Într-o lume în care imaginea (reală sau virtuală) a devenit mai importantă decât informația, curajul de a reașeza tradiția pe făgașul normal devine o provocare esențială. Rețelele sociale, - cu dinamica lor rapidă și profunda influență la nivel social și civilizațional - au distorsionat și aproape compromis modul în care percepem și interacționăm cu tradițiile noastre. Conștient sau nu, alarmant sau doar retoric, ne punem din ce în ce mai des întrebarea: mai avem nevoie de calitate, ne mai sunt de folos specialiștii în contextul unei bulversări media și a unui amestec periculos de funcții administrative?
Tradiția, în forma sa autentică, nu înseamnă nici improvizație, nici kitsch. Ea presupune, poate chiar mai mult decât alte domenii care corespund artei și esteticului, în primul rând un set de valori. Tradiția, folclorul, ne oferă identitate și continuitate. Însă, în fața avalanșei de informații superficiale și a imaginilor atrăgătoare, efemere prin lipsa de conținut valoric, aceste valori sunt grav deteriorate, uitate sau reinterpretate. De la tradiție autentică la spectacol grotesc nu mai este decât un pas...
În acest peisaj bulversat și deopotrivă bulversant, specialiștii joacă un rol crucial. Spcialiștii ne readuc în zona autenticității, a interpretării corecte și profunde a tradițiilor. Ne ajută să înțelegem complexitatea informațiilor disponibile, să distingem între ceea ce este autentic și ceea ce se dovedește a fi o distorsionare a tradiției.
De aceea, demersul instituțional al Centrului de Creație Botoșani de a aborda științific un astfel de subiect este nu doar salutar, ci și curajos.
Simpozionul Național „Tradiții și contemporaneitate. Elemente de patrimoniu cultural imaterial-între tradiție si modernitate” a fost, din acest punct de vedere, menit să tragă semnale de alarmă, dar și să aducă în față specialiștii din diverse domenii, într-un efort comun de revenire la firescul de care avem nevoie, în special prin perspective valoroase asupra modului în care tradițiile pot fi integrate în viața cotidiană, fără a le compromite esența.
”În ultima vreme, ia nu mai este acest simbol identitar!”
Invitații Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, prin managerul Iustina Irimia-Cenușă, s-au reunit marți, 24 iunie, în sala de conferințe a Hotelului Belvedere din Botoșani.
Praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dar și sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, la care de mai bine de un deceniu s-a adăugat și Ziua Universală a Iei au fost fericitele prilejuri de a aduna la un loc meșteri populari, profesori, oameni de cultură, manageri ai instituțiilor.
”Un prilej de sărbătoare pentru noi, românii, toți cei care considerăm toate elementele de port național un simbol identitar. În actualul context, trebuie să fim mai atenți. Pentru că, iată, în ultima vreme ia nu mai este acest simbol identitar. Din păcate, a fost asimilat, fără să vrem, poate și cu o anumită propagandă politică. Totodată, în această vreme a tehnologiei în care Inteligența Artificială parcă ne depășește, nu doar că ne ajunge din urmă, multe dintre simbolurile pe care bătrânele noastre le coseau pe cămăși sunt preluate fără o înțelegere de această Inteligență Artificială și folosite foarte mult pentru tot ceeea ce înseamnă online”, a spus în deputul Simpozionului Național managerul Centrului de Creație Botoșani, Iustina Irimia-Cenușă.
Însă, a mai adăugat Iustina Irimia-Cenușă, speranța renaște ”atâta timp cât suntem sinceri, atâta timp cât suntem interesați, curioși și vrem să descoperim lumea aceasta fantastică a culturii tradiționale, reușim să păstrăm cu cumsecădenie toată linia purtării unui costum popular, cunoștințele despre ie și despre cămașă”.
”E important în viață să ai discipoli care să îți urmeze calea!”
Simpozionul Național „Tradiții și contemporaneitate. Elemente de patrimoniu cultural imaterial-între tradiție si modernitate” a fost deschis de cunoscuta realizatoare de televiziune Elise Stan, prof. dr. etnomuzicolog, care a prezentat tema „Folclorul în spectacol”.
Discursul specialistului în etnomuzicologie s-a transformat, însă, într-un real manifest.
”Lucrez în acest domeniu de 49 de ani. Dumnezeu îmi dă energie astfel încât să mă bucur alături de dvs., sepcialiștii acestui domeniu, alături de toți oamenii minunați care compun frumosul acestui domeniu, frumosul acestei țări, și mă refer la meșterii populari, rapsozii, nu în ultimul rând profesorii și îndrumătorii care au știut să ducă mai departe flacăra aceasta extraordinară a folclorului românesc, a tradiției, și au știut să dăruiască, din știința domniilor lor, tinerilor învățăcei și de a le dărui această cale spre pasiune și spre tot ceea ce înseamnă valoare”, a spus Elise Stan.
Cu o voce caldă, probată în zeci de ani de televiziune, dar cu un mesaj clar și răspicat, Elise Stan le-a reamintit specialiștilor că au nu doar un rol formator, ci și o misiune sacră: aceea de a se asigura că vor avea urmași care să le ducă mai departe ideile. ”Este foarte important ca toți profesorii să devină, realmente, niște mentori pentru copii, pentru tineri. E important în viață să ai discipoli care să îți urmeze calea. Un profesor, un om de știință adevărat, nu este cel care le face el pe toate, ci acela care se îngrijește să aibă urmași care să ducă mai departe ideile”.
Altfel, spune specialistul în etnomuzicologie, lucrurile valoroase se pierd prin necunoaștere. ”Să știți că, în general, din necunoaștere pornesc aceste rețineri, aceste aversiuni față de tradiție, față de obiceiuri, față de folclor, pot să spun chiar față de cântecul tradițional”.
Cu timpul, necunoașterea devine pretext pentru o așa-zisă modernitate nu doar clamată, ci și impusă.
”Mulți consideră că, dacă îndrăgești acest domeniu, ești un pic înapoiat, că nu ții pasul cu modernitatea. Nu este deloc așa. Folclorul, știm cu toții, este într-o permanentă schimbare, nu este un lucru rămas în tiparele tradiționale, pe care eu nu le pot numi învechite. Da, totul pornește de la cunoașterea unor precepte care au existat și pe care noi le-am moștenit de la strămoșii noștri și pe care tinerii trebuie să le preia de la noi”, a accentuat Elise Stan.
”Femeile din trecut lucrau cu o atitudine aproape de sfințenie aceste piese!”
Simpozionul Național – coordonat de Daliana Bejan, referent în cadrul Compartimentului de Etnografie a Centrului de Creație Botoșani – a continuat cu prezentarea comunicărilor susținute de către invitați, cadre universitare, specialiști și cercetători ai întregului areal cultural.
”Nu ne-am dorit să facem acest simpozion la întâmplare, ci chiar pe 24 iunie. Să sărbătorim împreună Sânzienele, Drăgaicele, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cămașa de sărbătoare, cămașa de lucru, cămașa cu altiță. Și să nu uităm faptul că femeile și bătrânele din trecut lucrau cu o atitudine aproape de sfințenie aceste piese, creând cămășile purtate și păstrate până în zilele noastre”, a spus Daliana Bejan.
Au mai avut intervenții: Angela Paveliuc-Olariu, Doctor în etnografie; Delia Suiogan, Conf. Univ. Dr., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere; Ioana Repciuc, Cercetător principal grad II, Dr., coordonator al Departamentului de etnologie al Institutului de Filologie româna „Alexandru Philippide”, Academia Română - Filiala Iași; Elena Iagăr, Doctor în etnologie, Membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Culturii și Manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș; Adina Hulubaș, Dr. Cercetător științific principal gradul I, Academia Română, Filiala Iași, Expert acreditat UNESCO în Global Network of Facilitators; Petre Șușu, Coregraf și Manager al Ansamblului Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” din Iaşi; Florin - Vasile Pop, Asistent Univ. Drd. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere; Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș; Mihai Hrincescu, colecționar piese de port și artă populară din Arbore, Suceava; Natalia Lazăr, Lector Univ. Dr., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere; Ana-Maria-Alexandra Tăbuș, Drd., Universitatea din Craiova, Școala doctorală „Alexandru Piru”; Georgiana-Loredana Sandu-Gavrilă, Drd., Universitatea din Craiova, Școala doctorală „Alexandru Piru”; Cristina Maria Voicu, Drd. Universitatea din Craiova, Școala doctorală „Alexandru Piru”; Alin Constantin Naidin, Drd. Universitatea din Craiova, Școala doctorală „Alexandru Piru”.
În cadrul simpozionului a fost lansată cartea „Ratoșele din Moldova-File de monografie”, autor Angela Paveliuc-Olariu, un subiect pe care îl vom trata într-un material viitor.
Curajul de a reacționa împotriva tendințelor de superficialitate și de a promova o înțelegere profundă a tradiției este esențial pentru a asigura continuitatea și relevanța acesteia în societatea contemporană. Și de aceea, demersul de a reașeza tradiția pe făgașul normal nu este doar o chestiune de conservare, ci și de adaptare. Este despre găsirea unui echilibru între inovație și respectarea valorilor fundamentale.
Într-un timp în care imaginea poate compromite informația, este esențial să ne amintim că tradiția nu este doar o relicvă a trecutului, ci o resursă vie care poate îmbogăți prezentul și salva viitorul.
