În 30 de ani de la Revoluţie, întregi sectoare economice s-au prăbuşit şi au renăscut şi sute de fabrici au căzut în faliment, dar o industrie a performat necontenit: mii de absolvenţi de studii superioare cu diplome îndoielnce au fost aruncaţi pe piaţă din halele cu iz penal ale mai multor universităţi. Acţiunea DIICOT la sediile Universităţii Spiru Haret sunt doar cea mai recentă imagine a falimentului moral din educaţia superioară a României, scrie Adevărul de astăzi.
La Botoșani printre absolvenții de „Spiru Haret” se numără o mulțime de personalități locale, de la profesori și oameni cu funcții înalte în administrația locală și de stat, și până la vârful de lance al acestei instituții de învățământ, fostul ministru al Muncii din România, deputatul PSD de Botoșani, Marius Constantin Budăi.
Procurorii DIICOT au descins, ieri, la mai multe sedii ale celei mai mari universităţi private din România – deja infama „Spiru Haret”, aşa cum mulţi o consideră. Motivul: fraudarea masivă atât a examenelor anuale, cât şi a celor pentru diploma de licenţă şi de masterat de către ceea ce autorităţile numesc fără perdea „un grup infracţional organizat”, patronat de unul dintre prorectorii instituţiei.
Nu mai puţin de 76 de percheziţii au fost efectuate în Botoșani, Bucureşti şi alte 12 judeţe, acţiune în urma căreia au fost săltate şi duse la audieri peste 100 de persoane: un prorector, trei decani şi prodecani ai unor facultăţi, 15 profesori, trei secretari universitari, un asistent, 30 de studenţi, dar şi doi angajaţi ai universităţii.
Numărul de fraude săvârşite pe holurile unităţilor de învăţământ superior par să fie întrecut doar de cel al capetelor de acuzare citate de procurori: luare şi dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.
Până acum pentru emiterea de Diplome FALSE la Universitatea Spiru Haret, nu mai puțin de 6 persoane reținute, între care PRORECTORUL.
CUM AR FI FUNCŢIONAT REŢEAUA
Reţeaua din interiorul facultăţii include unul dintre prorectorii instituţiei, mai mulţi secretari ai unor facultăţi, cadre didactice şi alţi angajaţi care aveau acces la grilele de examen şi influenţă asupra procesului de evaluare finală. Punctul culminat al activităţii reţelei ar fi avut loc în anul universitar 2018/2019, dar investigaţiile anterioare au arătat că infracţiunile ar fi comise cel puţin începând cu anul 2012.
Mai exact, procurorii suspectează fraudarea masivă a examenelor anuale, a celor de restanţă, dar şi a evaluărilor în vederea obţinerii diplomelor de licenţă şi masterat.
Nodul principal al reţelei ar fi prorectorul instituţiei – acesta este suspectat că făcea presiuni şi implica secretari ai diferitelor facultăţi şi diferite cadre didactice pentru a putea obţine şi transmite mai departe studenţilor grilele cu întrebări şi răspunsuri la examene, dar şi pentru a facilita promovarea examenelor pe baza unei evaluări laxe sau adesea complet inexistente.
În privinţa lucrărilor de licenţă şi master, lucrurile nu erau foarte diferite – conform DIICOT, cu câteva zile înainte de examen prorectorul vindea pur şi simplu studenţilor lucrări gata scrise.
Chiar dacă studenţii dispuşi să plătească primeau grile de examen şi răspunsurile înainte, ziua evaluării nu îi obliga neapărat să le memoreze. Aceştia le salvau în telefon şi accesau răspunsurile în timpul examenului, nestingheriţi de privirea absentă a supraveghetorilor.
Mai mult, aceştia erau chiar aşezaţi în anumite locuri în sală pentru a putea copia nestingheriţi, ori erau ajutaţi fără vreo urmă de timiditate de cei care ar fi trebuit să se asigure că examenul nu este fraudat. În privinţa lucrărilor de licenţă şi master, lucrurile nu erau foarte diferite – conform DIICOT, prorectorul vindea pur şi simplu studenţilor lucrări gata scrise cu câteva zile înainte de susţinerea orală. Cu alte cuvinte, nici plagiatul fără perdea nu putea fi însuşit de student, perioada de timp fiind prea scurtă pentru a se familiariza cu furtul intelectual obţinut contra cost.
FRAUDĂ CU REPETIŢIE ÎN MEDIUL UNIVERSITAR
Cum Universitatea Spiru Haret nu se află la primul scandal de acest fel, prima ediţie desfăşurându-se în 2009, iar anumite universităţi din mediul academic românesc sunt lovite recurent de diferite cazuri de corupţie, descinderile DIICOT nu pot decât să ridice mari semne de întrebare faţă de măsurile luate de autorităţi pentru contracararea acestui fenomen.
„Cumpărarea/vânzarea de lucrări de licenţă/master, locuri în cămine, subiecte la examene, diplome, posturi încă se întâmplă în multe universităţi. Se fac foarte puţine eforturi de reducere a acestor practici inclusiv prin lipsa de protejare şi încurajare a studenţilor să le denunţe. Atitudinea constantă din partea decidenţilor şi a conducerilor universităţilor de a le nega sau «ascunde sub preş» încurajează corupţia”, atrage atenţia Dana Alexe-Coteţ, expertă în educaţie şi preşedinta a Centrului pentru Politic Educaţionale.
La rândul său, expertul Societăţii Academice Române, Constantin-Alexandru Manda, consideră că s-a ajuns din nou la discuţia despre fabricile de diplome pentru că, în general, în România există o preferinţa pentru rezolvarea situaţiilor concrete, nu a cauzelor de profunzime care duc la diverse probleme.
„În situaţia dată, am ajuns la ceea ce vedem azi din dorinţa de îmbogăţire rapidă a unor inşi, combinată cu nevoia statului de a creşte artificial numărul de cetăţeni cu studii superioare şi corupţia unor funcţionari şi demnitari din Educaţie, care au făcut rabat de la minimele criterii de asigurare a calităţii şi de la minimumul respect faţă de educabil. Acţiunea de astăzi a procurorilor este demnă de aprecieri şi sper ca cei care au ignorat principiile de bază ale integrităţii în învăţământ să răspundă în faţă legii pentru că au oferit societăţii absolvenţi prin fraudă, punând propriul buzunar deasupra interesului public”, consideră Manda. Acesta susţine că situaţia de la Univeristatea Spiru Haret este oglindă a mediului înconjurător.
Numele lui Spiru Haret, târât periodic în scandaluri de universitatea privată
În buna tradiţie a feudelor academice unde conducerile universităţilor sunt permanentizate, cel care a fondat în 1991 Universitatea Spiru Haret, Aurelian Bondrea, fost activist comunist, este şi astăzi rector al instituţiei.
De-a lungul timpului, universitatea a fost implicată în mai multe scandaluri, dar niciunul la fel de răsunător ca cel al diplomelor false din 2009. Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei de la acea vreme, a anunţat că formele de învăţământ ID (învăţământ la distanţă) şi FR (fără frecvenţă) ale universităţii nu sunt autorizat şi, în consecinţă, funcţionează în ilegalitate.
Cu toate că existau suficiente indicii în acest sens şi înainte, descoperirea a fost făcută după ce numărul de absolvenţi pentru anul 2009 al instituţiei era de aproximativ 50.000 de persoane, un număr aproape egal cu cel al absolvenţilor tuturor universităţilor de stat din anul respectiv. Decizia Ecaterinei Andronescu de atunci a fost să nu mai recunoască diplomele respective.
În următorii ani, absolvenţii Spiru Haret, dar şi ai altor universităţi au avut dificultăţi în a-şi vedea diplomele recunoscute, iar faptul că legislaţia în domeniu era neclară, mulţi au câştigat în instanţă procesele intentate ministerului Educaţiei.
În 2015, preşedintele Iohannis a aprobat o ordonanţă de urgenţă a guvernului care privea dreptul absolvenţilor a-şi avea recunoscute acte de studii la finalizare unor studii neautorizate şi impunea sancţiuni instituţiilor de învăţământ care se angajaseră în procesul de şcolarizare fără să fie autorizate.
Reacţionând astăzi faţă de intervenţia DIICOT, Ecaterina Andronescu a declarat că întreg sistemul de învăţământ universitar are de suferit după percheziţiile la sediile Universităţii Spiru Haret.
„Tot sistemul de învăţământ este afectat când autorităţi precum DIICOT intră într-o universitate. Astfel de situaţii sunt de natură să umilească întreaga imagine a educaţiei superioare din România. ARACIS ar fi trebuit să demareze controale din timp şi să se autosesizeze”, a precizat Andronescu, care arată că lecţia scandalului din 2009 nu pare a fi fost învăţată.
„În 2009 m-am speriat pentru că erau 312.000 de studenţi şi 650 de profesori în condiţiile în care, Politehnica, spre exemplu, avea circa 25.000 de studenţi şi 1.400 de cadre didactice. Atunci am găsit cataloage la Universitatea Spiru Haret, unde erau trecuţi 12.000 de studenţi, ceea ce pentru mine era halucinant. Aceştia dădeau examene în acelaşi timp: de fapt, se duceau cu grila de examen la un computer şi rezultatele se vărsau într-un catalog online”, a mai susţinut Andronescu.
Sursa: Adevărul.ro