Loc de dat cu… EPIGRAMA (198)

Loc de dat cu… EPIGRAMA (198)

Nu e pentru prima dată când scriu în această rubrică despre  Gheorghe I. Gheorghe. Autor a zece romane, două volume de proză scurtă şi două culegeri de epigrame, Gheorghe I. Gheorghe  este inclus în peste 25 de volume colective şi antologii de epigrame şi în şapte culegeri de proză scurtă. 

Am citit  recentul volum care are  ca autor pe Gheorghe I. Gheorghe: „Qvo vadis! (Editura „Izvorul Cuvântului”, Buftea, 2022; prefaţă: Florin Grigore).  

„Quo Vadis?” (Unde te duci?), titlul acestui volum, este o întrebare pe care Sfântul Petru, conştient de ce urma să se întâmple, o pune lui Isus Hristos. Sintagma a fost folosită şi de Sienkiewicz ca titlu al unui roman de-al său, pentru care, în 1905, va primi Premiul Nobel. Există şi adaptări cinematografice având ca denumire această întrebare (varianta americană din 1951, cea poloneză din 2001 sau cea bosniacă din 2020), precum şi titlul unei melodii interpretată de formaţia rusească „Electroforez”.  Există şi un scriitor botoşănean care a scos o carte cu acest titlu. E vorba de Ovidiu Chelaru. 

„Quo vadis?” este o întrebare cu mare caracter de generalitate şi cu trimiteri spre sfere diferite, dar ce e mai important este că n-ar trebui să se aştepte la un răspuns, pentru că cel care o pune, deja îl ştie.  Îl ştie şi Gheorghe I. Gheorghe care face o punte de la epoca lui Nero, împăratul corupt şi distructiv către politicienii de azi care sunt tot un fel de Nero, dar mai moderni, şi  care ar fi în stare să dea foc ţării pentru a-şi atinge propriile scopuri. Volumul debutează cu un moto care se pliază pe firul roşu al romanului lui Sienkiewicz: „Cum oameni fără Dumnezeu / Te duc înspre pustiu, / Trezeşte-te poporul meu / Cât nu e prea târziu.”.

După o exhaustivă prefaţă a lui Florin Grigore, autorul simte nevoia să dea o explicaţie în plus printr-un cuvânt înainte: „Ţineţi minte cinci cuvinte,/  E la fel ca înainte: / Sărăcie cu duiumul / Şi hoţie la tot drumul, // S-a ales din vise scrumul, / A crescut, în schimb, uiumul… / Ţineţi minte cinci cuvinte, / E la fel ca înainte: // Ne-au învăluit cu fumul / Unor false jurăminte / Şi ni s-a umplut albumul / Cu dureri şi cu morminte. // E mai rău ca înainte…”

Volumul este structurat pe trei secţiuni: rondeluri, sonete şi fabule. De peste tot transpar alternanţe de ironie fină şi ironie groasă cu adresă directă către  contemporaneitatea românească, cea construită de politicieni, şi asta fără  ca autorul să-şi aroge ”vocaţia de tribun”,  ci pe aceea de “luptător comun”.   Rondelurile, cele ce alcătuiesc prima secvenţă a cărţii, se supun, în majoritate, cerinţelor acestei specii, fiind aplicate pe  o arhitectură macedonskiană.  Autorul dedică grupaje de câte şase rondeluri  discursului politic, corupţiei, politicienilor, plecăciunii, nivelului de trai, justiţiei, reformei, demnitarilor şi neîmplinirilor.

Gheorghe I. Gheorghe conştientizează că rondelul  este componentă a genului liric, astfel că are grijă ca jocul de cuvinte şi metaforele să elimine posibila monotonie impusă de versul ce se repetă, dând naştere astfel unor efecte de surpriză, versul final fiind esenţa celorlalte, cum ar fi  „Rondelul cameleonului politic” –  „Scald o problemă” în mai multe ape / Ca să evit a vieţii cruntă buşitură  / Şi să rămân pe valul care să mă scape / Atunci când va veni o viitură. // Nici o idee nu m-a atras în ale ei hârtoape / Şi nici să-mi fie vreuna singura armură, / Căci „scald problema” în mai multe ape  / Ca să evit a vieţii cruntă buşitură. // Cânt fără remuşcări pe orişicare clape  / Ca să mănânc în fiecare zi friptură. / Orice partid doreşte, mă poate ţine aproape, / Atunci când îmi oferă putere şi trăsură. // „Scald o problemă” în mai multe ape…” sau „Rondelul fariseilor” – „Privindu-i pe unii cum trudesc, / În Cameră sau la Senat, / Realizezi un lucru nefiresc: / Se zbat ca musca la arat. // O parte din aleşi se odihnesc / Într-un enorm anonimat. / Plângând apoi că mult „trudesc” / Prin Cameră sau la Senat. // Din amorţeală se trezesc / Când vor să ceară alt mandat / Sau sprijin, consistent, bănesc / Prin alte ţări să plece la plimbat. // Probleme pentru care chiar trudesc.” Şi aş putea continua cu celelalte rondeluri ale campaniei electorale, discuţiilor inutile, „tunurilor”, ciubucarilor, hoţilor, rotirii la putere, cameleonilor politici, minţii de pe urmă, linguşelii, prostituţiei politice, laşităţii,  dreptului la opinie, acarului Păun,  unor „foşti”,  lipsei de onoare, luminiţei din tunel etc., alcătuind un veritabil tratat de psihosociologie românească  a deşertăciunii: „Din Decembrie încoace / Alte măşti, aceeaşi piesă / Cu scenografii posace / Şi idei fără adresă. // Cei aleşi ne spun doar cioace / Şi ne strâng ca într-o presă, / Din Decembrie încoace  / „ Alte măşti, aceeaşi piesă. // N-am găsit încă mijloace / De refacere expresă / Şi elita se preface / Că ne mai scoate-o compresă. // Din Decembrie încoace.” („Rondelul deşertăciunii”).

Secţiunea a doua a cărţii, intitulată  „Sonete…sonate”  se supun şi ele unui moto: „De vor afla, cândva, nepoţii / Că ne-am lăsat conduşi de ură, / Se vor mira peste măsură / Gândind c-am fost sonaţi cu toţii.”  Sonetele Lui Gheorghe I. Gheorghe  se bazează pe un umor indexical, lirismul destul de consistent neacoperind  punctul de referinţă: „Escu” – „Există în ţară atâţia Escu… / Îi tot vedem pe toţi la guvernare / Sau stând în scaune parlamentare / Pozând frumos în cei ce-şi dau obştescu`. // Că este un Ionescu sau Popescu, / Nu este diferenţă foarte mare / Când toţi sunt „programaţi pe adunare” / Şi calcă în picioare tot firescu`. // N-avem în noi o genă din sindromul / De-a căuta cu felinarul Omul, / Precum, demult, bătrânul Diogene. // Căci am votat mereu numai neomul / Şi-am acceptat măsurile obscene… / Aşa-i când peste tot tronează Ene.”

În fapt, tot ansamblul cărţii este o  mare acţiune alcătuită din acţiuni mai mici în sensul definit de Andrei Pleşu.: e temeinic premeditată, urmăreşte un scop precis şi are suită. Aspectul îl sesizăm chiar de pe coperta I  unde şase săgeţi, pe care stau cuvintele  „foame”, „frig”, „nicăieri”, „speranţă”, „undeva” şi „frică”, îmi amintesc de  o credinţă a scriitoarei israeliene Ayelet Tsabari: „Cred că am ajuns să înţeleg că singurul mod de a scrie este să scriem despre lucrurile de care ne este frică”. Ceea ce face şi Gheorghe I. Gheorghe. Axarea pe subiectele  supuse discursului umoristic relevă o meticulozitate care nu-i miră pe cei care  au mai citit câte ceva din opera acestui scriitor.  Spre exemplu, fabulele, elementele constituente  celei de-a treia secvenţă a cărţii, nu se rezumă doar la caracterul de  a crea  furtună în creierul cititorului  (spiritul esopian) sau de a  da sentimente (precum La Fontaine),  ci se cantonează în cochilia ironiei  ce acoperă acest volum.  Morala ataşată fiecărei fabule  îmi relevă un scriitor care trăieşte în ironie căci, până la urmă, Gheorghe I. Gheorghe  chiar ne lămureşte că  România de azi e o mare ironie.  Înainte de a fi un volum cu aspre tuşe ironice,  este şi un extraordinar tratat de psihosociologie românească a deşertăciunii. (GEORGICĂ MANOLE)

 

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

AMINTIRILE UNEI NURORI

Am avut cândva o soacră,

Bună de-a fi pusă-n ramă,

Dar era aşa de acră…

Ca un vin uitat în cramă. (ELENA MÂNDRU)

 

PERPETUA REFORMĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC

O ultimă modificare,

La anu-n Școală intervine

Și asta pentru că, se pare,

Mai e ceva ce merge bine. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

UNEI STUDENTE, ÎN SESIUNE

Fătuca aceasta-i cu gândul departe

Mereu e la modă, mereu este şic,

S-ar pune şi dânsa „cu burta pe carte”

Dar are vreo două belciuge-n buric! (ION MORARU)

 

 

ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ

Partidele dezlănţuite

Se contrazic de-o vreme-ntruna,

Căci au platforme diferite…

În schimb comună li-e minciuna.  (VASILE LARCO)

 

INOCENŢĂ LA SPOVEDANIE

O, Doamne, mor, îmi vine rândul,

Sunt întristat, plin de suspine,

Mă iartă, am greşit cu gândul…

Gândeam c-o să trăiesc mai bine! (VASILE LARCO)

 

 

VIS DE PILOT

Să stea-n soare, vânt sau ploi

Lâng-o vodcă de o sută

Tot gândind la viaţa-n doi

Legănat de-o paraşută. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LA ALEGERI

Iar mă las,

De „pigmei”

Dus de nas...

Proşti sunt ei? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CEL MAI DEŞTEPT CEDEAZĂ

Proverbul ăsta, des citat,

Un pic de-ai sta ca să discerni,

Cred că un şef l-a inventat

Dar numai pentru subaltern. (DAN NOREA)

 

(L)ABILITATE

E gata orice taină să dezlege

Cu isteţimea-i candidă, nevasta:

Mă-ntreabă de ceva, că nu-nţelege,

Şi-apoi o oră-mi spune ea ce-i asta. (ION DIVIZA)

 

STRATEGII ÎN LUNA DE MIERE

De-i îmbie aşternutul

Să-şi dezvăluie amorul,

Ea-şi ascunde greu trecutul,

El i-ascunde viitorul. (ION DIVIZA)

 

TRASEISTUL POLITIC

Îşi face fără jenă saltul,

Trecând uşor, ca la paradă,

Din vechiul său partid într-altul

De parc-ar traversa  o stradă. (EUGEN DEUTSCH)

 

ASEMĂNARE

Când paharu-i plin cu vin

Şi amicul nepereche,

Toate parcă merg din plin,

Fi-ndcă sunt de...viţă veche! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI PRLAMENTAR

De câtva timp i-asigurat;

Şi asta simte-n portofel,

C-a prins o functţie-n Senat,

Pe... ,,te miri ce"...a dat şi el! (MAX OPAIŢ)

 

JULIETA MODERNĂ

Cu sâni ieşiti în decolteu,

Femeia face astăzi toane,

Ştiind c-a zăpăcit mereu,

Câte-un ROMEO...sub ,,balcoane"! (MAX OPAIŢ)

 

LA VÂRSTA A TREIA, AUTOIRONIE

Mai rar cu damele mă-ncurc

Acum, când anii car în spate;

La dezbrăcat mă mai descurc,

Mai greu...cu restul,...din păcate ! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI ŢAŢE

Vecina e fără de pereche,

O minune nouă în natură,

Veştile îi intră pe-o ureche

Şi a doua zi îi ies pe gură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

TRASEUL IUBIRII

Drumul e prozaic,

De mister pătruns:

De la arc voltaic

La opaiţ ajuns. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PROSTITUATELE (zicală)

Şi-au creat deja o fală

Corpul lor cu aură;

Multe “bat la nicovală”,

Altele…la “gaură”. (CONSTANTIN PROFIR)

 

BANII N-ADUC FERICIREA

O beizadea a suferit o dramă

Şi zace-n şanţ, copilul de bani gata,

Răpus de drog din banii de la mamă

Şi de-un bolid din şpăgile lui tata. (VALENTIN DAVID)

 

 

 

ZIUA POEZIILOR HAIKU

Un haiku e reușit

Când autorul e zgârcit

La vorbe, nu și la idei

Așa stă treaba, dragii mei... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA COLECTĂRII LUCRURILOR UTILE ȘI INUTILE

DILEMĂ

Nu-nțeleg, e „sau” ori „și” ?

Deci un lucru poate fi

Și util, și inutil?

Gândul ăsta-i cam futil... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

NU-I UTIL CE E UTIL...

Util e ce îmi trebă mie

Cum pentru chel e o tichie

Ce dacă-i de mărgăritar?

Mai fac un ban de buzunar... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA FARFURIILOR CURATE

Farfuriile-s curate

În aceste vremuri grele,

Cu-așa prețuri piperate

Nu prea ai ce pune-n ele... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI E ZIUA EXPUNERII LA RAZELE SOARELUI

Păi nenea doctorul a spus:

„Tot corpul trebuie expus!”

Și ea, fiind ascultătoare

Tot corpul și-a expus la soare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI E ZIUA „FII MILIONAR!”

Eu am fost milionar

De pe vremea când, (mai știi?)

Legătura de mărar

Mă costa vreo zece mii... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 

 

CICĂ AZI E ZIUA ALBINEI

Cică-i azi ziua albinei

Harnică și muncitoare,

Aia care dă reginei

Și la trântori de mâncare... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CULMEA PROSTIEI

Ce grav subiect şi ce anost:

Muncind să pui ceva pe-un dinte,

Să fii condus mereu de-un prost

Şi tu să nu mai prinzi la minte!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

MONOLOGUL SUBALTERNULUI

La şcoală fost-am învăţat

Să nu vorbesc neîntrebat;

Cu asta-n slujba mea n-am treabă,

Că nimeni nici nu mă întreabă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

INJUSTIŢIE

Unii strâng o viaţă-ntreagă

Bogăţii ca scoşi din minţi,

Cine să-i mai înţeleagă…

Alţii strâng mereu din dinţi. (VASILE MANOLE)

 

LUÂND EXEMPLUL DE LA JEAN VALJEAN

A furat cândva o pâine

Şi-a ajuns primar se zice,

Jumătate de fur mâine,

Aş putea ajunge vice? (VASILE MANOLE)

 

LA IARBĂ VERDE

Pe o vreme-aşa frumoasă

Stă în parc cu-n mândru june,

El convins că nu se lasă,

Ea sperând că-i va propune! (GEORGE EFTIMIE)

 

MORFOLOGIE ŞI SINTAXĂ

„La început a fost Cuvântul…”

Zburdând sprinţar, cum zburdă vântul,

Dar l-a constrâns, pragmatică

Canonica gramatică. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

 

 

„ELIBERATORII” RUȘI AMENINȚĂ KIEVUL

CU DECONECTAREA DE LA CENTRALA NUCLEARĂ

DIN ZAPOROJIE DACĂ NU PLĂTEȘTE CURENTUL

După ce-au „eliberat” prin lupte grele

„Nuclearelectrica” din Zaporojie,

Își jupoaie frații pân' la piele:

Scump, curentul. Gata cu dai bojie! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PUȘCHEA PE LIMBĂ! (UN FOST PREȘEDINTE DE STAT

 CONFUNDĂ IRAKUL CU UCRAINA)

Cum tot confundau ca dracul

București cu Budapesta,

Iată-acum că și Irakul

Le mai joacă-aórea festa. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CU TRENULEȚUL, LA CURTEA DE ARGEȘ, DUPĂ EUROVISION

Este-o forță-n lume, sire,

Care, dacă ea nu vrea,

Nu doar vrerea-ți de Unire,

Voturile ți le ia. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UN GHIFTUIT NE RECOMANDĂ, GENEROS

Având un post și-o leafă de nabab,

Podgorii, pensii, conturi câte vrei,

Indemnizații, la viét - un jgheab,

Ne  recomanzi, galant, un ceai de tei? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

MAI IERI - BLOCATĂ, AZI - VOTATĂ PE REPEDE-NAINTE

Cine oare o blocase,

Fosta lege gri offshore?

Azi tot el baltă s-o lase?

Hai la vot - și-n   ... „Monitor”! (LERU CICOARE)

 

 

GRIJA CONDUCĂTORILOR DIN VEST ȘI EST FAȚĂ DE

PROPRIUL POPOR ÎN LEGĂTURĂ CU CRIZA ENERGETICĂ

S-au scumpit curentul, gazul

În UE fără măsură?

Nouă ne-ndoaie grumazul,

Altora - nici limba-n gură. (LERU CICOARE)

 

 

SFAT DE MARE FINANȚIST

 ÎN PRAG DE CRIZĂ ECONOMICĂ

De ce-ai fi așa de amărât?

Te ajunge funia la gât?

Mai bea, omule, un ceai de tei,

Până-i încropi din tei curmei. (LERU CICOARE)

 

PĂZEA!

Flux verbal – nu i-l deochi-i,

Ironia lui, sulfúra.

Mai curând ți-a-nchis el ochii,

Decât tu lui, frate, gura. (LERU CICOARE)

 

CEDARE   

Au fost câteva momente

Când punea-n mișcare capul,

Dar, cum n-avea argumente,

Trebui să-nghită hapul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CÂT AI ZICE PEŞTE  

Păhăruțul ca un pui,

Ce-o fi fost pe buza lui?

Parcă s-a lipit de gură:

L-a ras dintr-o-nghițitură. (NICOLAE CRIHĂNEANU))

 

LA EXAMENUL DE MATEMATICI  

Curbe, drepte și patrate,

Radical și integral,

Mergeau toate ca pe roate,

Doar că    ... s-a-necat la mal. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ORBIT DE ALBUL HERMINEI   

Coala albă-i o hermină.

Înțelesu-i-a hâtria:

Ca să  poată s-o rețină,

Prinde-a înnegri hârtia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BĂTRÂNUL” CHIELLINI O PĂRĂSEȘTE PE
   BĂTRÂNA DOAMNĂ, JUVENTUS

A fost un stoper model,
Un echipier fidel;
Le va fi greu, fără el;
Iar Juve rămâne…chel. (DUMITRU BUJDOIU)

VAMA DE LA PRUT

Vama asta, rod al minţii

Unei hrăpăreţe naţii,

La ieşire-mi ia părinţii,

La intrare îmi ia…fraţii. (EFIM TARLAPAN)

 

HOMO SAPIENS

Omul, cu al său progress,

Efectiv, mă lasă stană:

Pune degetul mai des

Pe trăgaci decât pe rană!... (EFIM TARLAPAN)

 

SUCCESELE PROFESORULUI N. IORGA

ÎN STRĂINĂTATE

Sorbona-ar vrea ca să-l retie,

Miniştri-n cale-I se prostern…

Dar Iorga vrea supremaţie

Nu la Paris, ci în govern! (CINCINAT PAVELESCU)

 

UNUI SCRIITOR AVID DE NEMURIRE

Uitând că gloria e fum,

Imprimi volum după volum!

Dar timpul crud, pe nesimţite,

Cum le primeşte le şi-nghite! (CINCINAT PAVELESCU)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Localnicii unei comune au asfaltat, pe banii lor, drumul public. Primarul se dezice și spune că reia lucrările dar că nu se știe când

astăzi, 20:22
60

Sătui de promisiunile autorităților, câțiva localnici dintr-o comună din Suceava au asfaltat, pe banii lor, o porțiune dintr-un drum județean. Primarul nu este de acord cu acțiunea local...

EMA autorizează tehnica injecției intradermice în cazul variolei maimuței

astăzi, 20:14
16

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a autorizat vineri o nouă tehnică de injectare a vaccinului contra variolei maimuţei, care va permite imunizarea mai multor persoane şi prevenirea unei...

Meciul dintre FC Botoșani și FCSB, reprogramat

astăzi, 20:09
50

Partida dintre FC Botoşani şi FCSB, din etapa a şasea a Superligii naţionale de fotbal, a fost amânată, a anunţat, vineri, conducerea clubului din Botoşani, potrivit Agerpres.Potrivit...