Dărăbănenii intră în anul 2018 cu un MEMORANDUM pentru sărbătorirea Centenarului, un proiect asumat de personalități din numeroase domenii, cetățeni de onoare, șefi de instituții.
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord și inițiatorul Memorandumului, pledează pentru o Moldovă demnă care stă și a stat sub semnul istoriei mari. O istorie care a înseamnat în primul rând sacrificiu: "Cu două secole în urmă, moldovenii țineau prim-planul în politica și cultura românească: Alecsandri, Kogălniceanu, Cuza, Lascăr Catargiu, ca să numim numai câțiva. Fondatori de stat și de cultură, ei și cei din jurul lor au găsit forța de a alege Bucureștiul drept capitală a țării noi, cu toate beneficiile pe care acest gest urma să le transfere în sud. Au deschis astfel o epocă a sacrificării Moldovei care, din nefericire, nu s-a încheiat încă".
Pledoaria lui Ștefan Teișanu pentru Darabani 100 poate fi o pledoarie pentru Moldova, pentru așezarea în demnitate a fiecăruia dintre românii din această parte de țară. Pentru că, spune președintele Asociației Nord, "de aproape treizeci de ani, Moldova e bătaia de joc a administrației centrale, care îi alocă în mod consecvent cele mai mici bugete, decuplând-o sistematic de la resurse și oportunități. În aceste condiții, nu e de mirare că Nord-Estul e regiunea cea mai săracă a României și nici că acest brand, dimpreună cu alte etichete negative care au derivat din el, s-a lipit ușor-ușor chiar și de credințele moldovenilor.
Stima de sine și încrederea în forțele proprii, din păcate atât de scăzute amândouă în România contemporană, au atins cote alarmante în Moldova. Prea mulți tineri de aici vor să plece cât mai repede și cât mai departe, la fel cum, de altfel, am făcut-o și eu cu 16 ani în urmă.
E ascunsă adânc în sufletul moldovenilor nostalgia pământului, a rădăcinilor, a strălucirii de altădată. Cum adânc ascunsă e și certitudinea că tocmai această nostalgie poate scoate regiunea la lumină din nou. De zece ani tot caut și eu motive să revin acasă, să fac de acasă ceva pentru acasă. Sunt zece ani de când, alături de prieteni cărora nu le pot mulțumi destul, pun pas după pas pe drumul ăsta".
Darabani 100 este și un apel la unitate. Primul pas a fost făcut, iar Memorandumul este deschis tuturor celor care cred că unirea este un privilegiu, un dat. "Acum, de Centenar, când atât de multă îndreptare s-ar cuveni să facem pentru Moldova, am norocul și onoarea de a semna, alături de oameni admirabili din orășelul meu natal, cel mai nordic al României de azi, inițiativa Darabani 100. Vă invit s-o lecturați, de aveți curiozitatea. Și, dacă sunteți din Darabani, să vă puneți semnăturile lângă ale noastre", spune Ștefan Teișanu.
Printre cei care au semnat Memorandumul amintim pe: Ștefan Teișanu, Președinte al Asociației Nord, Director al Centrului Cultural Clujean, Inițiator al Memorandumului, Leon Dănăilă, Neurochirurg, Membru al Academiei Române, Senator în Parlamentul României, Gheorghe Cliveti, Istoric, Profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Victor Teișanu, Membru al Uniunii Scriitorilor, Custode al Muzeului „Leon Dănăilă”, Dorin Dobrincu, Istoric, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Preot Constantin Pânzariu, Protopop, Ionel David, Director al Bibliotecii Orașului Darabani, Dumitru Haha, Economist, Custode al Muzeului Nordului, Octav Teioșanu, Profesor de istorie la Școala Gimnazială „Leon Dănăilă”, Lucian Florea, Profesor de istorie la Școala Gimnazială „Leon Dănăilă”, Vicepreședinte al Asociației Prietenilor Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța, Liviu Andronic, Manager al Școlii Populare de Arte Botoșani, Simona Chițan, Jurnalist, Direcția de Comunicare a Institutului Cultural Român, Alex Teioșanu, Vicepreședinte al Asociației Nord, Director al Maratonului Nordului, Lucian Bălăucă, Medic, Fondator al Dărăbăneni.ro, Alexandru Aioanei, Cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Editor la Dărăbăneni.ro, Mona Prisacariu, Coordonator Programe Internaționale, Fundația Noi Orizonturi, Camelia Cazacu, Clubul Copiilor Români din Dublin.
Inițiativa Darabani 100 cuprinde trei propuneri: reînființarea Ateneului Dărăbănean de la 1924, crearea Casei Tinerilor și derularea unor manifestări dedicate Centenarului.
DARABANI 100
MEMORANDUM PENTRU SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI
La 100 de ani de la 1 decembrie 1918, se cuvine să onorăm și noi, în cel mai nordic oraș al României, memoria acestui moment de referință în istoria noastră.
De atunci și până astăzi Darabaniul a trecut, la fel ca întreaga țară, printr-un lung șir de suișuri și coborâșuri, de drame și bucurii. La finalul acestui veac, a venit clipa să ne aducem propria contribuție la clădirea unei moșteniri culturale pentru generațiile care vor urma. Putem face asta trecând de la retorica unității la practica lucrului împreună, trecând de la vorbe la fapte.
Cultura este un liant esențial pentru comunitate. Ea are puterea de a aduce împreună oameni din categorii sociale diferite, din spații geografice diferite, ba chiar și din perioade istorice diferite. Cultura este spiritul comunității și se cuvine să ne îngrijim de ea întocmai cum ne îngrijim, prin activitatea administrativă, de trupul orașului. În economia orașelor moderne vitalitatea culturală nu este doar o garanție a stabilității lor identitare, ci și un indicator al calității vieții locuitorilor lor. De aceea, vedem în Centenar prilejul și îndatorirea de a cugeta la cum putem privi și la Darabani cultura ca pe o forță creatoare, transformatoare pentru oraș.
Pulsul cultural al Darabanilor a fost, de-a lungul acestui secol, neregulat. Din multitudinea de instituții, publicații și activități culturale născute în localitate în ultima sută de ani, una singură, Biblioteca, a reușit să treacă testul timpului. Celelalte au jucat, fără excepție, roluri scurte în istoria orașului. Aceasta s-a întâmplat nu din lipsă de importanță, ci din lipsă de susținere administrativă.
În 1924 se înființau în localitatea noastră Ateneul Popular și Biblioteca Publică. Aceasta din urmă funcționează și astăzi, însă Ateneul, desființat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial și reluat apoi, sub diferite forme, în timpul comunismului, nu mai există de facto în zilele noastre, deși Casa de Cultură „Theodor Balș” este proaspăt renovată. În 1931 lua naștere prima revistă culturală a orașului, „Haschachar”, editată de comunitatea evreiască, însă numai un număr a văzut lumina tiparului. În 1968 se năștea la Darabani o nouă revistă de cultură, „Hyperion”, iar aceasta a funcționat vreme de numai trei ani. În 1975 începeau activitățile cenaclului „Nicolae Labiș”, redenumit mai târziu „Corneliu Popel”. Cenaclul a funcționat, la rându-i, numai trei ani. Dintre inițiativele de dată recentă, consemnăm înființarea, în anul 2003, a Muzeului „Leon Dănăilă” și a publicațiilor online Darabani.org – magazin cultural și istoric creat în 2008, și Dărăbăneni.ro – site de știri fondat în 2010. În 2008 se năștea publicația lunară „Mesager”, care a funcționat, nu fără întreruperi, doar până în 2014. În același an orașul își adopta noua stemă și tot atunci lua ființă festivalul Zilele Nordului, un catalizator de vitalitate culturală și de noi proiecte în regiune: Muzeul Nordului, înființat chiar la prima ediție, competiția de ciclism Maratonul Nordului și seria de conferințe și ateliere Întâlnirile Nordului.
Este în puterea noastră, ba chiar în responsabilitatea noastră, să reînviem această moștenire culturală și să o creștem, după puteri, pentru cei de după noi. În acest fel, prin cultură vom întinde o punte între trecut și viitor, între rădăcinile noastre și ceea ce va fi Darabaniul peste ani.
Investind în cultură, nu neapărat cu mai mari eforturi financiare, ci cu mai multă grijă, ne vom asigura de păstrarea spiritualității noastre și de vitalitatea culturală despre care am amintit mai sus, esențială unui trai de calitate. Investind în cultură, nu neapărat prin alocarea de bugete mai mari, ci acționând mai strategic decât în prezent, putem, de asemenea, contribui în mod direct și la dezvoltarea economică a orașului. Turismul cultural, turismul religios, patrimoniul cultural material și imaterial, evenimentele culturale și educaționale, industriile culturale și creative – acestea sunt numai câteva dintre formele prin care cultura acționează în lumea de astăzi atât ca un factor de transformare socială, cât și ca un catalizator al dezvoltării economice.
Fiind așezat pe colțul celor trei frontiere, între România, Ucraina și Republica Moldova, orașul Darabani poate și trebuie să fie privit drept centrul geografic al unei regiuni cu un enorm potențial turistic și cultural: Botoșani – Suceava – Iași – Cernăuți – Chișinău. Dintr-o altă perspectivă, Darabaniul poate și trebuie să fie privit ca un centru educațional în regiunea restrânsă: tinerii din zonă, născuți în Darabani sau mutați aici, fie și temporar, pentru a studia la Școala „Leon Dănăilă” sau la Liceul „Dimitrie Cantemir”, sunt o resursă de neprețuit, poate cea mai mare, de care dispune orașul nostru. Angrenarea lor într-un număr crescut de activități culturale și educaționale de calitate poate fi garanția unui viitor mai bun pentru toți dărăbănenii.
Centenarul va fi, pentru Darabani și pentru întreaga țară, un an al ceremoniilor, cuvenite și binevenite. Însă, dincolo de bucuria celebrărilor, Centenarul ne aduce și o datorie față de viitor, un prilej de a ne îngriji de moștenirea culturală pe care o vom lăsa celor de după noi.