Consiliul de AdministraÅ£ie al Băncii NaÅ£ionale a României (BNR) a hotărât, joi, menÅ£inerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, stabilit în ÅŸedinÅ£a de politică monetară din ianuarie, informează banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menÅ£inerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an ÅŸi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an ÅŸi menÅ£inerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ÅŸi în valută ale instituÅ£iilor de credit.
Comunicatul BNR arată că rata anuală a inflaÈ›iei a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreÈ™terii cotaÈ›iei petrolului È™i al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflaÈ›iei a ajuns pe un platou, aÈ™a cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creÈ™tere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condiÈ›iile accentuării impactului dezinflaÈ›ionist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influenÈ›a scăderii considerabile a preÈ›ului combustibililor, scrie Digi24.ro.
Rata anuală a inflaÈ›iei CORE2 ajustat È™i-a reaccelerat uÈ™or creÈ™terea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar È™i al creÈ™terilor cvasi-generalizate de preÈ›uri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare È™i pe cel al serviciilor. EvoluÈ›ia inflaÈ›iei CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaÈ›iilor materiilor prime agroalimentare È™i ale costurilor cu energia È™i transportul, alături de influenÈ›ele blocajelor în lanÈ›uri de producÈ›ie.
Acestea au fost potenÈ›ate È™i în acest interval de cotele înalte ale aÈ™teptărilor inflaÈ›ioniste pe termen scurt È™i de rezilienÈ›a cererii pe anumite segmente, precum È™i de ponderea însemnată deÈ›inută în coÈ™ul de consum de produsele alimentare È™i de cele importate. Rata anuală a inflaÈ›iei calculată pe baza indicelui armonizat al preÈ›urilor de consum (IAPC – indicator al inflaÈ›iei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie.
Totodată, rata medie anuală a inflaÈ›iei IPC È™i cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută È™i la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune È™i în țările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creÈ™terea semnificativ peste aÈ™teptări a activității economice în trimestrul III 2022 È™i într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la sută, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată È™i în acest interval. CreÈ™terea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuÈ™i însemnată din perspectivă istorică, cu contribuÈ›ia principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanță apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populaÈ›iei.
EvoluÈ›ia exportului net a redevenit însă puternic contracÈ›ionistă în trimestrul III, în condiÈ›iile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri È™i servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanÈ›ei comerciale È™i-a accelerat considerabil creÈ™terea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaÈ›ia anuală în scădere a preÈ›urilor importurilor È™i cea a preÈ›urilor exporturilor, iar deficitul de cont curent È™i-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanÈ›ei veniturilor primare. Cele mai recente date È™i analize indică o încetinire progresivă a creÈ™terii economiei în trimestrele IV 2022 È™i I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina È™i al extinderii sancÈ›iunilor asociate, dar È™i mărirea uÈ™oară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeaÈ™i perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.
Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul È™i de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaÈ›iei, alături de continuarea accelerării puternice a creÈ™terii volumului lucrărilor de construcÈ›ii. ProducÈ›ia industrială È™i-a reaccentuat însă contracÈ›ia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri È™i servicii È™i-au redus considerabil variaÈ›ia anuală È™i mult mai pronunÈ›at decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecinÈ›a accelerării creÈ™terii anuale a deficitului comercial È™i a celui de cont curent.
Dinamica celui din urmă a receptat însă È™i influenÈ›ele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutățire a evoluÈ›iei pe segmentul veniturilor primare. Efectivul salariaÈ›ilor din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata È™omajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în luna decembrie, de la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii È™i-a prelungit în debutul anului 2023 tendinÈ›a de descreÈ™tere graduală evidenÈ›iată în semestrul II 2022, iar redresarea intenÈ›iilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut È™i în condiÈ›iile unor evoluÈ›ii divergente la nivel sectorial. Principalele cotaÈ›ii ale pieÈ›ei monetare interbancare È™i-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreÈ™teri – relativ în linie cu evoluÈ›iile din regiune –, în contextul îmbunătățirii pregnante a sentimentului investitorilor față de pieÈ›ele financiare din economiile emergente, sub influenÈ›a aÈ™teptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed. Pe acest fond, precum È™i în contextul sporirii atractivității relative a plasamentelor în monedă naÈ›ională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda naÈ›ională a continuat să se aprecieze față de dolarul USD, ca urmare a evoluÈ›iilor de pe pieÈ›ele financiare internaÈ›ionale.
CreÈ™terea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat È™i în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condiÈ›iile încetinirii uÈ™oare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variaÈ›iei creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie. În È™edinÈ›a de astăzi, Consiliul de administraÈ›ie al BNR a analizat È™i aprobat Raportul asupra inflaÈ›iei, ediÈ›ia februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date È™i informaÈ›ii disponibile. Prognoza actualizată evidenÈ›iază perspectiva descreÈ™terii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaÈ›iei până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condiÈ›iile prelungirii schemelor de plafonare È™i compensare a preÈ›urilor la energie până la 31 martie 2025 È™i ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
Astfel, rata anuală a inflaÈ›iei este aÈ™teptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, È™i să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-È™i încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecÈ›iei uÈ™or deasupra intervalului È›intei. Pe lângă noua configuraÈ›ie a schemelor de plafonare a preÈ›urilor la energie, descreÈ™terea în perspectivă a inflaÈ›iei are determinanÈ›i majori efecte de bază dezinflaÈ›ioniste tot mai pregnante È™i corecÈ›ii descendente ale cotaÈ›iilor unor mărfuri, dar È™i influenÈ›e venite din probabila restrângere È™i închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuÈ™i decât în proiecÈ›ia precedentă, implicând intrarea doar uÈ™oară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor.
Războiul din Ucraina È™i sancÈ›iunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative È™i să inducă riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluÈ›iei pe termen mediu a inflaÈ›iei, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaÈ›iei È™i investitorilor, precum È™i asupra veniturilor acestora, dar È™i prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali È™i a percepÈ›iei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanÈ›are.
Totodată, absorbÈ›ia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiÈ›ionată de îndeplinirea unor È›inte È™i jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenÈ›ială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziÈ›iei energetice, dar È™i pentru contrabalansarea, cel puÈ›in parÈ›ială, a impactului contracÈ›ionist al È™ocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina È™i de înăsprirea condiÈ›iilor economice È™i financiare pe plan internaÈ›ional. Incertitudini È™i riscuri semnificative sunt asociate însă È™i conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, È›inta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv È™i al majorării semnificative a costului finanțării, È™i, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică È™i socială ce rămâne dificilă pe plan intern È™i global, cu potenÈ›iale implicaÈ›ii adverse asupra parametrilor bugetari. O importanță deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed È™i BCE, precum È™i atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenÈ›ialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum È™i a miÈ™cărilor de capital. Următoarea È™edință a CA al B NR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.