Am în bibliotecă volumul de epigrame din 1925 al lui Cincinat Pavelescu,  intitulat simplu „Epigrame” („Ramuri”, Institutul de Arte Grafice s. a., Craiova). Volumul are coperta cartonată (hardcover), ediţie din care s-au tipărit 200 de exemplare.  Prefaţa aparţine autorului, cititorul putând constata cu câtă atenţie şi gingăşie  se referă la epigramă, specia care l-a consacrat definitiv: „Să nu se mire deloc prietenii mei că m-am hotărât să public aceste epigrame.  Flori libere, răsărite în vântul capricios al vieţii mele odată statornice şi astăzi risipite pe drumuri, nu credeam c-o să fiu silit să le strâng în buchete şi să le întind trecătorilor. Ele creşteau sălbatice în grădina unui castel astăzi părăsit şi ruinat de năvala războiului. Castelanul ospitalier de odinioară e nevoit să rătăcească stingher prin colţurile parcului părăginit şi să culeagă florile împrăştiate pretutindeni, să-şi zgârie mâinile smulgându-le dintre bălăriile înalte şi grase, pentru ca din preţul acestor mănunchiuri însângerate să-şi ridice  iar turnul năruit, în care păstra cu sfinţenie portretele părinţilor, cărţile rare, relicvele copilăriei, nimicurile scumpe – toată comoara de poezie şi de amintire a unei vieţi închinate frumosului.”

Paul Suditu, în „România mare” (25 mai 2020), reia  din „Manuscriptum” nr. 2 din 1972 o scrisoare a lui Cincinat Pavelescu trimisă de la Paris, în anul 1923, lui Corneliu Moldovanu (1883 – 1952), poet, prozator şi autor dramatic. Reţin din scrisoare partea care ar putea explica patetismul din prefaţa acestui  volum şi reluată mai sus: „Strânsesem în două volume poezii pe care le refăcusem la Sinaia, ca să le public.  Au dispărut în vârtejul invaziei. Şi epigramele la fel. Aveam şi nişte piese care le plăceau lui Gârleanu şi lui Anghel. S-au dus şi ele. Războiul nu mi-a lăsat în picioare decât mormântul părinţilor de la Bellu.”

Scriitorul Radu Cosmin (numele adevărat Nicolae Tănăsescu) publică în revista orădeană „Cele trei Crişuri” (anul XVII, iulie-august 1936)  articolul  eseu „Figuri culturale din Bucureştii de ieri şi de azi: Cincinat Pavelescu”.  Un articol dens care se întinde pe patru pagini ale revistei. Spune Radu Cosmin: „Mi-am scăldat sufletul în amintirile ce mă leagă de Cincinat Pavelescu. Treizeci de ani de comuniune de gânduri şi simţiri! Treizeci de ani de adevărată rudenie, frăţietate sufletească şi spirituală. Am recitit scrisorile primite de la Cincinat din toate colţurile pribegiei lui prin ţară sau prin străinătate. Acelaşi om, acelaşi suflet, acelaşi etern copil alergând prin toate grădinile vieţii ca să prindă fluturii de aur ai imaginaţiei lui fecunde şi ai inimii lui veşnic tânără şi îndrăgostită de frumos.”

Articolul este plăcut atât prin arhitectura lui cât şi prin valenţele estetice. Cincinat Pavelescu este comparat cu poetul francez Alain Chartier,  a fost gratulat cu sintagma „prinţul poeţilor români” şi a fost considerat un „Ronsard al ţării sale”. Eseul începe cu prezentarea  creaţiei poetice a lui Cincinat, constatând că nota dominantă a versurilor sale este eleganţa, puritatea şi înalta moralitate.  Dar cum Cincinat Pavelescu este perceput  mai mult ca epigramist, a ajuns ca toţi cunoscuţii şi foştii lui prieteni să-i poarte pică pentru nenumăratele lui pişcături.  Adaugă  Radu Cosmin: „Pornirea aceasta, ca sub impulsul unui demon, de a nu-şi cruţa nici prietenii cei mai devotaţi pentru un succes de o clipă şi pentru ochii unei femei frumoase, i-a îndepărtat multe simpatii şi mulţi protectori. Aşa se explică de ce a fost trimis totdeauna ca  magistrat la periferia ţării, neizbutind cu toată celebritatea lui, să fie mutat în capitală”.

Revenind la volumul în discuţie, acesta se deschide cu u un „PRO DOMO”, un mod de a-şi defini propria epigramă – „N-am pretenţia deşartă / Că în goana-acestor rime, / Am închis idei sublime / De revoltă şi de artă! // Dar ca armă-n contra vieţii / Şi ca bici contra prostiei, /  `Nălţai râsul tinereţii / Şi tristeţea ironiei…”.

Dar care sunt cei pe care Cincinat Pavelescu nu-i cruţă? Să-i luăm în ordinea în care sunt prezenţi în carte: Nicolae Iorga, Minulescu, un director de teatru, Doinaru,  A. de Hertz, Ion Adam,  Haralamb Lecca,  I. L. Caragiale, Octav Lecca, sculptorul O. Spathe, Şt. O. Iosif,  epigramistul Nigrim, Emil Isac,  Delavrancea,  Dobrogeanu Gherea, Victor Antonescu,  M.S. Regina,  Dunăreanu, Gala Galaction, Georgel Mârzescu, Ionel Gr. Perieţeanu, prinţul Barbu Ştirbey, domnişoara Angela P., Take Ionescu ş lista poate continua cu denumirile generice de avocaţi, judecători, miniştri, domni, domniţe, căpitani etc., pe care chiar dacă nu-i nominalizează, Cincinat are grijă să poată fi recunoscuţi: Unui poet netalentat, dar foarte pletos – „Găsesc că prea se-ngâmfă el / Cu părul arhiabundent: / Alecsandri era mai chel / Şi parcă -avea  mai mult talent!”; Unui confrate obscur – „Un scriitor necunoscut / O epigramă mi-a făcut. / Ca să-mi răzbun pe autor, / Eu voi citi-o tuturor.”; Unui confrate puţin inspirat – „Mă jur – şi fără ironie - / Că eu mă prind să scriu o dramă / În timpul cât îţi trebuie ţie / Să-mi faci o biată epigramă.”; Unui avocat de la Brăila – „Vestitul avocat Fabriciu / Nu-i orator, dar mie-mi place: / Dacă, vorbind, e un supliciu, - / E un deliciu dacă tace.”

Dintre referinţele lui Radu Cosmin  la epigrama lui Cincinat Pavelescu, reţinem două: 1. „…oricât de desăvârşite par, ele poartă pământescul contingenţelor ce le-au prilejuit veninul momentului creator.  Veninul e al unor anumite vieţuitoare pe care le întâlneşti numai legate de pământ…fac frică şi te fereşti de ele. Nectarul e al zburătoarelor. EPIGRAMA E TELURICĂ”; 2. „Cu toată caducitatea lor, în epigrame Cincinat rămâne neîntrecut. MADRIGALUL ŞI EPIGRAMA AU FOST ARMELE LUI INVINCIBILE”. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii.

(Georgică  Manole)

 

EVOLUŢIA MODEI

Că moda s-a schimbat mereu,

Iar fusta-i scurtă, ori prea lungă,

E ca privirea să străpungă,

Ce-i place şi lui Dumnezeu. (ELENA MÂNDRU)

 

UNOR ŞAHIŞTI

Cine azi să-i mai aclame

Pentru-a lor nesăbuinţă:

Au făcut un schimb de dame

Şi apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)

 

INSTANTANEU JUDICIAR

La Tribunalul din Carpaţi,

Când acuzaţii se revarsă

Şi sala-i plină de-avocaţi,

Dreptatea face cale-ntoarsă. (VASILE LARCO)

 

 

UNUI POLITICIAN POLISPORTIV

Din a sportului mulțime

El preferă-n interes

Să încerce cât mai des

Săritura-n înălțime.(MIHAI HAIVAS)

 

CUVINTE DE DUH (anapest)

Cu noi sensuri morale

Doar la oameni de bine,

Chiar și vorbele goale

Pot avea tâlcuri pline.(MIHAI HAIVAS)

 

PARLAMENTAR CU SOŢIE MINISTRU

Când nevasta mea alege

Unde-i place în vacanţe,

Până să propun o lege,

Ea emite ordonanţe. (GRIGORE COTUL)

 

PROCES

Colonelu-i judecat,

Şi-a pierdut prestanţa,

C-au găsit la el în pat,

Goală…ordonanţa. (GRIGORE COTUL)

 

EXPERIENŢĂ

Când s-a însurat, odată,

Cea cu care-mparte patul,

Teoretic era fată,

Practic o ştia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

CRIZĂ ÎN SISTEM

Sistemul sanitar se-neacă,

E depăşit şi e caduc:

Păcat că doctorii ne pleacă…

Dar unii bine că se duc! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

 

DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA VASLUI:

SOŢIA CRITICULUI THEODOR PRACSIU ŞI-A
LANSAT VOLUMUL „VREMEA DE SUB GENE”

Văzându-ţi cartea, pentru mine,

Mă tem că „Vremea de sub gene”,

Să nu aducă-n seri senine

Ca musafir, pe…Moşul Ene! (MAX OPAIŢ)

 

SOŢIA CRITICULUI THEODOR CODREANU ŞI-A

LANSAT VOLUMUL „ÎNGERI ÎN DERIVĂ”

Ca scriitor de perspectivă

Îmi pare cartea preţioasă:

Nu pot fi „Îngeri în derivă”

Când vii cu criticul de-acasă! (MAX OPAIŢ)

 

CELOR DOUĂ AUTOARE, SOŢII DE CRITIC LITERAR

Book Fest e astăzi la Vaslui,

Evenimentul: o lansare,

Iar autori, soţia lui…

A câte-un THEO…fiecare! (MAX OPAIŢ)

 

ADEVĂR

Zi de zi, pe veresie,

Bea, din zori la soare-apune

Iar soţiei sale-i spune

Că-i prezent la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

NU, DATORIILOR!

Să nu fac vreo datorie;

Am jurat la tribunal!

Nici la bănci, ori băcănie,

Nici în patul conjugal. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

LA STEAUA…BASARABENILOR

(după Mihai Eminescu)

Lumina care vine lin

Din zariştea adâncă,

Fiind a stelei din Kremlin…

Ne urmăreşte încă. (ION DIVIZA)

 

“DULCE ZĂBAVĂ CETITUL CĂRŢILOR”

Eu nu-I citesc pe scriitori,

Dar deschizând o carte,-n fine,

Am constatat cu dulci fiori,

Că unii scriu mai prost ca mine. (ION DIVIZA)

 

 

 

DRUMEŢIE CU BUCLUC

“Pe cărarea spre izvor”,

Clar marcată în folclor,

Pleacă roiuri de virgine,

Dar de-ntors, se-ntorc puţine. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

UNEI SOŢII DE VEDETĂ

Spunând că soţul tău e-un soare,

Să nu te miri, de afli,-n fine,

Că-n viaţa-i de vedetă mare

N-a luminat doar pentru tine… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

LA ÎMPĂRTĂŞANIE

Cum soţul e pe malul gropii

Şi lumânări în sfeşnic ard,

Nevasta îi şopteşte popii

Să afle pinul de la card!.. (VALENTIN DAVID)

 

 

 

UNUI FOST DON JUAN

Picioarele-s ca nişte scoabe,

E slab la faţă şi zbârcit,

Dar merge şi acum la babe,

Pentru descântec şi ghicit! (ION MORARU)

 

 

 

ZIUA PORUMBULUI FIERT

Porumbelu-i păsărică?

Înțeleg și iau amine

Ce înseamnă la adică

Să-l consumi când e fierbinte... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA TRANDAFIRULUI ROȘU

Eu când aud de trandafir

Și, mai ales, dacă e roș

Mă copleșește un sictir

Că-mi vine să-l arunc la coș. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA MAȘINII DE CUSUT

Mi-ar trebui așa mașină

Să-mi coasă buzunarele

Că nu-s sărmanele de vină

De nu-mi ajung paralele... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA BOURBONULUI

De Bourbon știam că-i vin

Am aflat că-i și tărie

M-aș încumeta să-nchin

Dacă e pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA BLOOMSDAY

James Joyce și-a „cunoscut” nevasta

În astă zi fatidică!

Ca recompensă pentru asta

A fost iertat de critică... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA FOTOGRAFIERII NATURII

Ne grăbim să face poze

Cât mai regăsim natura

Șansele nu sunt prea roze

Vine peste noi căldura... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 

ZIUA MÂNCĂRII DE LEGUME

Sincer, aș mânca legume
Însă când mă duc în piață
Văd cât costă, soro lume,
Legătura de verdeață! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNUI ŞEF

Juna, plină de dorinţă,

Angajată prima oară,

E candidă, ca fiinţă,

Şeful însă-i ... ,,tras pe sfoară"! (MAX OPAIŢ)

 

COMPROMIS ÎN FAMILIE

Peste tot s-a întâmplat;

Cum în teacă doi nu-ncap,

Ea, bărbatul şi-a-mpăcat,

Poalele punând în cap! (MAX OPAIŢ)

 

 

 

PROGRAM DE REZILIENŢĂ

România-i în impas!

Dreapta, stânga, laolaltă,

Progresează ,,PAS CU PAS",

C-au lăsat românul... baltă! (MAX OPAIŢ)

 

 

MĂRTURISIRE

Banii nu-i mai ţin pe card,

Am acuma o idee,

Sunt prudent, să nu mă ,,ard",

Cât mai am, îi ţin sub... cheie! (MAX OPAIŢ)

 

 

 

ŢEPIGRAMELE LUI CONSTANTIN MANEA

(MĂSURI FĂRĂ MĂSURĂ)

    

APRECIERE

E şcoala noastră îndrumată

Spre-o destinaţie finală:

Spre România educată,

Da-i drumul plin de-abrambureală. (CONSTANTIN MANEA)

 

U.S.R.-IŞTII CONTRA SORIN CÎMPEANU

O fi Câmpeanuu cum se spune,

Dar, dacă vreţi să nu mai fie,

Gândiţi şi voi o moţiune!

Ce-aţi scris acum e-o băşcălie! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

U.S.R.-IŞTII SUSŢIN CĂ MINISTRUL ESTE SINGURUL

RESPONSABIL PENTRU DEZASTRUL

 ÎN CARE SE AFUNDĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Nu-i doar Cîmpeanu vinovat

Că-nvăţământul cade tare.

Aproape-un an l-aţi ajutat,

Pân-aţi fugit din guvernare. (CONSTANTIN MANEA)

 

SCHIMBĂRI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Fără teze-a vrut puştimea,

Fără premii vrea o mamă...

De ce tace dăscălimea?

Fiindcă nimeni n-o ia-n seamă! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

 

SE VA RENUNŢA LA DIPLOME ŞI CORONIŢE

Diploma, la premiere,

De va fi abandonată,

La cei mari le dăm o bere,

Celor mici... câte-o- ngheţată. (CONSTANTIN MANEA)

 

 

SORIN CÎMPEANU: „NU TREBUIE SA DUCEM COMPETIȚIA

LA VÂRSTE FOARTE FRAGEDE”

Ne bate Muntenegru crunt

Şi ştiţi de ce , în ce condiţii?

Toţi fotbaliştii noştri sunt

Prea fragezi pentru competiţii! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

LA EDUCAŢIE FIZICĂ SE VOR DA CALIFICATIVE: ADMIS/RESPINS

A stabilit un puşti banal

Un nou record naţional.

Profesorul, cu încântare,

Îi dete un ADMIS mai mare! (CONSTANTIN MANEA)

PROPUNERE

Un dascăl mie îmi propune:

-Să schimbi ministrul dacă vrei,

Să scrii şi tu o moţiune,

Nu epigrame de doi lei! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

RĂSPUNSUL MEU

Deşi-l atacă mulţi intruşi,

Eu nu-drăznesc să-i arăt tuşa,

C-aşa-i în teatrul de păpuşi:

Schimbi păpuşarul, nu păpuşa! (CONSTANTIN MANEA)

 

MAX OPAIŢ RĂSPUNDE PROVOCĂRILOR

LUI CONSTANTIN MANEA DIN „LOC…” nr. 201

 

AMICULUI MEU, CONSTANTIN MANEA,

JURIST LA I.S.J.VASLUI

Eu văd că parcă dubii n-ai,

Ca un jurist de meserie;

În şcoală de-aş mai sta, nu-i bai,

C-acolo-nveţi când vrei...a scrie! (MAX OPAIŢ)

 

 

ÎNTRE AMICI DE VÂRSTA A TREIA

Mă bucur dragul meu amic,

Ştiindu-te coleg cu... ,,marii",

Eu n-am să-ţi dau răspuns în plic,

Cât nu suntem încă pe -,,avarii"! (MAX OPAIŢ)

 

 DESPRE EPIGRAMELE MELE                                                           

 Ca  dascăl, totuşi presupun

 Că replica-i de cafenea;

 Cât scriu, sunt mulţumit şi spun,

 Că nu aduce a ...  Manea! (MAX OPAIŢ)

 

 

 

AMICULUI CONSTANTIN MANEA

Primesc şicana ta,nu-i bai;

Ca dascăl însă, vreau să-ţi spun,

Că sfatul ce mata îl dai,

E ca...balonul de săpun! (MAX OPAIŢ)

 

LA NOTAR

De el se apropie

Pentr-un act util.

Şi-n loc de o copie

I-a făcut copil. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CUCUL POLITICIAN

Se-nmulţeşte an de an,

Cu minciuni mereu ne plouă;

Munca lui nu este-n van

Că-şi depune-n oameni ouă! (CONSTANTIN PROFIR)

 

UNUI FABULIST

Pari aşa prietenos

După fabulele tale,

Dar şi mult mai omenos

Când eşti printre animale. (VASILE MANOLE)

 

OSANALE

Nu ştiu ce-I cu şeful meu,

Câte zile mai durează

Până-l cheamă Dumnezeu,

Că mai toţi…îl tămâiază! (GEORGE EFTIMIE)

 

UNUI MEDICINIST COMPETENT

Cu competenţa-i intrinsecă

Şi-ar da licenţa-n maladia

Nou apărută azi: hernia

           De disc…otecă! (EUGEN DEUTSCH)

 

VOTUL UNINOMINAL

La alegerea din urmă

Am votat cu toţi o turmă

Dar se pare că mai nou

Vom vota bou după bou. (DAN NOREA)

 

 

 

S-A DESCOPERIT CEA MAI MARE

GAURĂ NEAGRĂ (LA MUNTENEGRU 0-3)

Ne întrebam noi unde e;

La tâmpiții ce-nvârt banu’,

Vezi în gașca FeReFe

Și în capul lui Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

RECLAME: “MAI TARE, MAI GROS, MAI LUNG CU 6,5 CM”

O-ntreb, mirat, pe soție:

- Ce să fie, cin’să fie?

Și-mi răspunde-a ironie:

- Poate-aracul de la vie. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

PREȚUL CORECT

Trotinete, aparate,

Excursii, magiun, salată;

N-am văzut preț la o carte,

Românie “ieducată”. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 

BLESTEM A LA FRANCOIS VILLON

Voi, crâșmari cu firmament,

Nu râdeți că-s mort de beat;

Că, de mor de-adevărat,

Ajungeți în faliment. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DIETĂ PENTRU SOACRĂ

Vrei, femeie, să slăbești?

Am rețetă ca-n povești:

Nu înghiți bârfele

Și nu-mi mânca zilele. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LIBERTATEA ÎN INTERPRETAREA

UNUI MODERATOR DE LA TV RUSĂ

Liber să ataci o țară,

Să ucizi, să torturezi,

S-o înșfaci ca uliu-n gheară

Și să spui c-o   ... liberezi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SE FURĂ ARTEFACTELE DIN MUZEELE

ORAȘELOR UCRAINENE TEMPORAR OCUPATE

Bronzul din postneolitic -

Demilitarizare,

Iar vestitul aur scitic

Zisa denazificare? (NICOLAE MĂTCAȘ)

ÎN LEGĂTURĂ CU PROPUNEREA UNOR ȚĂRI DE A SE TRECE

LA SĂPTĂMÂNA DE LUCRU DE PATRU ZILE

Să lucrăm, dar mai cu vână,

Patru zile-n săptămână?

Deputații – Știre nouă? –

Deja au trecut la   ... două! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VIZITELE OFICIALE NU SE ANUNȚĂ ANTE-, CI POST-FACTUM

Cică domnul Președinte

S-ar porn-ntr-un loc fierbinte.

Ține minte, gură-spartă:

Nu pui vizita pe hartă! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NU ȘTIM URMA CE-O ALEGE

S-a plimbat mademoiselle Maia

Cu dom’ ‘Manuel pe street?

Ce-a zis oare după aia

Pizmașa madame Brigitte? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NICI CIMITIRUL NU VĂ OPREȘTE SĂ ÎNOTAȚI ÎN LOCURI PRIMEJDIOASE?

 (O nouă invenție de-a lui Parafat)

Geamanduri – roșii coltuce.

Altul – și mai abitir:

Roșii în formă de cruce -

Veritabil  ... cimitir. (LERU CICOARE)

 

ALERTĂ DE COD ROȘU

Cea mai bună care-a fost oferta

„RO-ALERT” la noi când s-a născut?

Să anunțe de trei ori alerta

După ce potopul   ... a trecut! (LERU CICOARE)

 

CE SĂ MAI PLECĂM LA MARE?

A VENIT MAREA LA NOI!

Cum să-ți spun -și iartă-mi indiscreția –

Că, de când drenaju-a fost promis,

Temerarul nostru mic Paris

S-a schimbat, când plouă, în    ... Veneția? (LERU CICOARE)

 

DESPRE CE MAI SCRIE PRESA MAINSTREAM AZI?

Din mass-media online

Aflăm știri extrem de faine:

Buda-i cum la mititica,

Unde să scarpini pisica... (LERU CICOARE)

 

CE NU NE SPUNE (I)RESPONSABILUL DE EDUCAȚIE?

Zilnic rácilele școlii

Pedantesc ni le arată,

Însă rădăcina bolii

Când va fi eradicată? (LERU CICOARE)

 

VÂNZĂTOARE CU LIPICI

A văzut-o la tejghea

Și a prins lipici de ea.

Ea-l lăsă cu ochii-n soare:

„Marfa nu e de vânzare”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ARMONIE

Gura satului îi lasă:

Nu-i prilej să-i hârâie.

El, cocoșul, cântă-n casă,

Ea, găina,-l cârâie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DUPĂ DIVORȚ

Stătea ca pe mărăcini,

Iar de când e slóbodă,

Umblă hójma prin vecini

Ca vodă prin lobodă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BOALĂ DIN NĂSCARE

E  mai rău decât un câine,

Nesimțit și disolut?

Nu-i de ieri, de azi, de mâine:

De când mă-sa l-a făcut. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TOT GÂSCĂ, DAR ALTĂ GÂSCĂ

Oponenții ce-au mai râs că

Artă nu-i tot ce se scrie:

Poezia-i poezie,

Epigrama-i   … altă gâscă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)