Loc de dat cu... EPIGRAMA (172)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (172)

Am citit Epi…gramatica” (Editura “Ex Ponto”, Constanţa, 2011), un volum scris de Dan Norea.  Un „Scurt cuvânt al autorului” m-a determinat , încă o dată în plus, să constat câtă dreptate avea poetul Ion Mureşan care, acum trei sau patru ani,  a introdus conceptul de “pre-scriitor” ca  autor de “pre-literatură”, unul care i se potriveşte perfect şi  lui Dan Norea. Mai întâi să vedem ce spune autorul acestei cărţi: “Deşi în tinereţe, ca orice român care se respectă, am mai cochetat cu poezia, a urmat o perioadă de peste 30 de ani în care n-am mai scris un vers. Abia după ce am descoperit internetul şi, prin el, site-urile literare, am mai făcut, timid, câteva încercări. Însă genul literar care m-a atras şi m-a prins ca într-un vârtej a fost epigrama, prin 2005, adică la 56 de ani”.

Şi acum  să-i dăm cuvântul inventatorului conceptului amintit, poetul Ion Mureşan, aşa cun teoretizează în “Vatra” din 17 august 2017: “Pre-literatura şi pre-scriitorul nu sunt nişte concepte pe care mă străduiesc acum să le inventez. Ele există cu asupra de măsură. Şi cu asupra de măsură sunt ignorate. De parcă ar fi nişte boli ruşinoase. De parcă ar fi blenoragia din adolescenţă pe care ne străduim să o negăm la maturitate. Dar, să revenim cu picioarele pe pământ. Cine este, la urma urmei, pre-scriitorul. Păi, pre-scriitorul este copilul care, cu capul sub pătură şi în plină zi şi la lumina lanternei, scrie o poezie. Gestul pre-scriitorului nu are sens pentru scriitor. Nu are sens, zice scritorul, să scrii la lumina lanternei şi cu soarele deasupra capului. Bineînţeles, zice pre-scriitorul (zice asta doar în gând!), că are sens: fiecare are dreptul să-şi protejeze lanterna lui mică de soarele comun, egalizator, fără nuanţe, necruţător.

Pre-scriitorul este liceanul îndrăgostit de o colegă de clasă. Nu o să meargă, cu toată dragostea lui curată şi puternică, până acolo încât să scrie pe prima pagină a caietului de chimie o poezie. Dar, cu siguranţă, ultima pagină a tuturor caietelor de ştiinţe va fi rezervată rimelor. (Mai puţin ultima pagină a caietului de literatură, materie care îl face, cu an ce trece, să se îndoiască de îndreptăţirea intimităţii sale!).

Pre-scriitorul trăieşte la fel de bine la munte şi la mare, la deal şi la câmpie. Aşezarea omenească pe care o preferă e satul şi oraşul mic şi oraşul mare. E Baia Sprie şi Slobozia şi Gherla şi Cluj şi Bucureşti şi Paris. Şi Londra. Şi Washington.

El este contabilul. Pre-scriitorul este electricianul şi este instalatorul. El este plutonierul şi locotenentul şi chestorul de poliţie. El e gardianul de la puşcărie, gardianul scârbos. Pre-scriitorul este chiar profesorul de chimie şi este profesorul de literatură, căci şi ei au caiete. Şi caietele lor au o ultimă pagină.

Apoi, pre-scriitorul este pensionarul. Toată viaţa lui „a muncit” la Stat. Şi-a plătit CAS-ul. Acum, confuz, fluid, cu irisul aproape dizolvat în albul ochiului priveşte în urmă. „Ehei, domnule, dacă v-aş povesti viaţa”.

Primul capitol, Omonime, ligamente / Sunt aici omniprezente”,  a fost conceput încă din pre-scriitorismul lui Dan Norea, aşa cum, aproape că sunt sigur, s-a întâmplat cu mulţi epigramişti.  Jocul de cuvinte este o preferinţă a creatorilor catrenelor cu poantă fiindcă se reduce la un mecanism al ramificării trimiterilor cu scopul de a crea  noi sensuri ce implică transferuri în alte sfere semantice. Dan Norea, ajutat de cratimă, are abilitatea interconectării a cel puţin două cuvinte pentru a constitui un altul cu alt sens ce poate, în acelaşi timp, să salveze poanta. Cititorul a putut constata că au fost alese acele cuvinte încât ligamentul să nu-i limiteze mobilitatea gândirii exprimată prin cel puţin un zâmbet inteligent: Angajare la securitate” – “Un securest cu stele mari te cheamă / La interviu, în rol de angajat. / Dar te convingi că scopul lui de seamă / E altul, altfel zis e…de-turnat.”; Unui epigramist” – “Văd la mijloc … c-a-ta-ramă / Are-n ea o epigramă / Şi… cu-tremur… am aflat / C-a-ta-strofă ai creat.”;  Semnături la angajarea unei secretare”“Personalul…a-testat… / Şefuleţul… a-vizat / Documentu-… a-creditat, / Un director… a-probat.”; Rime-aabb, abba,…”-  “Epigramiştii în etate, / Ce ştiu a potrivi silaba, / Nu le mai vor îmbrăţişate, / În schimb, ciudat, preferă baba.

Capitolul al doilea, Un surâs de pui în ramă / Te-ai ales c-o epigramă”,  este  unul, cum ar zice Ştefan Cazimir,  „al ironiei ca expresie a detaşării astrale”.  Dan Norea trece prin „Biblioteca pentru t(hoţi)”, prin „Galeria de artă”,  se spovedeşte (autoironic) pornind de la „Cele 10 porunci”, analizează „Zodiacul”, trece prin rai şi iad, nu uită familia, poliţiştii, juriştii, pe cei cu chelie(„Dane, zise Cincinat, / Epigrama ţi-am lăsat! / Dar pe lângă meserie / Iei ca bonus o chelie!”) ca să constate că „nu mai poţi să mişti de epigramişti”.  Cuvântul „surâs” folosit în titlul capitolului este un avertisment că n-ar fi loc de sub-râs, adică doar de zâmbet definit  ca râs mai mic. Titlurile creaţiilor acestui capitol  denotă existenţa în Dan Norea a unui „zăcământ de cultură” , cum ar zice Alex Ştefănescu. Ironia din acest capitol izbucneşte  aruncând părţi  preţioase  ale zăcământului transformate în epigrame. Pentru exemplificare, mă voi opri la „Catrene exacte pentru ingineri şi matematicieni”: „Operaţii inutile cu necunoscute” – „Să afli ce-o femeie a simţit / Sau, şi mai mult, ce a gândit la fix, / E cum ai deriva la nesfârşit /… Pe e la x.”; Bârfă” – „Două fracţii zecimale / Merg plimbându-se agale / Şi aruncă o ocară: - Uite-o vezi? E…ordinară!”;  „Niciunul nu e drept” – „Cu doi şefi m-am pricopsit. /  Acum sunt uşor confuz: / Unul este ascuţit / Dar mai mare-i cel obtuz.”; „Politică” – Două partide-avem, ce nu se / Prea înţeleg, îşi vând gogoşi. / Motivul e că sunt opuse / La vârf, adică-au şefi căpoşi.”

Ultimul capitol, „Replici, dialoguri, dedicaţii, / Toate în relaţie cu fraţii”,  se supune unei arhitecturi dată de contre spumoase cu  „fraţii” epigramişti.  Sunt  prezente umorul compensator, plăcerea dialogului şi exersarea conştiinţei de sine. Trebuie să recunosc faptul că  pe parcursul celor 200 de pagini ale volumului întâlnim un Dan Norea  care şi-a pus toate  iradiaţiile culturii sale  pe ritm, metrică  şi constanţă a frazării  într-un mod impecabil. Lui i se alătură ochiul vigilent  al lui Leonte Năstase  care îmbogăţeşte imaginarul prin caricaturi pline de un umor sugestiv şi, lucru important, aflate în armonie perfectă cu textul.(GEORGICĂ MANOL

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

CLIMATERICO-SOCIALĂ

Viaţa a ieşit din priză,

Mare lipsă-i azi de ploi,

Însă nu suntem în criză…

De necazuri şi nevoi! (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

TOROPEALĂ ELECTORALĂ

Ţara e în clocot mare

Căci prea multe sunt pe dos;

Scade pofta de mâncare,

Creşte fuga după os. (CONSTANTIN PROFIR)

 

EPITAFUL ONOAREI

În mormântul ne-ngrijit

Zace nobila onoare,

Ce pe-ales l-a părăsit...

Dar, de asta,-n cot îl doare! (MIHAI HAIVAS)

 

MITOMAN INCURABIL

Pe mincinos vreau să-l dezbăr,

Dar nu găsesc metoda bună,

Căci „debitând” un adevăr,

E-„mpachetat” doar în minciună.(MIHAI HAIVAS)

 

UNEI SULIMENITE

Laude vrea să adune,

Că-i  frumoasă de minune,

Dar un sfat i-ar prinde bine:

O minune mult nu ţine! (VASILE LARCO)

 

SURPRIZĂ LA TEATRU

S-a prezentat un recital poetic,

O premieră ce-a schimbat decorul

Şi-au fost aplaudaţi prelung, frenetic:

Prezentatoarea şi-n final sufleorul. (VASILE LARCO)

 

 

SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR    

La odihnă când pleca,

Eu, cu milă creștinească,

I-am urat în sinea mea:

Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)

 

AVANTAJ ÎN PANDEMIE      

Doar cu rachiu tratându-mă la greu,

În pandemie sunt favorizat:

Femeile se strâng în jurul meu,

Că-i locul permanent sterilizat. (ION DIVIZA)

 

FĂRĂ ILUZII

Nu mă tem, cu-n ban în pungă,

De vreun ins cu mâna lungă,

Tremur, căci puterea nouă,

Le-are lungi pe amândouă!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

SCHIMBAREA LA FAŢĂ A UNUI POLITICIAN

La faţă, cică, s-a schimbat,

Dar noi l-am identificat,

Căci poartă de la caz la caz,

Doar feţe fără de obraz… (GHEORGHE BÂLICI)

 

COLABORATORUL

Când vrei să te înalți în zbor

El poate fi un ajutor:

De multe ori de anvergură

Sau poate... doar c-o semnătură! (EUGEN DEUTSCH)

 

GÂLCEAVĂ ÎN PARADIS

Cum Eva-i pare o năpastă,

Din Paradis nevrând să fugă,

Adam înalț-o caldă rugă

Cerând un nou transplant de coastă.(EUGEN DEUTSCH)

 

 

 

CREIERII JANDARMILOR

Să ştii, jandarmii creier au,

Îmi spune şeful de pluton;

Şi cu mândrie mi-arătau

Că ei au creieri pe baston. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

UNUI CÂRCOTAŞ

Nu pricepi o epigramă

Şi la minte faci entorsă?

Crede-mă nu e dramă!

O poţi declara absconsă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ALEGERE INSPIRATĂ

Într-o zi, un senator,

Şi-a luat un Labrador,

Iar de-atunci, la el în casă,

Este cineva de rasă. (GRIGORE COTUL)

 

BÂRFĂ

Ministrul…ştiţi voi (nu spun care),

Se află-ntruna în impas:

Oricât e masca lui de mare,

Tot nu-i ajunge pân` la nas! (GRIGORE COTUL)

 

DILEMĂ, ÎN CAZ DE UNIRE

Dac-o fi să facem punte

Sub acelaşi tricolor,

Cine să ne fie-n frunte:

Hoţii noştri? Hoţii lor? (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ROMÂNIA ŞI UE

Acum, cu pasu-acesta mare,

E şi pe cerul ţării mele,

Vizibil printre nori, un soare…

Cu dinţi. Dar ce zic dinţi, măsele! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNEI POETESE

Citindu-ţi versurile fine,

Prin trup îmi trece-un cald fior

Când văd că ştii atât de bine

Să pui „picior” peste „picior”! (ION MORARU)

 

UNUI STUDENT LA ISTORIE

La facultate, ca student,

Rămase iarăşi repetent

Fiind convins că pe Planetă

Istorie se cam…repetă! (ION MORARU)

 

 

DIHORUL, ANIMAL DE COMPANIE

Cum nu e animal de rasă,

De-o întrebare-s chinuit:

La tine, nu miroase-n casă?

- Ba da, dar s-a obişnuit! (AL. D. FUNDUIANU)

 

DERUTA CĂLĂTORULUI

Trenu-i dus, pe nevăzuta,

Cazul nu e să disperi:

Peste câteva minute

Va pleca şi cel de ieri! (AL. D. FUNDUIANU(

 

ZIUA TOLERANȚEI

Când vorbim de toleranță

Românul e în prima ligă.

De mult nu e ncio speranță

Să facă „POC!” o mămăligă… (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ESTE ZIUA FAST FOOD

După unii, Robin Hood

Ar fi inventat fast food!

Mariana lui, se știe,

Nu avea bucătărie... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA STUDENȚILOR

Pe vremuri, ajungeai student

Cu multă muncă și mult chin

Acuma e suficient

O copie la buletin... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA PREMATURITĂȚII

Prematur - copilul care

Nu a mai avut răbdare

Și-a plecat din cald și bine

Într-o lume cu suspine... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA DRUMEȚIILOR

De când cu astă pandemie

Fac zilnic câte-o drumeție

Pe-același cel mai lung traseu:

Bucătărie - hol – WC-eu.. (ŞTEFAN BAŞNO)

LA MAJORAT  

Acum, că eşti şi tu major,

I-a spus tăticul cu umor,

Poţi face tot ce doreşti...

Până te căsătoreşti. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CICĂ AZI E ZIUA BĂRBATULUI ÎN UNELE ȚĂRI

Dar unde se întâmplă asta?

Acolo aș fugi în grabă

Pân' nu mă dibuie nevasta

Că îmi găsește ea de treabă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

AVICOLĂ

Vecina are în ogradă –

Ţinând pe unii în pripon –

Cocoşi grozavi, buni de paradă

Şi-n casă…unicul clapon. (ELENA MÂNDRU)

 

COMPARAŢIA CONJUGALĂ

De vrei să rupi monotonia

În traiu-anost, cel cu soţia,

Poţi s-o compari –ar fi mai bine –

Cu cea mai faină din vecine. (ELENA MÂNDRU)

 

GUVERNARE ,,DODOLOAŢĂ "

Sunt partide la putere,

Care au aviz de ... ,,SUS!",

Pentru-a cere ministere,

Peste câte-au fost...în plus! ( MAX OPAIŢ )

 

ALIANŢĂ ,,TOXICĂ "

Vă spun direct (şi nu regret!)

Că lucrurile se complică

În alianţă, că-n secret,

Ce face unul, altul...strică ! ( MAX OPAIŢ )

 

ORGOLIU PROFESIONAL

Deputat în Parlament,

În ,,civil ", juriscosult,

I-a părut că permanent,

El a înghiţit ...prea mult ! ( MAX OPAIŢ )

 

 

UNUI CUPLU CĂSĂTORIT

Problema-i de sinceritate:

Cum soţul este infidel,

A încercat şi EA de toate;

.................dar nu cu EL ! (MAX OPAIŢ )

 

PREOCUPĂRILE JUSTIŢIEI

Are grijă permanent

Dură şi ne-nduplecată,

Să nu intre-n Parlament

Oameni…fără judecată! (GEORGE EFTIMIE)

 

CELERITATE ÎN JUSTIŢIE

Judecata-i de valoare,

Nu ca-n alte dăţi pripită,

Că sentinţa-i, pe culoare,

Dinainte…stabilită! (GEORGE EFTIMIE)

 

BANII N-ADUC FERICIREA

O beizadea a suferit o dramă

Şi zace-n şanţ, copilul de bani gata,

Răpus de drog din banii de la mamă

Şi de-un bolid din şpăgile lui tata. (VALENTIN DAVID)

 

 

VERBA VOLANT

E-o criză generală,

Guvernu-i la pământ,

Programul scris pe-o coală

E doar o vorbă-n vânt! (VALENTIN DAVID)

 

CADE IARNA PE UCRAINA

La Doneţk, de zile bune,

Fulgii s-au pornit să cearnă,

Deci la tancuri rusu` pune,

Prompt, şenilele de iarnă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

ISTORIA CRIMEEI

Prea bine-acum se ştie taina:

Hruşciov o dete la Ucraina;

Da` Putin, numai ce venit-a…,

Şi i se rupse de Nikita. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

UNOR POTENTAŢI

Să mai crească în „putere”

Astăzi tot mai mulţi bărbaţi,

Iau viagra cu putere

Şi ajung chiar deputaţi. (VASILE MANOLE)

 

DUPĂ LEGEA GRAŢIERII

La corupţi şi mafioţi

După cum ni se promise,

Ţara-aşteaptă pentru toţi

„Ziua Porţilor Deschise”. (VASILE MANOLE)

 

LUDIC STRESANT ÎN CARANTINĂ
Învăț nevasta să joace,
Jocul de table, îi place;
Dacă-o bat, de stres nu scap,
Că-mi dă cu tablele în cap. (DUMITRU BUJDOIU)

ACTORUL AMERICAN PAUL RUDD, BEST SEXY MAN (Presa)
Azi gagicile se bat
Pe cel mai mișto bărbat,
Cam toate l-ar vrea în pat;
Stați la coadă, …e-nsurat! (DUMITRU BUJDOIU)


CUM E MOARTEA?
Știm cu toți că moartea-i rea
Și că nimeni nu o vrea;
Dar, auzi câte-o nebună:
“Eah, muri de moarte bună.” (DUMITRU BUJDOIU)


LA DIVORȚ
Soțul, un expert contabil,
Făcu partaj echitabil:
El, mașina, bona, vila,
Ea, facturi, rate, copila. (DUMITRU BUJDOIU)


ÎNCĂ O RATARE MARE
Ne-am făcut de râs și-acum,
Râde de noi și Daum;
Fotbalul nostru-i gunoi,
Prost, ca Burleanu, Rădoi. (DUMITRU BUJDOIU)

CREȘTERE ECONOMICĂ FULMINANTĂ

Ca-n eden a înflorit răscoagea,

Nu ca an - un fulg de păpădie.

De-o compari cu ciuma lui Caragea -

Să vezi tu atunci economie! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CREȘTERE INVIZIBILĂ ȘI INSESIZABILĂ

Economic, creștem ca-n poveste,

Greu răbdăm atâta bunăstare.

Singura salvare-a noastră este

Că ne suflă vântu-n buzunare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

N-A SESIZAT „CU PROPRIILE SIMȚURI”

NEPURTAREA MĂȘTII DE CĂTRE ȘEFUL SUPREM

Umblă toți cu poza-n mână:

Proba este zdrobitoare.

Doar poliția română

A ajuns   ... nevăzătoare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CINE SĂ EFECTUEZE TESTAREA ELEVILOR?

Cum cereau, cu mic , cu mare,

Să se facă-n școli testare!

Tranșa cu teste sosită,

Toți o dau acum cotită. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN CÂRCA   ... PĂRINȚILOR

Las' că-și dau cu greu acceptul

S-o pornim în școli cu dreptul.

Au elevi? Aibă răbdarea

Să le facă și testarea! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NEDUMERIȚILOR DE CE ROMÂNUL NU SE-NȚEAPĂ

State drag cu viziuni profunde

Că vaccinurile sunt vivifiante,

De ce oare n-ai putea răspunde

Și de rarele efecte agravante? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PARTIDUL FLEXIBILIZEAZĂ,

NEGOCIATORUL RIGIDIZEAZĂ

Poate fi premier oricine,

Nu doar cel interimar,

Iar tu te propui pe tine

Sau pe-amicu-ți de   ...amar. (LERU CICOARE)

 

S-A SUPĂRAT VĂCARUL PE SAT

„Nu mă vreți premier pe mine?!

Nici eu nu vă vreau pe voi!”

Și, văzând că nu-i a bine,

Și-a făcut coada bârzoi. (LERU CICOARE)

 

CONCLUZIE REZONABILĂ

Alianța ne explică:

Ca să nu fie pe ducă,

Decât cu un țuțulică,

Tot mai bine e c-o ciucă. (LERU CICOARE)

 

DACĂ PREMIERUL NUMIT PRIN ROTAȚIE

NU VREA SĂ DEMISIOEZE LA TERMEN?

Greu să crezi în „titirez”

Cum că s-ar opri la timp,

Când, urcat, pe-un căcărez

Nu-l dai jos de pe Olimp. (LERU CICOARE)

 

CREȘTERE ECONOMICĂ FULMINANTĂ

Ca-n eden a înflorit răscoagea,

Nu ca an - un fulg de păpădie.

De-o compari cu ciuma lui Caragea,

Să vezi tu atunci economie! (LERU CICOARE)

 

ȘI VACCINAȚII SE POT INFECTA

Când știm că și vaccinații

Pot lua-transmite boala,

De ce doar nevaccinații

Trec testul (și cheltuiala)? (LERU CICOARE)

 

TESTAREA NU-I NECESARĂ PENTRU TOȚI?

Statul, când va înțelege

A testa  și vaccinații,

Oare cum o va mai drege

Că plătesc doar   ... ne-nțepații? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NU-I TESTAREA PROBĂ PENTRU TOȚI?

Spre-a proba că nu sunt infectați

Cei nevaccinați  -  să se testeze.

Ce ne facem când cei vaccinați

N-au cum infectarea s-o fenteze? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CINE SĂ EFECTUEZE TESTAREA ELEVILOR?

Cum cereau cu mic, cu mare

Să se facă-n școli testare!

Tranșa de teste sosită,

Toți o dau acum cotită. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎN CÂRCA   ... PĂRINȚILOR

Las' că-și dau cu greu acceptul

S-o pornim în școli cu dreptul...

Au copíi? Aibă răbdarea

Să le facă și testarea! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎN LEGĂTURĂ CU OBLIGATIVITATEA

CERTIFICATULUI DIGITAL ÎN INTERIORUL STATULUI

Eu răspund cu viața mea cea mare

Dacă nu mă duc la vaccinare.

Tu, că mă obligi, de ce nu oare

Cel puțin c-un loc de înhumare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

IDEE NĂSTRUȘNICĂ

Să-ți plătești spitalizarea

Dacă nu te-ai vaccinat?!

N-are-a face-asigurarea,

Când o viață-ai cotizat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Săveni a fost capitala multiculturalității de Ziua Națională

Joi, 2 Decembrie 2021
492

Orașul Săveni a fost capitala multiculturalității, miercuri, de Ziua Națională a României, găzduind un conglomerat de evenimente artistice, o lansare de carte și activități festive div...

Dramatic: Un botoșănean luptă să trăiască, după ce a fost înjunghiat de un coleg de muncă

Joi, 2 Decembrie 2021
1040

Un bărbat de 46 de ani, din Botoşani, se zbate între viaţă şi moarte, după ce a fost înjunghiat în gât de un coleg de muncă. Conflictul a avut loc în curtea unei s...

APIA așteaptă cererile de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2022

Joi, 2 Decembrie 2021
122

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) Centrul Judetean Botosani informează că în perioada 01 - 15 decembrie 2021 se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de P...