Am în bibliotecă volumul de epigrame din 1925 al lui Cincinat Pavelescu, intitulat simplu „Epigrame” („Ramuri”, Institutul de Arte Grafice s. a., Craiova). Volumul are coperta cartonată (hardcover), ediÅ£ie din care s-au tipărit 200 de exemplare. PrefaÅ£a aparÅ£ine autorului, cititorul putând constata cu câtă atenÅ£ie ÅŸi gingăşie se referă la epigramă, specia care l-a consacrat definitiv: „Să nu se mire deloc prietenii mei că m-am hotărât să public aceste epigrame. Flori libere, răsărite în vântul capricios al vieÅ£ii mele odată statornice ÅŸi astăzi risipite pe drumuri, nu credeam c-o să fiu silit să le strâng în buchete ÅŸi să le întind trecătorilor. Ele creÅŸteau sălbatice în grădina unui castel astăzi părăsit ÅŸi ruinat de năvala războiului. Castelanul ospitalier de odinioară e nevoit să rătăcească stingher prin colÅ£urile parcului părăginit ÅŸi să culeagă florile împrăştiate pretutindeni, să-ÅŸi zgârie mâinile smulgându-le dintre bălăriile înalte ÅŸi grase, pentru ca din preÅ£ul acestor mănunchiuri însângerate să-ÅŸi ridice iar turnul năruit, în care păstra cu sfinÅ£enie portretele părinÅ£ilor, cărÅ£ile rare, relicvele copilăriei, nimicurile scumpe – toată comoara de poezie ÅŸi de amintire a unei vieÅ£i închinate frumosului.”
Paul Suditu, în „România mare” (25 mai 2020), reia din „Manuscriptum” nr. 2 din 1972 o scrisoare a lui Cincinat Pavelescu trimisă de la Paris, în anul 1923, lui Corneliu Moldovanu (1883 – 1952), poet, prozator ÅŸi autor dramatic. ReÅ£in din scrisoare partea care ar putea explica patetismul din prefaÅ£a acestui volum ÅŸi reluată mai sus: „Strânsesem în două volume poezii pe care le refăcusem la Sinaia, ca să le public. Au dispărut în vârtejul invaziei. Åži epigramele la fel. Aveam ÅŸi niÅŸte piese care le plăceau lui Gârleanu ÅŸi lui Anghel. S-au dus ÅŸi ele. Războiul nu mi-a lăsat în picioare decât mormântul părinÅ£ilor de la Bellu.”
Scriitorul Radu Cosmin (numele adevărat Nicolae Tănăsescu) publică în revista orădeană „Cele trei CriÅŸuri” (anul XVII, iulie-august 1936) articolul eseu „Figuri culturale din BucureÅŸtii de ieri ÅŸi de azi: Cincinat Pavelescu”. Un articol dens care se întinde pe patru pagini ale revistei. Spune Radu Cosmin: „Mi-am scăldat sufletul în amintirile ce mă leagă de Cincinat Pavelescu. Treizeci de ani de comuniune de gânduri ÅŸi simÅ£iri! Treizeci de ani de adevărată rudenie, frăţietate sufletească ÅŸi spirituală. Am recitit scrisorile primite de la Cincinat din toate colÅ£urile pribegiei lui prin Å£ară sau prin străinătate. AcelaÅŸi om, acelaÅŸi suflet, acelaÅŸi etern copil alergând prin toate grădinile vieÅ£ii ca să prindă fluturii de aur ai imaginaÅ£iei lui fecunde ÅŸi ai inimii lui veÅŸnic tânără ÅŸi îndrăgostită de frumos.”
Articolul este plăcut atât prin arhitectura lui cât ÅŸi prin valenÅ£ele estetice. Cincinat Pavelescu este comparat cu poetul francez Alain Chartier, a fost gratulat cu sintagma „prinÅ£ul poeÅ£ilor români” ÅŸi a fost considerat un „Ronsard al ţării sale”. Eseul începe cu prezentarea creaÅ£iei poetice a lui Cincinat, constatând că nota dominantă a versurilor sale este eleganÅ£a, puritatea ÅŸi înalta moralitate. Dar cum Cincinat Pavelescu este perceput mai mult ca epigramist, a ajuns ca toÅ£i cunoscuÅ£ii ÅŸi foÅŸtii lui prieteni să-i poarte pică pentru nenumăratele lui piÅŸcături. Adaugă Radu Cosmin: „Pornirea aceasta, ca sub impulsul unui demon, de a nu-ÅŸi cruÅ£a nici prietenii cei mai devotaÅ£i pentru un succes de o clipă ÅŸi pentru ochii unei femei frumoase, i-a îndepărtat multe simpatii ÅŸi mulÅ£i protectori. AÅŸa se explică de ce a fost trimis totdeauna ca magistrat la periferia ţării, neizbutind cu toată celebritatea lui, să fie mutat în capitală”.
Revenind la volumul în discuÅ£ie, acesta se deschide cu u un „PRO DOMO”, un mod de a-ÅŸi defini propria epigramă – „N-am pretenÅ£ia deÅŸartă / Că în goana-acestor rime, / Am închis idei sublime / De revoltă ÅŸi de artă! // Dar ca armă-n contra vieÅ£ii / Åži ca bici contra prostiei, / `NălÅ£ai râsul tinereÅ£ii / Åži tristeÅ£ea ironiei…”.
Dar care sunt cei pe care Cincinat Pavelescu nu-i cruţă? Să-i luăm în ordinea în care sunt prezenÅ£i în carte: Nicolae Iorga, Minulescu, un director de teatru, Doinaru, A. de Hertz, Ion Adam, Haralamb Lecca, I. L. Caragiale, Octav Lecca, sculptorul O. Spathe, Åžt. O. Iosif, epigramistul Nigrim, Emil Isac, Delavrancea, Dobrogeanu Gherea, Victor Antonescu, M.S. Regina, Dunăreanu, Gala Galaction, Georgel Mârzescu, Ionel Gr. PerieÅ£eanu, prinÅ£ul Barbu Åžtirbey, domniÅŸoara Angela P., Take Ionescu ÅŸ lista poate continua cu denumirile generice de avocaÅ£i, judecători, miniÅŸtri, domni, domniÅ£e, căpitani etc., pe care chiar dacă nu-i nominalizează, Cincinat are grijă să poată fi recunoscuÅ£i: Unui poet netalentat, dar foarte pletos – „Găsesc că prea se-ngâmfă el / Cu părul arhiabundent: / Alecsandri era mai chel / Åži parcă -avea mai mult talent!”; Unui confrate obscur – „Un scriitor necunoscut / O epigramă mi-a făcut. / Ca să-mi răzbun pe autor, / Eu voi citi-o tuturor.”; Unui confrate puÅ£in inspirat – „Mă jur – ÅŸi fără ironie - / Că eu mă prind să scriu o dramă / În timpul cât îÅ£i trebuie Å£ie / Să-mi faci o biată epigramă.”; Unui avocat de la Brăila – „Vestitul avocat Fabriciu / Nu-i orator, dar mie-mi place: / Dacă, vorbind, e un supliciu, - / E un deliciu dacă tace.”
Dintre referinÅ£ele lui Radu Cosmin la epigrama lui Cincinat Pavelescu, reÅ£inem două: 1. „…oricât de desăvârÅŸite par, ele poartă pământescul contingenÅ£elor ce le-au prilejuit veninul momentului creator. Veninul e al unor anumite vieÅ£uitoare pe care le întâlneÅŸti numai legate de pământ…fac frică ÅŸi te fereÅŸti de ele. Nectarul e al zburătoarelor. EPIGRAMA E TELURICÄ‚”; 2. „Cu toată caducitatea lor, în epigrame Cincinat rămâne neîntrecut. MADRIGALUL ÅžI EPIGRAMA AU FOST ARMELE LUI INVINCIBILE”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii.
(Georgică Manole)
EVOLUÅ¢IA MODEI
Că moda s-a schimbat mereu,
Iar fusta-i scurtă, ori prea lungă,
E ca privirea să străpungă,
Ce-i place ÅŸi lui Dumnezeu. (ELENA MÂNDRU)
UNOR ÅžAHIÅžTI
Cine azi să-i mai aclame
Pentru-a lor nesăbuinţă:
Au făcut un schimb de dame
Åži apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU JUDICIAR
La Tribunalul din Carpaţi,
Când acuzaÅ£ii se revarsă
Şi sala-i plină de-avocaţi,
Dreptatea face cale-ntoarsă. (VASILE LARCO)
UNUI POLITICIAN POLISPORTIV
Din a sportului mulțime
El preferă-n interes
Să încerce cât mai des
Săritura-n înălÈ›ime.(MIHAI HAIVAS)
CUVINTE DE DUH (anapest)
Cu noi sensuri morale
Doar la oameni de bine,
Chiar și vorbele goale
Pot avea tâlcuri pline.(MIHAI HAIVAS)
PARLAMENTAR CU SOÅ¢IE MINISTRU
Când nevasta mea alege
Unde-i place în vacanÅ£e,
Până să propun o lege,
Ea emite ordonanţe. (GRIGORE COTUL)
PROCES
Colonelu-i judecat,
Şi-a pierdut prestanţa,
C-au găsit la el în pat,
Goală…ordonanÅ£a. (GRIGORE COTUL)
EXPERIENŢĂ
Când s-a însurat, odată,
Cea cu care-mparte patul,
Teoretic era fată,
Practic o ÅŸtia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)
CRIZÄ‚ ÎN SISTEM
Sistemul sanitar se-neacă,
E depăşit şi e caduc:
Păcat că doctorii ne pleacă…
Dar unii bine că se duc! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DUBLÄ‚ LANSARE DE CARTE LA VASLUI:
SOÅ¢IA CRITICULUI THEODOR PRACSIU ÅžI-A
LANSAT VOLUMUL „VREMEA DE SUB GENE”
Văzându-Å£i cartea, pentru mine,
Mă tem că „Vremea de sub gene”,
Să nu aducă-n seri senine
Ca musafir, pe…MoÅŸul Ene! (MAX OPAIÅ¢)
SOÅ¢IA CRITICULUI THEODOR CODREANU ÅžI-A
LANSAT VOLUMUL „ÎNGERI ÎN DERIVÄ‚”
Ca scriitor de perspectivă
Îmi pare cartea preÅ£ioasă:
Nu pot fi „Îngeri în derivă”
Când vii cu criticul de-acasă! (MAX OPAIÅ¢)
CELOR DOUÄ‚ AUTOARE, SOÅ¢II DE CRITIC LITERAR
Book Fest e astăzi la Vaslui,
Evenimentul: o lansare,
Iar autori, soÅ£ia lui…
A câte-un THEO…fiecare! (MAX OPAIÅ¢)
ADEVÄ‚R
Zi de zi, pe veresie,
Bea, din zori la soare-apune
Iar soţiei sale-i spune
Că-i prezent la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
NU, DATORIILOR!
Să nu fac vreo datorie;
Am jurat la tribunal!
Nici la bănci, ori băcănie,
Nici în patul conjugal. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA STEAUA…BASARABENILOR
(după Mihai Eminescu)
Lumina care vine lin
Din zariÅŸtea adâncă,
Fiind a stelei din Kremlin…
Ne urmăreÅŸte încă. (ION DIVIZA)
“DULCE ZÄ‚BAVÄ‚ CETITUL CÄ‚RÅ¢ILOR”
Eu nu-I citesc pe scriitori,
Dar deschizând o carte,-n fine,
Am constatat cu dulci fiori,
Că unii scriu mai prost ca mine. (ION DIVIZA)
DRUMEÅ¢IE CU BUCLUC
“Pe cărarea spre izvor”,
Clar marcată în folclor,
Pleacă roiuri de virgine,
Dar de-ntors, se-ntorc puţine. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNEI SOÅ¢II DE VEDETÄ‚
Spunând că soÅ£ul tău e-un soare,
Să nu te miri, de afli,-n fine,
Că-n viaţa-i de vedetă mare
N-a luminat doar pentru tine… (GHEORGHE BÂLICI)
LA ÎMPÄ‚RTÄ‚ÅžANIE
Cum soţul e pe malul gropii
Åži lumânări în sfeÅŸnic ard,
Nevasta îi ÅŸopteÅŸte popii
Să afle pinul de la card!.. (VALENTIN DAVID)
UNUI FOST DON JUAN
Picioarele-s ca niÅŸte scoabe,
E slab la faţă ÅŸi zbârcit,
Dar merge ÅŸi acum la babe,
Pentru descântec ÅŸi ghicit! (ION MORARU)
ZIUA PORUMBULUI FIERT
Porumbelu-i păsărică?
ÎnÈ›eleg È™i iau amine
Ce înseamnă la adică
Să-l consumi când e fierbinte... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA TRANDAFIRULUI ROȘU
Eu când aud de trandafir
Și, mai ales, dacă e roș
Mă copleșește un sictir
Că-mi vine să-l arunc la coș. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MAȘINII DE CUSUT
Mi-ar trebui așa mașină
Să-mi coasă buzunarele
Că nu-s sărmanele de vină
De nu-mi ajung paralele... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA BOURBONULUI
De Bourbon știam că-i vin
Am aflat că-i și tărie
M-aÈ™ încumeta să-nchin
Dacă e pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BLOOMSDAY
James Joyce È™i-a „cunoscut” nevasta
În astă zi fatidică!
Ca recompensă pentru asta
A fost iertat de critică... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FOTOGRAFIERII NATURII
Ne grăbim să face poze
Cât mai regăsim natura
Șansele nu sunt prea roze
Vine peste noi căldura... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MÂNCÄ‚RII DE LEGUME
Sincer, aÈ™ mânca legume
Însă când mă duc în piață
Văd cât costă, soro lume,
Legătura de verdeață! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI ÅžEF
Juna, plină de dorinţă,
Angajată prima oară,
E candidă, ca fiinţă,
Åžeful însă-i ... ,,tras pe sfoară"! (MAX OPAIÅ¢)
COMPROMIS ÎN FAMILIE
Peste tot s-a întâmplat;
Cum în teacă doi nu-ncap,
Ea, bărbatul şi-a-mpăcat,
Poalele punând în cap! (MAX OPAIÅ¢)
PROGRAM DE REZILIENŢĂ
România-i în impas!
Dreapta, stânga, laolaltă,
Progresează ,,PAS CU PAS",
C-au lăsat românul... baltă! (MAX OPAIÅ¢)
MÄ‚RTURISIRE
Banii nu-i mai ţin pe card,
Am acuma o idee,
Sunt prudent, să nu mă ,,ard",
Cât mai am, îi Å£in sub... cheie! (MAX OPAIÅ¢)
Å¢EPIGRAMELE LUI CONSTANTIN MANEA
(MÄ‚SURI FÄ‚RÄ‚ MÄ‚SURÄ‚)
APRECIERE
E ÅŸcoala noastră îndrumată
Spre-o destinaţie finală:
Spre România educată,
Da-i drumul plin de-abrambureală. (CONSTANTIN MANEA)
U.S.R.-IÅžTII CONTRA SORIN CÎMPEANU
O fi Câmpeanuu cum se spune,
Dar, dacă vreţi să nu mai fie,
GândiÅ£i ÅŸi voi o moÅ£iune!
Ce-aţi scris acum e-o băşcălie! (CONSTANTIN MANEA)
U.S.R.-IÅžTII SUSÅ¢IN CÄ‚ MINISTRUL ESTE SINGURUL
RESPONSABIL PENTRU DEZASTRUL
ÎN CARE SE AFUNDÄ‚ ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Nu-i doar Cîmpeanu vinovat
Că-nvăţământul cade tare.
Aproape-un an l-aţi ajutat,
Pân-aÅ£i fugit din guvernare. (CONSTANTIN MANEA)
SCHIMBÄ‚RI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Fără teze-a vrut puştimea,
Fără premii vrea o mamă...
De ce tace dăscălimea?
Fiindcă nimeni n-o ia-n seamă! (CONSTANTIN MANEA)
SE VA RENUNÅ¢A LA DIPLOME ÅžI CORONIÅ¢E
Diploma, la premiere,
De va fi abandonată,
La cei mari le dăm o bere,
Celor mici... câte-o- ngheÅ£ată. (CONSTANTIN MANEA)
SORIN CÎMPEANU: „NU TREBUIE SA DUCEM COMPETIÈšIA
LA VÂRSTE FOARTE FRAGEDE”
Ne bate Muntenegru crunt
Åži ÅŸtiÅ£i de ce , în ce condiÅ£ii?
Toţi fotbaliştii noştri sunt
Prea fragezi pentru competiţii! (CONSTANTIN MANEA)
LA EDUCAÅ¢IE FIZICÄ‚ SE VOR DA CALIFICATIVE: ADMIS/RESPINS
A stabilit un puÅŸti banal
Un nou record naţional.
Profesorul, cu încântare,
Îi dete un ADMIS mai mare! (CONSTANTIN MANEA)
PROPUNERE
Un dascăl mie îmi propune:
-Să schimbi ministrul dacă vrei,
Să scrii şi tu o moţiune,
Nu epigrame de doi lei! (CONSTANTIN MANEA)
RÄ‚SPUNSUL MEU
Deşi-l atacă mulţi intruşi,
Eu nu-drăznesc să-i arăt tuşa,
C-aÅŸa-i în teatrul de păpuÅŸi:
Schimbi păpuşarul, nu păpuşa! (CONSTANTIN MANEA)
MAX OPAIÅ¢ RÄ‚SPUNDE PROVOCÄ‚RILOR
LUI CONSTANTIN MANEA DIN „LOC…” nr. 201
AMICULUI MEU, CONSTANTIN MANEA,
JURIST LA I.S.J.VASLUI
Eu văd că parcă dubii n-ai,
Ca un jurist de meserie;
În ÅŸcoală de-aÅŸ mai sta, nu-i bai,
C-acolo-nveÅ£i când vrei...a scrie! (MAX OPAIÅ¢)
ÎNTRE AMICI DE VÂRSTA A TREIA
Mă bucur dragul meu amic,
Åžtiindu-te coleg cu... ,,marii",
Eu n-am să-Å£i dau răspuns în plic,
Cât nu suntem încă pe -,,avarii"! (MAX OPAIÅ¢)
DESPRE EPIGRAMELE MELE
Ca dascăl, totuşi presupun
Că replica-i de cafenea;
Cât scriu, sunt mulÅ£umit ÅŸi spun,
Că nu aduce a ... Manea! (MAX OPAIŢ)
AMICULUI CONSTANTIN MANEA
Primesc ÅŸicana ta,nu-i bai;
Ca dascăl însă, vreau să-Å£i spun,
Că sfatul ce mata îl dai,
E ca...balonul de săpun! (MAX OPAIŢ)
LA NOTAR
De el se apropie
Pentr-un act util.
Åži-n loc de o copie
I-a făcut copil. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CUCUL POLITICIAN
Se-nmulţeşte an de an,
Cu minciuni mereu ne plouă;
Munca lui nu este-n van
Că-şi depune-n oameni ouă! (CONSTANTIN PROFIR)
UNUI FABULIST
Pari aÅŸa prietenos
După fabulele tale,
Dar ÅŸi mult mai omenos
Când eÅŸti printre animale. (VASILE MANOLE)
OSANALE
Nu ÅŸtiu ce-I cu ÅŸeful meu,
Câte zile mai durează
Până-l cheamă Dumnezeu,
Că mai toÅ£i…îl tămâiază! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI MEDICINIST COMPETENT
Cu competenţa-i intrinsecă
Şi-ar da licenţa-n maladia
Nou apărută azi: hernia
De disc…otecă! (EUGEN DEUTSCH)
VOTUL UNINOMINAL
La alegerea din urmă
Am votat cu toţi o turmă
Dar se pare că mai nou
Vom vota bou după bou. (DAN NOREA)
S-A DESCOPERIT CEA MAI MARE
GAURÄ‚ NEAGRÄ‚ (LA MUNTENEGRU 0-3)
Ne întrebam noi unde e;
La tâmpiÈ›ii ce-nvârt banu’,
Vezi în gaÈ™ca FeReFe
Și în capul lui Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME: “MAI TARE, MAI GROS, MAI LUNG CU 6,5 CM”
O-ntreb, mirat, pe soție:
- Ce să fie, cin’să fie?
Și-mi răspunde-a ironie:
- Poate-aracul de la vie. ( DUMITRU BUJDOIU)
PREÈšUL CORECT
Trotinete, aparate,
Excursii, magiun, salată;
N-am văzut preț la o carte,
Românie “ieducată”. ( DUMITRU BUJDOIU)
BLESTEM A LA FRANCOIS VILLON
Voi, crâÈ™mari cu firmament,
Nu râdeÈ›i că-s mort de beat;
Că, de mor de-adevărat,
AjungeÈ›i în faliment. ( DUMITRU BUJDOIU)
DIETÄ‚ PENTRU SOACRÄ‚
Vrei, femeie, să slăbești?
Am rețetă ca-n povești:
Nu înghiÈ›i bârfele
Și nu-mi mânca zilele. (DUMITRU BUJDOIU)
LIBERTATEA ÎN INTERPRETAREA
UNUI MODERATOR DE LA TV RUSÄ‚
Liber să ataci o țară,
Să ucizi, să torturezi,
S-o înÈ™faci ca uliu-n gheară
Și să spui c-o ... liberezi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE FURÄ‚ ARTEFACTELE DIN MUZEELE
ORAȘELOR UCRAINENE TEMPORAR OCUPATE
Bronzul din postneolitic -
Demilitarizare,
Iar vestitul aur scitic
Zisa denazificare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGÄ‚TURÄ‚ CU PROPUNEREA UNOR ȚĂRI DE A SE TRECE
LA SÄ‚PTÄ‚MÂNA DE LUCRU DE PATRU ZILE
Să lucrăm, dar mai cu vână,
Patru zile-n săptămână?
DeputaÈ›ii – Știre nouă? –
Deja au trecut la ... două! (NICOLAE MĂTCAȘ)
VIZITELE OFICIALE NU SE ANUNȚĂ ANTE-, CI POST-FACTUM
Cică domnul Președinte
S-ar porn-ntr-un loc fierbinte.
Ține minte, gură-spartă:
Nu pui vizita pe hartă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU ȘTIM URMA CE-O ALEGE
S-a plimbat mademoiselle Maia
Cu dom’ ‘Manuel pe street?
Ce-a zis oare după aia
Pizmașa madame Brigitte? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NICI CIMITIRUL NU VÄ‚ OPREȘTE SÄ‚ ÎNOTAÈšI ÎN LOCURI PRIMEJDIOASE?
(O nouă invenție de-a lui Parafat)
Geamanduri – roÈ™ii coltuce.
Altul – È™i mai abitir:
RoÈ™ii în formă de cruce -
Veritabil ... cimitir. (LERU CICOARE)
ALERTĂ DE COD ROȘU
Cea mai bună care-a fost oferta
„RO-ALERT” la noi când s-a născut?
Să anunțe de trei ori alerta
După ce potopul ... a trecut! (LERU CICOARE)
CE SÄ‚ MAI PLECÄ‚M LA MARE?
A VENIT MAREA LA NOI!
Cum să-È›i spun -È™i iartă-mi indiscreÈ›ia –
Că, de când drenaju-a fost promis,
Temerarul nostru mic Paris
S-a schimbat, când plouă, în ... VeneÈ›ia? (LERU CICOARE)
DESPRE CE MAI SCRIE PRESA MAINSTREAM AZI?
Din mass-media online
Aflăm știri extrem de faine:
Buda-i cum la mititica,
Unde să scarpini pisica... (LERU CICOARE)
CE NU NE SPUNE (I)RESPONSABILUL DE EDUCAÈšIE?
Zilnic rácilele È™colii
Pedantesc ni le arată,
Însă rădăcina bolii
Când va fi eradicată? (LERU CICOARE)
VÂNZÄ‚TOARE CU LIPICI
A văzut-o la tejghea
Și a prins lipici de ea.
Ea-l lăsă cu ochii-n soare:
„Marfa nu e de vânzare”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ARMONIE
Gura satului îi lasă:
Nu-i prilej să-i hârâie.
El, cocoÈ™ul, cântă-n casă,
Ea, găina,-l cârâie. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DUPÄ‚ DIVORÈš
Stătea ca pe mărăcini,
Iar de când e slóbodă,
Umblă hójma prin vecini
Ca vodă prin lobodă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BOALÄ‚ DIN NÄ‚SCARE
E mai rău decât un câine,
Nesimțit și disolut?
Nu-i de ieri, de azi, de mâine:
De când mă-sa l-a făcut. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
TOT GÂSCÄ‚, DAR ALTÄ‚ GÂSCÄ‚
OponenÈ›ii ce-au mai râs că
Artă nu-i tot ce se scrie:
Poezia-i poezie,
Epigrama-i … altă gâscă. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)