Un oraÈ™, o È›ară, se pot resemnifica. Iată că È™i un om o poate face. Discret, Ștefan TeiÈ™anu preferă să nu vorbească despre el. Dar alÈ›ii, care-l cunosc, îl privesc ca pe un rockstar al fenomenului cultural clujean. Un culturepreneur de succes, aÈ™a cum sună È™i una dintre ideile interesante al strategiei oraÈ™ului. Iată dialogul nostru cu el, despre implicarea sa în proiectul Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii È™i despre ce înseamnă să te afli la est de vest, scrie într-un amplu material site-ul art7.fm.
Cu precizarea că Åžtefan TeiÅŸanu este ÅŸi preÅŸedintele AsociaÅ£iei Nord, principalul organizator al Zilelor Nordului, care se desfăşoară de trei ani în nordul judeÅ£ului BotoÅŸani, la Darabani, vă lăsăm să parcurgeÅ£i un material despre ce se ală în spatele unui proiect pentru Capitală Europeană a Culturii ÅŸi cum este privită cultura într-un oraÅŸ precum Clujul:
-În câteva cuvinte, cum ai ajuns să fii implicat în acest proiect? Și cum se traduce, concret, ceea ce faci tu pentru Cluj?
-Acum doi ani È™i jumătate am fost invitat să particip la o dezbatere publică pe tema programului cultural pentru 2021. Echipa Cluj 2021 lucra deja de trei ani la proiect pe atunci, iar de la acea dezbatere încoace s-au trezit cu mine participând la toate întâlnirile de lucru. Dacă vrei, m-am
infiltratfără să-și dea seama și, culmea, chiar fără să-mi dau seama și eu. Cred că sunt, de fapt, una dintre multele dovezi ale procesului extrem de participativ prin care orașul Cluj-Napoca a pregătit de-a lungul anilor această candidatură.
Sunt director executiv al AsociaÈ›iei Cluj-Napoca 2021 de la începutul anului, preluând practic acest rol, după intrarea în finala competiÈ›iei, de la colegul meu Florin MoroÈ™anu, care a condus proiectul timp de cinci ani înainte È™i care a devenit între timp preÈ™edinte al AsociaÈ›iei, reprezentându-ne în relaÈ›iile instituÈ›ionale È™i internaÈ›ionale. Împreună avem misiunea de a reprezenta È™i cumpăni interesul oraÈ™ului în proiectul Capitalei Europene a Culturii, iar în fiÈ™a mea directă de post intră coordonarea în sine a candidaturii pentru această fază finală.
-De ce Cluj? Există voci rău intenÈ›ionate, ce strigă în cor "nu vă mai ajunge, aÈ›i pus monopol pe cultură!" De ce are nevoie Clujul să devină Capitală Culturală Europeană?
-Da, sunt mulÈ›i care văd în Cluj un oraÈ™ lipsit de probleme. Suntem, într-adevăr, un oraÈ™ ambiÈ›ios È™i progresist. Însă acest progres ne face să lăsăm în urmă subiecte nerezolvate, ba chiar să lăsăm în urmă, uneori, oameni. Suntem, în privinÈ›a asta, o Europă în miniatură.
Poate că pentru o metropolă europeană nu e neobiÈ™nuit să aibă două pieÈ›e principale, două teatre, două opere, două echipe de fotbal, două clustere de IT È™i, mai nou, două Fabrici de Pensule. Poate că pentru o metropolă europeană nu e neobiÈ™nuit să aibă oameni de 16 etnii È™i de 7 confesiuni religioase reprezentate la nivel înalt. Însă pentru un oraÈ™ precum Clujul, care, la scara Europei, e totuÈ™i unul mic, a avea parte de toate astea e, cu siguranță, un lucru special.
Trebuie să învățăm, asemenea Europei, să gestionăm această diversitate, aceste aparente antagonii între comunitățile noastre. Putem È™i trebuie să învățăm unii de la alÈ›ii, să lucrăm împreună pentru a găsi soluÈ›ii noi, mai bune, de a convieÈ›ui È™i a progresa în Europa de azi. La problemele sociale, culturale È™i economice noi ale Europei avem nevoie de soluÈ›ii la fel de noi. Ele nu pot apărea decât dacă, împreună, explorăm fix această diversitate a continentului È™i a oraÈ™elor noastre, punând-o la lucru.
Clujul nostru e o Europă scalată la 3-400.000 de locuitori. Ne confruntăm cu acelaÈ™i tip de probleme: lipsă de conectare între comunități, asperități sociale, "bule" economice care se pot sparge oricând, insuficientă conectare europeană. Iar faptul că la Cluj se întâmplă deja multe lucruri bune în plan cultural, social È™i economic nu vorbeÈ™te decât despre capacitatea oraÈ™ului nostru de a deveni un laborator pe deplin funcÈ›ional, în care această experimentare de noi modele europene să se poată face cu succes.
(...)
-Și dacă nu va câÈ™tiga Clujul?
-Dacă titlul nu ajunge la Cluj, rămânem cu o strategie după care oraÈ™ul se guvernează cultural È™i care va continua să producă efecte majore în comunitate în ce priveÈ™te numărul È™i calitatea proiectelor culturale din oraÈ™. Am ajuns deja la 1,28% alocare pentru cultură din totalul bugetului local È™i vom ajunge la 3% în anii următori.
Din programul pe care l-am dezvoltat sunt proiecte care, cu siguranță, vor fi implementate oricum. Care vor fi ele, câte vor fi È™i la ce nivel se va face implementarea lor, asta È›ine de coeziunea È™i de forÈ›a comunității locale. Însă cel mai bun lucru cu care rămâne Clujul după aceÈ™ti È™ase ani sunt, fără îndoială, conexiunile pe care energia Capitalei Europene a Culturii le-a creat deja în oraÈ™. Sunt mulÈ›i ochi deschiÈ™i, multe minÈ›i È™i multe inimi deschise în Cluj acum, după ce această candidatură ne-a aÈ™ezat la aceeaÈ™i masă, în jurul aceleaÈ™i idei, pe atât de mulÈ›i È™i de diverÈ™i oameni.
-East of West este, practic, povestea întregii Românii. MulÈ›i consideră deja Clujul ca fiind o adevărată Capitală Culturală a României. Acolo vrei să ajungi?
-Eu am venit la Cluj acum aproape 15 ani dintr-un orășel numit Darabani, aflat chiar pe graniÈ›a de est a țării. Pentru mine Clujul era întruchiparea românească a Vestului cel mai pur. Cu lucrurile pe care le-am învățat aici m-am întors acum câÈ›iva ani în regiunea unde m-am născut È™i am pornit acolo o mică miÈ™care culturală care pare foarte "vestică" pentru vecinii noÈ™tri din Ucraina È™i Republica Moldova. Totul e, de fapt, la est de vest. De aceea conceptul nostru este, de fapt, autoironic: în realitate nu poate exista Est fără Vest – cele două se autodetermină în permanență.
East of West nu e numai povestea Clujului, aÈ™a e. Exact asta e ideea: că ceea ce putem face noi la Cluj poate fi apoi împachetat È™i dus apoi în multe alte comunități care au poveÈ™ti similare cu a noastră.
Nu, pentru noi nu e nicio luptă pentru "putere culturală". Sunt multe oraÈ™e active È™i importante cultural în È›ară È™i e bine că-i aÈ™a. Ce ne propunem noi prin acest proiect este, dincolo de a apropia de împlinirea potenÈ›ialului nostru ca praÈ™, să studiem, noi înÈ™ine È™i împreună cu Europa, ce poate Clujul, ce poate România, ce poate Estul da Europei de azi".
Citeste material complet pe art7.fm...
–
Mai este foarte puÈ›in timp până vom afla cine va fi Capitala Europeană a Culturii 2021. În perioada 15-16 septembrie 2016, juriul va audia proiectele celor 4 oraÈ™e ce au trecut de faza de preselecÈ›ie: Baia-Mare, BucureÈ™ti, Cluj-Napoca, TimiÈ™oara.
