Majorarea salariilor, în special în sectorul bugetar, este principalul motiv pentru care botoşănenii au prins curaj să apeleze din nou la bănci pentru credite. În lei, însă, pentru că cele în valută îşi continuă declinul. Alt motiv pentru creditarea masivă este scăderea dobânzilor.
La finele lunii februarie, stocul creditelor în lei a ajuns, la nivel naţional, la 126,8 miliarde de lei, fiind în creştere cu aproape 14% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. O comparaţie între statistica aferentă lunii februarie 2016 cu luna ianuarie a acestui an şi cu ultima statistică făcută publică de Banca Centrală arată că ritmul de cumpărare a împrumuturilor este în creştere după ce ani de zile, ulterior crizei financiare, a stagnat.
De exemplu, în februarie 2016, botoşănenii- însemnând persoane fizice şi instituţii financiare nebancare- acele IFN-uri care investesc foarte mult în publicitatea audio-vizuală şi acordă credite prin telefon, datorau băncilor 885,9 milioane de lei. În ianuarie anul acesta, suma crescuse la 976,4 milioane de lei în timp ce în februarie anul acesta, deja depăşise 1032 de milioane de lei.
O creştere importantă se remarcă la creditele accesate de gospodării, de la 497,4 milioane de lei în februarie 2016 la 558,1 milioane de lei în februarie 2017. Creditele de consum reprezintă ponderea, cu o valoare de 367 de milioane de lei în februarie 2017, de la 350 de milioane de lei în februarie 2016.
"Putem spune că sunt tot mai mulţi clienţi care reiau creditarea- clienţi vechi, pe care îi cunoşteam de ani de zile şi pe care ani de zile nu i-am văzut trecându-ne pragul. Principalul motiv este creşterea salariilor, mai ales la bugetari, clasă socială foarte stabilă şi iubită de bănci. Există o predictibilitate în cazul bugetarilor pe care indiferent cât ai vrea, nu o regăseşti în sectorul privat. Şi mai nou, odată cu creşterile salariale, am ajuns ca salariile în acest sector să fie mai mari decât în privat, unde sunt şi unele salarii măricele. Ne aşteptăm ca şi în următoarea perioadă valoarea creditelor să crească", explică un consilier bancar.
Interesantă este însă situaţia IFN-urilor care au ajuns să cumpere credite pentru a-şi îndestula propriii clienţi. În februarie 2016, IFN-urile aveau cumpărate împrumuturi în valoare de 385,9 milioane de lei în timp ce în februarie anul acesta, suma ajunsese la 473,6 milioane de lei.
"IFN-urile nu apar în bazele de date, de aceea sunt preferate de clienţii cu "bube", cum le spunem noi, adică prezenţi cu diverse întârzieri la plată în Biroul de Credit. Sunt IFN-uri care practică dobânzi reduse şi care, în schimbul giranţilor, pot oferi împrumuturi de valori mici membrilor lor. În schimb sunt şi acele IFN-uri care au dobânzi uriaşe la credite dar care acordă împrumuturi rapid", explică un funcţionar bancar.
În schimb, după mulţi ani în care valuta a fost preferată de botoşăneni pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să reprezinte peste 60% din total, a urmat o tendinţă de scădere care s-a accentuat în 2015 şi 2016, iar împrumuturile în lei au ajuns acum la 57%. În 2009, ponderea împrumuturilor în valută reprezenta circa 60% din total. Până în 2011, creditele în valută au urcat până la un vârf de 63,7%, pentru ca ulterior să urmeze o tendinţă descendentă, până la un minim de aproximativ 43% în 2016, conform datelor BNR.
De exemplu, în februarie 2017, creditele în valută cumpărate de botoşăneni au ajuns la 499,2 milioane de lei, în condiţiile în care în februarie 2016, valoarea lor era de 564,4 milioane de ei. Peste toate, urmează primăvara, considerată de bancheri anotimpul preferat pentru dezgheţarea creditării dat fiind că urmează perioada de concedii în care botoşănenii ori cheltuie destul de mult pe vacanţe, ori pe amenajarea caselor în care locuiesc.
