tango şi-i cântă romanţele „Pentru ochii tăi cei dulci"
şi „Iţi mai aduci aminte, doamnă?" fără să ştie cine le-a scris, am impresia că Cincinat e un    necunoscut. El a fost poetul faimos al unei clase dominante care s-a prăbuşit. In locul ei, democraţia a ridicat pe culme mitocani care abia pot să-şi înoade cravata, de-o impenetrabilă opacitate pentru lucrurile spiritului. Dacă latifundiarii de altădată aveau saloane pentru poezie, latifundiarii de azi ai votului universal n-au decât antecamere pentru cismele agenţilor electorali.  In locul spiritului ei gustă pastrama injuriei ; în locul madrigalului pamfletul trivial şi masiv, pe măsura noilor moravuri.  Altă lume. Viguroasă, dar barbară. Delicateţa lui Cincinat Pavelescu supravieţuieşte izolată şi în dezacord cu această lume nouă.

Dar antologia românească are o pagină în plus prin poezia lui care plânge cu un ochiu şi râde cu cellalt. Cincinat e un suspin liric dublat de o ironie ghimpoasă. Dublat, dar nu amestecat. Heine, al cărui nume îl recheamă unele laturi din personalitatea liricului nostru, e un echivoc: oftează parcă înadins ca să-şi batjocorească oftatul. Cincinat suspină în lied, iar când vrea să înţepe scrieepigrame. Personal l-am cunoscut abia după război. Ce om şlefuit şi trufaş şi inaccesibil; de aproape e pâinea lui Dumnezeu. Nimănui nu i se potriveşte acest cuvânt profund creştin al poporului nostrum ca lui Cincinat : pâinea lui Dumnezeu. Un liric care nu e egocentric, un epigramist care nu e orgolios. Despre poezia lui îţi vorbeşte ca despre un limbaj propriu şi firesc care, fără să te ridice, nu te coboară. El a păstrat până la 60 de ani candoarea artei care a fost odată jocul copilăresc al omenirii.

Iţi spune un vers nu ca să-l lauzi, ci ca să-ţi facă plăcere. Nu e acesta destinul iniţial al oricărei arte — de a sluji bucurii altora?  Dacă orgoliul modernilor a corupt acest destin, Cincinat a rămas, prin substanţa unui suflet candid, la concepţia risipei de sine întru bucuria semenilor.

Şi omul e tot ca artistul. Aş putea să jur că Cincinat n'a făcut nimănui niciun rău. E incapabil.

Dar e capabil să-şi dea totul pentru a mângâia, discret, o suferinţă. Căci poetul acesta care a făcut figură de dandy e un creştin adevărat.  Nu teologal, ci uman. Un exemplar tipic de creştinism românesc, fără patos exterior, ascuns sub aparenţe, fiindcă e substanţial, crescut odată cu acest popor, prin două mii de ani.
Odată, întâlnindu-l în ajunul încununării lui cu premiul naţional:
— Ştii că te vor premia?  îl vestesc eu.
— Dacă mă premiază, cu suta de mii repar cavoul părinţilor mei. E un gând care mă urmăreşte de mult.
Altădată, intrând în cămăruţa Iui de hotel, pe masă un mare buchet de flori:
— Pentru cine-l pregăteşti?  îl întrebai eu din coada ochiului.
— Uită-te în perete, deasupra lui : e potretul mamei. I-au plăcut florile. Dimineaţa înainte de
a intra în tribunal, mă duc la piaţă şi-i aduc.
Lângă flori, o carte veche de rugăciuni. Eu nu mă culc până nu mă rog pentru toţi prietenii
si binefăcătorii mei.
Pe un om ca Cincinat nu poţi să nu-l iubeşti. Din toate amintirile întâilor ani de poezie, din
toate impresiile prieteniei de azi smulgem cuvântul sărbătoresc:
— Să trăieşti, Cincinat!”

Dintre epigramele lui Cincinat Pavelescu, redacţia selectează doar 7  pe care le publică la pagina 75:

UNUI AMATOR

Na-ţi epigrama, am citit-o.
Dar, nu ştiu — naiba să mă ia!
Plăcerea de-a ţi-o 'napoia
E singura ce am simţit-o.
 

MARELUI CARAGIALE,

PE CÂND ERA BERAR 

(la această epigramă a

colaborat însuşi Maestrul)
Iancu Luca Caragiale
Iţi dă berea cu măsură.
Face şi literatură...
Însă nu face parale!


UNUI POET PREA FECUND 

Un premiu dăruesc în bani
Cui calcula-va 'n zece ani
Câţi paşi străbate bulevardul
Şi câte rânduri necitite,
Pe fiecare zi, comite
Bardul !


UNUI POET NETALENTAT

DAR FOARTE PLETOS

Găsesc că prea se 'ngâmfă el
Cu păru-i arhiabondent:
Alecsandri era mai chel
Şi par'că-avea mai mult talent!


REGRETATULUI POET ORESTE 
(pentru laudele exagerate aduse lui Nigrim,

din recunoştinţă că-l invitase la via sa dela Buzău.
Habent sua fata...
)
Tu de Nigrim să nu te-atingi, Oreste.
E scris în cer destinul fiecărui.
Eu, atacându-1, l-am creiat ce este.
Cu lauda-ţi anemică, tu-1 nărui!


REGRETATULUI SCRIITOR ION ADAM,

(care mi se plângea într'o scrisoare că
unii critici i-au contestat fondul  şi alţii forma)

Adame, biblicul tău nume
Orice discuţie o curmă:
Ca om, eşti cel dintâi pe lume,
Ca scriitor, eşti cel din urmă.

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

OPINIA UNEI SOŢII

Întrebată de un blond

Ce-i amorul excitant,

Ea-i răspunse, că, în fond,

E doar cel cu un amant. (ELENA MÂNDRU)

 

EPIGRAMA…

Cu clonţul său răscolitor,

Muşcând precum un brav condor,

E PASĂREA lansată-n zbor

Pe aripi suple de umor! (EUGEN DEUTSCH)

 

UNUI IBOVNIC

Continuându-şi drumul, fără preget,

Spre inima frumoasei ca o zână,

I-a pus inelul dragostei pe deget,

Iar ea i-a înşfăcat întreaga mână. (VASILE LARCO)

 

OMUL CINSTIT ÎN EDEN

Când a intrat i-au zis lui: stai!

De bunătăţi să nu te-nfrupţi,

Şi izgonit a fost din rai,

Că nu era din cei corupţi. (VASILE LARCO)

 

HIPICĂ

Indiferent de stilu-ales,

O importanță, sigur are

Să fii cu frâu-n mâini, mai des,

Pe situație călare.(MIHAI HAIVAS)

 

ACCIDENT NEPREVĂZUT (dactil)

Sigur, te-mpiedici ușor

Dac-abuzând de umor,

Viața, când nu ai idei,

Peste picior prea o iei! (MIHAI HAIVAS)

 

CĂZUT LA DATORIE

Cum m-am apă, nici săpun,

Doar restanţe la chirie,

Despre mine pot să spun,

Că-s căzut la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SINTAGMĂ FINANCIARĂ

Pe toţi ea ne ţine-n gheare

Şi deşi n-are coroană

O numim cu-nfiorare

Datoria suverană. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DINTRE DOUĂ RELE…

Să mergi în Iad! – mi-a zis nevasta

Şi cred că o voi asculta,

Trăind, la nesfârşit, năpasta;

Decât să merg în Rai cu ea… (PETRU IOAN GÂRDA)

 

NATURĂ VIE

La nudişti, pe ţărm, la soare,

O gagică şi un tip:

Ea, întinsă pe nisip,

El, încins, pe…trei picioare. (PETRU IOAN GÂRDA)

 

 

 

UNUI PROASPĂT JURNALIST

Dorindu-şi mult să facă presă,

L-au angajat, dar la final,

La rugămintea lor expresă,

Va scrie presă de scandal. (GRIGORE COTUL)

 

UNEI SCRIITOARE

Eu fac o simplă constatare,

Da-ncerc să-i caut un temei:

Deşi-s trei genuri literare

Niciunul nu e genul ei. (GRIGORE  COTUL)

 

ŢĂRANUL ŞI APA CURENTĂ LA SATE

Lucrător, din moşi strămoşi, cu sapa,

El a dat acuma de belea:

Ce să facă dumnealui cu apa

Dacă n-are după ce s-o bea?! (ION MORARU)

 

UNUI LEADER ECOLOGIST

Ca să nu mai fie iară

Poluare pe Pământ,

Unii apă-i dau la moară

Alţii vor să-i deie …vânt! (ION MORARU)

 

 

DRESORUL DE TIGRI

Cu forme pure, minunate,

În tigru ea m-a transformat

Şi-acum am negre dungi pe spate…

C-avea o brută de bărbat! (VALENTIN DAVID)

 

SUPRAOFERTĂ

Că socrii, oameni în etate

M-au păcălit, e lucru cert:

Plocon mi-au dat o jumătate…

Când eu mă mulţumeam cu-n sfert! (VALENTIN DAVID)

 

M-AM SUIT ÎN DEALUL CLUJULUI

Din dealul Clujulu, de sus,

Pe unde nu miroase-a rus,

Prin suferinţă şi prin hău

Se vede pân` la Chişinău!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

FURTUNĂ ÎN CANCELARII EUROPENE

Europa-şi are banii,

Dar demult a înţeles-o:

Sunt mai tari americanii;

NATO bună că ţi-am dres-o!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

 PROMOVAREA FEMEII ÎN POLITICĂ

Oportunitatea-i mare

Ca să schimbi ,,partidele"

În politică, dar pare,

Amatoare-s...damele ! (MAX OPAIŢ)

 

 

FIŢE ÎN SEZONUL ESTIVAL

Pâinea nu mai e pe placul

Celor care merg la mare;

Ei preferă azi colacul,

 .....................de salvare ! (MAX OPAIŢ)

CU DUS şi ÎNTORS!

Grija n-o mai port în spate;

Anii când încep să ,,toarne",

Cu femeia în etate,

Soţul nu mai poartă... ,,coarne"! (MAX OPAIŢ)

 

 

LUCIDITATE

Cu anii, te îmbraci frumos,

Cu eleganţă şi cu tact;

Eşti tot mereu mai arătos,

În schimb, refuzi să ai ...contact! (MAX OPAIŢ)

 

SPOVEDANIE

Faptele fie-mi iertate,

Nu m-am purtat cu virtute

Şi-am adunat doar păcate

(Ah, ce amintiri plăcute!) (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA NUDIŞTI

Faptul mă uimeşte

Şi este firesc:

Nimeni nu vorbeşte,

Dar toţi se hlizesc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

VREMURI ÎNTUNECATE ÎN ŢARĂ

Cum mi-arată simţul critic,

“Ceaţă” densă şi nevoi,

Izvorâte din politic,

Cad năvalnic peste noi. (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

CICĂ AZI E ZIUA LUĂRII COPIILOR LA LOCUL DE  MUNCĂ

Copiii să îi iau la muncă,

Cópii sa fac la ce-am muncit?

Și ăl de fluieră pe luncă

Să-și ia copiii la cosit?.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA BUDINCII DE CIOCOLATĂ

Nu mă fac de caterincă,

N-am mâncat așa budincă

Nu că sunt anahoret

Dar mă tem de diabet. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

COMPARAȚIE

Eu tot nostalgic am rămas

După regimul odios

Atunci, dacă „trăgeai” pe nas

Urgent te ascundeau la dos! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

NEDUMERIRE

Eu mă-ntreb: beizadeaua

Care-și pompează praf în nas

Cu ce-și plătește „acadeaua”

Că el la muncă zice „Pas!” ?? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

MODELUL OCCIDENTAL

Mă uit la filmele din vest:

Consumul nu mai e bravadă

Și nu mai cumperi ”praf” pe șest,

Găsești la orice colț de stradă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA APARATELOR DE FOTOGRAFIAT

Acum sunt piese de muzeu

Nu-ți mai atârnă greu de gât

Că poze faci instantaneu

Cu-n clic pe telefon și-atât! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICĂ AZI E ZIUA URMĂRIRII METEORILOR

Un meteor ai fost, Florine

Și nici măcar strălucitor!

Ai demonstrat, chiar foarte bine,

Că-n lume totu-i trecător... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA BANCURILOR

La bancuri, nu ne lăudăm

Noi suntem cei mai buni din ligă

Iar după aia așteptăm

Să facă „poc” o mămăligă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CAMPANIE ELECTORALUL

Politicul e iarăşi consecvent

Propune cântăreţi în Parlament,

Ce ne vor ferici norodul

Cântându-i la moment…Prohodul! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

CHIRURGII, CERERE ŞI OFERTĂ

Pentru-a fi eficienţi

Când doar banii azi contează,

Dacă nu au pacienţi

Între ei se operează. (VASILE MANOLE)

 

UN MILIONAR LA CONSULT

Doctorul în mod brutal

I-a luat din prima faţa,

Atacând în mod frontal:

- Ce doreşti, banii sau viaţa? (VASILE MANOLE)

 

EPIGRAMA VĂZUTĂ DE O NIMFOMANĂ

Trei băieţi

Iubăreţi

Şi-un mulatru

`n versul patru. (DAN NOREA)

 

PLAN ANTI-CRIZĂ

Voi bea cu mult devotament,

În crâşmă mă vor prinde zorii,

Ca să salvez de faliment

                        Producătorii. (DAN NOREA)

 

DRAGOSTEA ÎŢI IA MINŢILE

O vacă sexi-n chimonou,

Încoronată ca  Miss Plaur,

Curtată insistent de taur,

Luă – ca vaca – tot un bou. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

CĂŢELUŞ ARHETIPAL

„Căţeluş cu părul creţ

Fură raţa din coteţ”;

Căci de fură doar un ou,

Zice-ograda că e bou. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

ÎMBRĂCĂMINTE

Şi când vara e fierbinte

Omul are-mbrăcăminte,

Iar atunci când dânsul minte

Se îmbracă şi-n cuvinte! (MIHAI ENACHI)

 

PUNCTUL G

Fiind de fel echidistant,

Constat că pentru fiecare

E punctul cel mai excitant

Ce pune VIAŢA în mişcare! (MIHAI ENACHI)

 

 

 

FIECARE CU INTERPRETAREA SA?

Dacă fostele – sovietice – republici

Rușii le socot „pământ rusesc”,

Afișa-va când Bruxelles-ul chejii publici,

N-o pretinde că UK*- i  pământ UEsc? (NICOLAE MĂTCAȘ)

*UK (abr. engl. United Kingdom)  - Regatul Unit; Marea Britanie.

 

 

ORI E LAIE, ORI BĂLAIE

(În legătură cu acceptarea statutului de candidată în UE pentru RM)

Unii-ar vrea, ca luciole,

Și-n UE, și-n CSI.

Nu poți, oricât ți-ai dori,

Sta cu fundu-n două iole. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ASISTENȚĂ DIN PARTEA PARTENERILOR OCCIDENTALI

PENTRU ARMATA MOLDOVENEASCĂ

Se-narmează, cerebrală,

Armata Națională.

De fapt, nu se înarmează,

Ci doar se   ... modernizează. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CAPITULAREA UCRAINENILOR – CONDIȚIA KREMLINULUI

PENTRU ÎNCEPEREA TRATATIVELOR DE PACE

Cinic,  rușii-ar vrea să-ngenuncheze

Un popor și-o țară de eroi.

Cum să ceri, dar, să capituleze,

Când tot ei ne spun că nu-i război?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE LA MĂRIRE LA CĂDERE NU-I DECÂT UN PAS

A/l-au demisionat,

Brusc, (pe-) al doilea om din stat.

Din fost prim, azi - nedorit,

Ba și ultimu-n partid. (LERU CICOARE)

 

 

CÂT MAI EXISTĂ BUNI CÂRPACI

Coate goale fug la vale?

Le opresc, tăind din poale.

Prețul, șui, o ia din matcă?

De la șold mai taie-o platcă.

Nici vetust, nu se dezminte

Anteriul lui Arvinte (LERU CICOARE)

 

 

MINISTRUL EDUCAȚIEI CONSTATĂ DE PE MARGINE

CĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL EȘUEAZĂ FĂRĂ MEDITAȚII

Poate, nu-și au rost în școală

Nechemații profesori.

N-ai putea s-o faci normală:

Numai din meditatori?! (LERU CICOARE)

 

 

UN ASISTAT SOCIAL ȘI O PENSIONATĂ RETRIBUITĂ

CONFORM PRINCIPIULUI CONTRIBUTIVITĂȚII

Viața toată greierașul

A cântat cu fluierașul.

Asistat azi, irmilicii

Îi bat pensia furnicii. (LERU CICOARE)

 

 

STRĂDUINȚĂ INOPERANTĂ

Ai vrea ca să mă tragi pe sfoară?

Mai bine-mbălsămează-ți leșul,

Că dau hienele la scară.

Pe mine nu mă duci cu preșul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ARE? N-ARE?

Tanábra n-aibă nici un preț,

Tot nu ți-o dă cu nici un preț.

Pe ea el pune mare preț

Ori e ședevru fără preț? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

LA CHEMAREA INIMII

Nu avea băiatul școală.

Dornic de eutrofíi,

A fost dat spre pricopseală

La un curs de sindrofii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DORUL DIN STRĂINĂTĂȚI

Când o luă la picior,

Nu știa Chira de dor.

Acum a mai prins la minte,

Doar că dorul nu se vinde. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

BURLEANU ȘI GAȘCA LUI, GROPARII FOTBALULUI

Ne bătură și slovacii,

N-avem juniori; toți dracii

Că sunt numiți antrenori,

Doar votanți de impostori. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

JE SUIS PETROV

Sunt jignit de tagma lor,

Că mă cheamă chiar Petrov;

Și eu sunt un turnător,

Dar la un bar din Ostrov. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

(NE)POTRIVIRE NUMERICĂ

Dacă-mparți JUMI-JUMA,

Pat, nevastă, pijama,

C-UNU ce-are “Vino-ncoa”,

Cică-i bon menage-en TROIS. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 

AVOCATA ȘI VIOLATORUL LA PROCES

- E pricăjit, slăbănog,

Impotent, priviți, filmați…

 - Doamnă-avocată,- ncetați,

Pierdem procesul, vă rog! (DUMITRU BUJDOIU)

 

    

 

ŞI COPIII SE VOR CONCEPE ONLINE...

Dacă şcoala nu le place

Şi învaţă doar pe net

Şi copiii se vor face

Tot online...pe internet! (IOAN TIMOFTE)

 

 

TICHETE SOCIALE FĂRĂ BANI PE ELE

Guvernul ne face bine

Un tichet ca drept plocon

Daca bani pe el nu pune

Va rămâne...,un carton! (IOAN TMOFTE)

 

 

COMPENSARE CU 50 DE BANI

Cei cincizeci de bani la litru

E-un ajutor de nimic,

E ca si cum ai bea spuma

La cafeaua din ibric... ! (IOAN TIMOFTE)   

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Reacția lui Mihai Teja după ce FC Botoșani a învins-o pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1

astăzi, 10:31
164

FC Botoșani a învins-o cu 1-0 pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1. La finalul meciului, Mihai Teja a recunoscut că echipa sa a „suferit în Gruia”, dar a ținut s...

15 august, zi liberă legală: Ce compensații trebuie să primească salariații care lucrează azi

astăzi, 09:18
158

După cum stabilește Codul muncii, salariații din țara noastră, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat, primesc liber, în 15 august, pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului....

Situația refugiaților în punctele de trecere a frontierei Stânca și Rădăuți-Prut

astăzi, 09:01
76

În ultimele 24 ore, prin Punctele de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut și Stânca au intrat în țară 89 persoane și 32 vehicule. La ora 08:00, erau cazați în spatiile de ...