Procurorii Parchetului Militar şi reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), alături de autorităţile locale, au reuşit ieri să pătrundă în cripta în care a fost îngropat episcopul de Huşi, Grigorie Leu, despre care se presupune că ar fi fost ucis prin otrăvire.
Iar descoperirile din criptă dau speranţe anchetatorilor: rămăşiţele umane ale episcopului aveau atât urme de păr, cât şi de unghii, astfel încât analizele efectuate la Institutul de Medicină Legală din Iaşi ar putea clarifica în mod concret dacă acesta a fost sau nu otrăvit, arată Ziarul de Iași.
„Am găsit sicriul nederanjat, s-a putut scoate cu mare greutate afară, printr-un capăt de criptă, dinspre răsărit, s-au prelevat probe, iar doctorii au fost entuziasmaţi fiindcă aveau ce preleva - au fost urme de păr, urme de unghii, tot ce le trebuie medicilor legişti să se facă treaba“, explică Gheorghe Petrov, de la IICCMER, coordonatorul cazului..
Probele au fost duse către IML Iaşi, unde urmează să fie analize de către medici pentru a se verifica ipoteza unei otrăviri cu arsenic sau cu alte substanţe similare.
Cazul de la Huși seamănă cu cel al botoșăneanului Mugur Călinescu, care a murit la un spital din Iaşi pe 13 februarie 1985, specialiştii de la IICCMER bănuind că acesta a fost iradiat şi otrăvit în timpul lungilor sesiuni de interogatorii realizate de Securitate. Mama sa a fost cea care a cerut să se verifice dacă a fost sau nu otrăvit, însă aceasta a murit în 2016, înainte ca procedurile să fie finalizate. Iulian Mugur Călinescu a fost deshumat în mai 2017. În momentul de faţă, analizele nu au reliefat că ar fi fost iradiat şi se doreşte continuarea cercetărilor în străinătate, la unele laboratoare mai performante, înainte ca Parchetul Militar să poată începe şi interogaţii legate de acest subiect cu angajaţii Securităţii implicaţi în acel caz, care încă mai sunt în viaţă. „Cazul a fost preluat de structura militară de la Bucureşti de la Parchetul Militar Iaşi, ancheta continuă. Deocamdată, cu tehnica noastră medicală, nu am depistat nimic pe oase, şi de aceea nu s-a purces încă la audierea securiştilor care au venit în contact cu cazul, cu ancheta“, a precizat Gheorghe Petrov, implicat direct şi în cercetările acestui caz.
Un asasinat politic?
Născut în 1881 la Ţuţucani, comuna Măluşteni, în Vaslui, Grigorie Leu a fost al doilea copil dintr-o familie de opt, tatăl său fiind preot. În studiile sale a ajuns şi la Facultatea de Teologie din Kiev, iar în 1904 se hotărăşte să devină preot, fiind hirotonit în acelaşi an în satul Oancea, unde activa şi ca învăţător. El a slujit şi pe front, ca preot militar, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, fiind avansat, pentru serviciul său, la gradul de căpitan şi decorat cu Coroana României.
După unirea Basarabiei cu România, a fost trimis pe malul drept al Prutului cu împuternicire guvernamentală pentru a face muncă misionară, didactică şi cărturească, înfiinţând, printre altele, Seminarul Teologic din oraşul Ismail. În 1924 a fost avansat ca arhiereu, apoi arhimandrit, fiind uns vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cu titulatura de Botoşăneanul.
Grigorie Leu are legături puternice şi cu Iaşul, fiind numit egumen al Mănăstirii „Sf. Spiridon“, dar mai apoi, după vacantarea scaunului episcopal din Argeş, este ales în 1936 episcop titular al acestei eparhii.
„Disputa intervenită între episcop şi Regele Carol al II-lea, care dorea transformarea Catedralei din Curtea de Argeş în necropolă regală şi scoaterea întregului ansamblu episcopal din circuitul patrimonial al Bisericii, va duce la situaţia în care Grigorie Leu a fost nevoit să aleagă între a renunţa la episcopat şi a se retrage la Mănăstirea Turnu sau numirea ca episcop la Huşi“, au precizat reprezentanţii IICCMER.
A devenit astfel pe 28 iulie episcop de Huşi, cel de-al 40-lea din istoria eparhiei, fiind un anticomunist convins, luând poziţii publice în acest sens după instalarea regimului.
„În august 1947 a fost acuzat public în Parlament că este un admirator al regimului antonescian, că a fost susţinător al războiului împotriva URSS, că nu s-a încadrat politic şi ideologic la cerinţele timpului şi că face opoziţie făţişă regimului fiind promonarhist şi reacţionar, pentru toate acestea cerându-se trimiterea sa în judecata instanţelor civile şi bisericeşti“, au mai completat reprezentanţii IICCMER.
Astfel, acesta trebuia să fie pensionat din oficiu şi să rămână la o mănăstire. Aceştia completează că, fiind chemat la Bucureşti să îşi expună nemulţumirile, a stat la o cafea cu fostul prim-ministru, iar plecând de acolo a acuzat că ar fi fost otrăvit.
În drumul spre Vaslui cu trenul a telegrafiat de la oprirea din Crasna, cerând să vină la Huşi să îl aştepte o cunoştinţă medic, fiind ferm convins că a fost otrăvit, iar starea sa s-a agravat pe zi ce trece.
A doua zi după decesul său, de pe 1 martie, doctoriţa care l-a îngrijit a cerut să fie efectuate analize suplimentare fiindcă a găsit în sputa eliminată urme de arsenic, însă protestele familiei şi cererile de deschidere a unul dosar penal s-au finalizat cu arestarea lor de către Securitate. Astfel, IICCMER a lansat ipoteza că episcopul Grigorie Leu a murit în urma unui asasinat politic, iar cercetările de la Huşi urmează să demonstreze acest lucru.
