Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, stabilit în şedinţa de politică monetară din ianuarie, informează banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Comunicatul BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.
Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influența scăderii considerabile a prețului combustibililor, scrie Digi24.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccelerat ușor creșterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar și al creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție.
Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie.
Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută și la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice. Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul III 2022 și într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la sută, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Creșterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică, cu contribuția principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanță apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populației. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul III, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii.
Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază. Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, alături de continuarea accelerării puternice a creșterii volumului lucrărilor de construcții.
Producția industrială și-a reaccentuat însă contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecința accelerării creșterii anuale a deficitului comercial și a celui de cont curent.
Dinamica celui din urmă a receptat însă și influențele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutățire a evoluției pe segmentul veniturilor primare. Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata șomajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în luna decembrie, de la 5,4 la sută în trimestrul III.
Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a prelungit în debutul anului 2023 tendința de descreștere graduală evidențiată în semestrul II 2022, iar redresarea intențiilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut și în condițiile unor evoluții divergente la nivel sectorial.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreșteri – relativ în linie cu evoluțiile din regiune –, în contextul îmbunătățirii pregnante a sentimentului investitorilor față de piețele financiare din economiile emergente, sub influența așteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.
Pe acest fond, precum și în contextul sporirii atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda națională a continuat să se aprecieze față de dolarul USD, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condițiile încetinirii ușoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie.