Avea 16 ani când, într-o Românie mută, a ales să scrie nemulțumirile unei țări întregi pe gardurile și zidurile din Botoșani. Peste doi ani avea să fie diagnosticat cu leucemie, iar peste alți doi, în 1985, murea pe patul unui spital din Iași. Cercetările asupra morții suspecte a lui Mugur Călinescu pot fi urmărite într-un episod din Arheologia crimei, care va fi difuzat vineri, 21 septembrie, de la ora 21,00, la TVR 1.
Arheologia crimei este un proiect comun Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - TVR.
În anul 2017, la Botoșani avea loc deshumarea osemintelor lui Mugur Călinescu, nici până acum nefiind însă făcute publice rezultatele anchetei. Între timp, în luna iunie a acestui an, a plecat la cele veșnice și tatăl lui Mugur, Mihai Călinescu. Profesorul Gheorghe Petrov, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului, spera ca măcar tatăl să fie martor la aflarea adevărului. Un adevăr care însă pare tot mai îndepărtat pe zi ce trece. "Îmi pare rău, când am aflat că a murit tatăl lui Mugurel am avut un sentiment de decepție profundă, știam cât așteaptă rezultatul anchetei".
Încadrarea juridică – în dosarul lui Muguru Călinescu – este de crimă împotriva umanității. "Deocamdată nu privesc o anume persoană, cercetarea se face in rem, asupra faptei. Noi ne-am făcut datoria, Institutul nu putea face mai mult decât să sesizeze un abuz, o crimă, iar organele îndrituite trebuie să facă dreptate și să aplice legea, în cazul nostru Parchetul, care trebuie să investigheze și să hotărască: clasează, dă neînceperea urmăririr penale, stabilește vinovății, trimite dosarul sau nu către o instanță de judecată", preciza în urmă cu câteva luni prof. Gheorghe Petrov.
