Loc de dat cu… EPIGRAMA (196)

Loc de dat cu… EPIGRAMA (196)

În „Universul literar” nr. 12 din 16 martie 1930, Paul I. Papadopol (1892 – 1953), istoric literar şi publicist, publică o cronică la volumul „Epigrame” ( Tiparul „România Mare”, Bucureşti, 1929), volum semnat de GRI-GRI (Grigore Popescu) şi pe care îl am în colecţia mea. 

Grigore Popescu a fost licenţiat în teologie şi preot în satul natal Broşteni (jud. Mehedinţi). A mai semnat şi cu pseudonimul Gr. P. Br. (Grigore Popescu Broşteni).

Redau o parte din această cronică, scopul fiind şi acela de a se vedea cum se făcea critica epigramei acum aproape 100 de ani, menţionând că am lăsat textul în ortografia  folosită de autor: Un cunoscut autor de romane pornografice şi de mici tratate de estetică îmi reproşa cândva, oral şi în scris, că mă ocup de scriitori şi volumele care ies din media literaturii.  Fără să videz aici întreaga chestiune, voi nota totuşi că, de multe ori, folosul practic pe care astfel de cercetări îl aduce e mai simţit. Pe de o parte, începătorul, submediocritatea literară ţine mai degrabă socoteală de verdictul criticii. Ca urmare, se vindecă, se lasă de scris sau numai se ascunde, nu se mai dă în public. Pe de alta, însuşi cititorul te crede mai repede când îi vorbeşti de o pană puţin cunoscută, de un nume care, pentru prima oară, încearcă necunoscutul şi nemurirea pe care nu-l ţin în echilibru stabil greutăţile unor virtuţi literare câştigate. Cu aceste gânduri m-am decis să scriu şi despre epigramele d-lui GRI-GRI, cuprinse în 100 de pagini mici şi apreciate la modesta sumă de…60 de lei. Din parcurgerea lor am ajuns la următoarea concluziune: D-l GRI-GRI (în „prefaţă”: Gr. P. Br.) pare a fi student şi funcţionar. Sunt, fără îndoială, titluri şi onorabile şi suficiente pentru un cetăţean cu viitor. D-sa însă  e departe de a se mulţumi cu atât. Ţine morţiş să mai fie ceva? Ce? Romancier, nuvelist, autor dramatic? Greu: n-are destul timp. Orator politic? Se teme să nu fie dat afară din slujbă. Poet liric? Nu-i îndrăgostit.  Şi pentru că trebuie să fie totuşi ceva, se hotărăşte pentru calitatea de epigramist. Şi motivele: o epigramă e formată din 2-3-4 versuri, ceea ce poate face fiecare.  Cât despre spirit – cine nu-i spiritual în Ţara Românească – fără să mă gândesc la alt fapt: spiritul începe să aparţină colectivităţii, zboară prin văzduh, forfotă prin saloane şi pe străzile circulate. N-ai decât să-l prinzi sub pălărie şi să-l încadrezi sub rama celor 4 versuri pentru ca epigrama să fie gata.  Fireşte că după această socoteală epigramele ar trebui să fie foarte numeroase. Colecţiuni ca ale d-sale, sau chiar mai mari,  să se publice, dacă nu cotidian, măcar o dată pe săptămână. Şi totuşi lucrurile se prezintă cu totul altfel. Cauzele? Tocmai acelea pe care d-l GRI-GRI nu le bănuieşte: spiritul epigramei trebuie să fie totdeauna nou, interesant şi servit prin surpriză. Forma trebuie să fie perfectă şi lapidară. Întrucât ne priveşte, am încercat să trecem epigramele d-sale prin furcile caudine ale cerinţelor de mai sus. Spre dezamăgirea noastră, au ieşit cu totul rebegite şi ciufulite. Niciuna n-a rezistat. Toate au refuzat să se strecoare ori s-au oprit printre dinţi, încât nu ne-a mai rămas decât să regretăm, pe de o parte, jumătatea de oră pierdută, pe de alta, prilejul de a nu mai încresta la răbojul prieteniei încă un nume.  (…) Ce dovedesc toate acestea? Două lucruri: 1. că d-l GRI-GRI nu e încă un epigramist de volum; 2. că d-sa nu are nici măcar spirit autocritic. Altfel şi-ar fi dat seama că dintre cele 90 de aşa-zise epigrame, cu multă bunăvoinţă, abia următoarele ar fi trebuit publicate: UNUI TRADUCĂTOR – „Când zile-ntregi lucrezi, ilustre, / Nevasta regulat te duce; /  În timp ce tu traduci pe alţii, / Ea doar pe tine te…traduce.”;  LUI F. LOBODĂ (AUTORUL UNUI RECENT VOLUM DE EPIGRAME „GURA LUMII”) – „Ţi-aş face-acum o epigramă / Să simţi înţepătura glumii, / Dar, drept să-ţi spun, îmi e cam teamă: / N-aş vrea să intru-n…”Gura lumii.”; UNUI ABSOLVENT AL FACULTĂŢII DE LITERE – „Ai terminat şi, din păcate, / Grozav de tot vrei să te-arăţi; / Dar ce-ai să faci cu-o facultate, / Când nu ai alte facultăţi?”

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).

 

LOC DE DAT CU... EPIGRAMA

Noi dăm cu epigrama, nu cu parii,

În ăia care-n suflete ne ard,

Și-n niciun caz nu dăm precum mai marii

Atât de des cu oiştea în gard. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

BERBECUL

De se repede-n tine ca mârlanul

Cu coarne ce-ameninţător se-ndoaie, 

Să ştii că te confundă cu ciobanul...

Ce l-a văzut cum siluia o oaie! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

MEDITAŢIA LA PROŞTI

M-am întrebat în multe rânduri

Şi n-am răsouns, că nu găsesc:

Cum reuşesc să stea pe gânduri,

Când este clar că nu gândesc? (GRIGORE COTUL)

 

SCUZE  PENTRU ABUZURI

Îţi răceşti degeaba gura

Şi pe pace poţi să stai:

Nu ai cum să-ntreci măsura,

Dacă nici măcar n-o ai! (VASILE LARCO)

 

TRATAMENT BALNEOCLIMATERIC

Prin tratamente medicale

La beneficii te aştepţi;

De vii încovoiat de şale,

Ajungi în lumea… celor drepţi! (VASILE LARCO)

 

SOARTA LUI ADAM

Ca Eva, dânsu-a fost proscris,

Plecând din Raiul cel etern,

Chiar spre terestrul paradis

Și-a nimerit în alt infern.(MIHAI HAIVAS)

 

SUB REFELECTOR

Atât doar am a-ți zice

Ce nimeni n-o să-ți spună :

Te văd cam prost amice...

Deși lumina-i bună! (MIHAI HAIVAS)

 

VITEZOMANUL ŞI ÎNGERUL PĂZITOR

A derapat şi iată-l, mort, cum zace –

Aşa păţind tot insul ce ignoră

Că îngerul însoţitor nu face

Decât, cel mult, vreo şaptezeci pe oră. (ION DIVIZA)

 

 

ANIVERSAREA BUNELULUI  

Orice lumânare de pe tort

El o stinge fără mult efort;

Cum se vede, încă nu-i momentul

Să elibereze-apartamentul. (ION DIVIZA)

 

ÎNDOIALA MAMA PĂCATULUI

Era, cred, Eva-n Paradis,

Se zice, eu nu ştiu precis,

Dar când gândesc cum arăta

Cred că Adam n-o suporta! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

ÎN AVION

Atunci când trec prin gol de aer,

Mi-e groază ce mai tura-vura;

Răcnesc, leşin precum un fraier,

Căci mi se varsă băutura... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CONSECINŢE

Ca să îşi păstreze postul

Dânsul a făcut pe prostul;

Dar, cum soarta este rea,

A rămas mereu aşa! (EUGEN DEUTSCH)

 

CE-I  PREA MULT…

Am promovat un angajat,

Iar tipul, când mi-a mulţumit,

Atât de mult m-a lăudat,

Că efectiv mi s-a acrit! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CRIZĂ FINANCIARĂ

Că lipseşte astăzi cash-ul

La români, nu-i de mirare:

Ei mereu sunt duşi cu preşul

Şi li-i tras de sub picioare! (ION MORARU)

 

POLITICIANUL ÎN ALEGERI

Nu poate un votant să ştie

De ce-i „aprins” şi-n mare vervă,

Căci are-adânc, sub pălărie,

Şi-o strategie de rezervă.  (CONSTANTIN PROFIR)

 

EPOCA DE „HAUR”

Pirande vin cu sarsanale

Şi însoţite de copii

Să ia pe gratis, din spitale,

Stafilococii aurii! (VALENTIN DAVID)

 

 

UNUI COMERCIANT DE VINURI

Deşi îmi este bun amic,

O explicaţie îmi scapă:

Aş vrea să înţeleg un pic,

De ce strici vinul bun, cu apă? (MAX OPAIŢ)

 

DATORIE v.s. OBLIGAŢIE

Despre pensii, nelipsite

Sunt şi vorbe de ocară,

Că sunt pensii neplătite,

Ca şi cea ...alimentară!  (MAX OPAIŢ)

 

 

ARDELENEASCĂ

Că ,,Adevărul e în vin!",

E-o vorbă, făr-a fi lozincă;

O ştiu la noi cei ce susţin

Că-i bine ca să bei...pălincă! (MAX OPAIŢ)

SPORTURI EXTREME

La un concurs de bărci, doar unii,

Gândind să termine disputa,

Au tras la rame ca nebunii,

             Că-s duşi cu pluta!  (MAX OPAIŢ)

 

 

ZIUA BATMAN

Batman ăsta e ciudat!

Chiar la bot nu are mască!

Hei, dottore Arafat,

Ia dă-i una peste bască!... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA STAR WARS

E mic al stelelor război

Pe Jedi nu îi mai admir

Se bat aicea, lângă noi

Volodimir cu Vladimir! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA ASISTENȚILOR ȘCOLARI

Mă-ntreb și nu-s prea dumirit

Cam care este rostul lor?

Însă acum m-am lămurit:

Să deie nas școlarilor... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA BĂUTURII

Nu se putea mai punctual?

A băuturii, bun, dar care?

Că nu aș vrea să am scandal

Când oscilez între pahare... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 

ZIUA SPAȚIULUI COSMIC

Pe vremuri populat de stele,

Comete, galaxii rebele,

Acuma îl umplurăm noi

Cu sateliți, drone, gunoi... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 

 

ZIUA SOȚIILOR DE MILITARI

Păi cum adică, măritată

Dar n-ai pe cine cicăli?

Decât așa, mai bine fată

Cu un civil te-ai „păcăli”. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

GHINION   

Nu-l scapă nici Esculap

De o găzdoaie,

Zilnic îl bate la cap

...Cu o tigaie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LUPUL ÎŞI SCHIMBĂ PĂRUL…   

De bancuri cu blonde sătulă

E azi o brunetă fudulă

Ce umblă cu alte veşminte.

Doar mintea îi e ca-nainte. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIVA PE PLAJĂ

La mare portul fetei dă fiori

Cu un bichini lat cât două sfori,

De-aceea-n fierbinţeli  ce îi omoară

Mai mulţi bărbaţi se lasă traşi pe sfoară…(GHEORGHE BÂLICI)

 

ŞOMERUL

Om plătit să nu muncească

Şi-ndemnat să-şi cate treaba,

Ca să supravieţuiască

Stă degeaba. (VASILE MANOLE)

 

ECHILIBRU

Şi-a luat maşina asta

Nou nouţă şi în trend,

Că destul avea nevasta

Din greşeală…second hand! (GEORGE EFTIMIE)

 

ANTRENORUL

În sport e omul bun la toate,

E competent şi analitic,

Să joace ştie, dar nu poate…

În artă i se zice critic. (DAN NOREA)

 

 

ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR

Fiul cel mereu hai-hui

S-a întors acasă iar

Să mai ceară alor lui,

Cu-mprumut,  un card bancar. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

OAMENII DE RÂND NU-NȚELEG CE SE PETRECE,

DAR ASCULTĂ ORBEȘTE

Ce-nseamnă nú știu, nu-l pot pronunța

Cuvântul-bombă „denazificare”,

Dar îl susțin pe țar și-l vor urma,

Altminteri va să-i bage la răcoare . (Nicolae MĂTCAȘ)

 

CAMUFLARE LA SCOATEREA

CADAVRELOR DIN MARIUPOL

Nu-ntreci rușii la palavre

Chiar  de-ar fi să-i pui pe jar.

În furgoane nu-s cadavre,

Ci-„ajutor umanitar”. (Nicolae MĂTCAȘ)

 

DEPORTAREA POPULAȚIEI CIVILE

DIN LOCALITĂȚILE OCUPATE

Au decimat prin deportări, Holodomor

Pe străbunicii, bunii, tații lor.

Acum îi deportează pe nepoți

Că se opun la agresori și hoți. (Nicolae MĂTCAȘ)

 

REDACTORULUI-ȘEF AL POSTULUI MEDIA RT

Pregătești ogiva netă

Pentru proprii-ți copii?

Pune-ți tu-n fund o rachetă

Și te du scrum pe pustii. (Nicolae MĂTCAȘ)

 

INUNDAȚII DE  ȘTIRI FALSE LA TV RUSĂ

Dau minciunile în floare?

Mai bruiază difuzorul.

Nu te bagă la-nchisoare

Dacă-nchizi televizorul. (Leru CICOARE)

JURNALIȘTII DE LA CANALUL 1 AL TVR DESPRE

 CONSECINȚELE UNUI EVENTUAL

RĂZBOI NUCLEAR PENTRU RUȘI ȘI PENTRU VESTICI

Cinici, bute de parai,

Mai s-apese pe trăgaci:

„Rușii - noi ne-om duce-n rai,

Ei vor arde-n iad, gândaci”.  (Leru CICOARE)

 

HACKERII DE LA KILLNET AU ATACAT SITE-UL SENATULUI

Că nu ai habar de Mâțu

Pot s-acce pt, nici din ce țară,

Dar să nu știi cine-i Câțu,

Asta-i chiar din cale-afară. (Leru CICOARE)

 

ULTIMUL ÎN PARTID, AL DOILEA OM ÎN STAT?

Tot întreabă-un ins, acid:

Cine oare-a statuat:

Un ne-bun pentru partid

Bun de-al doilea om în stat? (Leru CICOARE)

 

COMPARAȚIA DE PLASATĂ A UNUI JURNALIST AMERICAN

Trenul Bucur-Chișinău -

Depo rtare spre Siberia?

N-ar fi bine, măi clănțău,

Să mai studiezi materia? (Nicolae CRIHĂNEANU)

 

NU S-AU PUS DE ACORD ÎN PRIVINȚA

AJUTORULUI CĂTRE VECINI

Le cam tremură floreta?

N-au aceleași mángăle?

Însă cum să faci omleta,

Făr' a sparge ouăle? (Nicolae CRIHĂNEANU)

 

NICI N-AU CUMPĂRAT IAPA CĂ DEJA VÂND MÂNZUL

Avem atâtea gaze naturale

Pe fundul dragii negre mări a noastre,

Că vom trăi ca-n orele astrale.

Dar pân' atunci?  Cu visele albastre! (Nicolae CRIHĂNEANU)

ARAFAT VREA CALIFAT

Cum să fie el șerif

Și cuiva subordonat,

Când din start se vrea calif

Și stăpân pe califat? (Nicolae CRIHĂNEANU)

 

 PENALTY
 - Sunt mândru că niciodată
N-am ratat un unșpe-n poartă;
 - Tu mă minți, faci pe nebunul?!
- Nu frate…n-am tras niciunul. (DUMITRU BUJDOIU)


MĂRTURISIRE ÎN FAMILIE
- Am iubit doar doi bărbați;
- Și cine îmi e rivalul?
Zii iute, că mă ia valul!
- Nu-i cunoști, au fost doi frați. (DUMITRU BUJDOIU)

ȘOFERAȘ OLANDEZ LA 4 ANI, (“Presa)
Dă bani mama la vecini,
C-a lovit multe mașini;
Doar e odorul, istețul,
Ce își plimbă ursulețul. (DUMITRU BUJDOIU)
 

 

 LA COVRIGĂRIE
- Am o mică întrebare:
Gaura ce preț mai are?
- Niciun preț, n-are valoare,
 - Păi, de ce n-o faci mai mare? (DUMITRU BUJDOIU)

ÎNTRE DOUĂ BLONDE
- Tu vorbești cu soțul tău
 Când faci amor, nu e rău?

- Hai să-ți- o zic pe aia bună:
Depinde dacă mă sună. (DUMITRU BUJDOIU)

 

POSTDECEMBRISTĂ

Cu un Icsulescu preşedinte,

Fost, la comunişti, un fel de ax,

România merge înainte –

Următoarea staţie: Karl Marx! (EFIM TARLAPAN)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cîmpeanu: „Vom face ca opţiunea de a lucra şi studia în România să rămână o alternativă viabilă pentru fiecare student”

astăzi, 14:53
38

Opţiunea de rămâne în România pentru a lucra şi studia trebuie să rămână o alternativă viabilă pentru fiecare student, a afirmat, sâmbătă, ministrul Educaţiei,...

„Cu viața mea apăr viața”, concurs dedicat elevilor de gimnaziu și liceu (fotogalerie)

astăzi, 14:40
61

28 de elevi au participat, sâmbătă, la concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa”. Organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Ni...

Atelierele de creație „Simbol și meșteșug în încondeierea ouălor”, ediția a IV-a

astăzi, 10:49
70

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie, organizează, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Bucecea, atelierele de creație intitulate „Simbol și meșteș...