Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului datează din timpul împăratului Leon cel ÎnÅ£elept (886-911). La privegherea de sâmbătă noaptea, în Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din Vlaherne - Constantinopol, Sfântului Andrei ÅŸi ucenicului său Epifanie li s-a arătat Maica Domnului stând în văzduh ÅŸi rugându-se. Fecioara Maria strălucea în lumină, avându-i lângă sine pe SfinÅ£ii Ioan Botezătorul ÅŸi Ioan Evanghelistul, stând între alÅ£i sfinÅ£i ÅŸi îngeri ÅŸi acoperind credincioÅŸii cu cinstitul ei omofor. Văzând deci acestea, Sfântul Andrei l-a întrebat pe fericitul Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa ÅŸi Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?” Iar el a zis: „O văd, sfinte părinte, ÅŸi mă înspăimântez, căci o văd acoperind pe oamenii ce sunt în biserică cu cinstitul ei omofor, ce străluceÅŸte mai mult decât soarele”. Åži s-au auzit atunci graiurile cele cu umilinţă ale rugăciunii ei către Mântuitorul Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primeÅŸte pe tot omul ce Te slăveÅŸte pe Tine ÅŸi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Åži acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfinÅ£eÅŸte ÅŸi proslăveÅŸte pe cei ce Te proslăvesc pe Tine ÅŸi rugăciunile celor care cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta; ÅŸi făgăduinÅ£ele lor le primeÅŸte ÅŸi din toate nevoile ÅŸi răutăţile îi izbăveÅŸte”.
Astăzi, îi pomenim ÅŸi pe SfinÅ£ii CuvioÅŸi Iosif (sec. 15) ÅŸi Chiriac (sec. 17) de la Bisericani. Cuviosul Iosif este cel dintâi sihastru cunoscut în Muntele Bisericanilor din judeÅ£ul NeamÅ£, întemeietorul mănăstirii cu acelaÅŸi nume ÅŸi primul care a organizat o comunitate duhovnicească românească în Å¢ara Sfântă. Sfântul Cuvios Chiriac s-a nevoit la Mănăstirea Sfântului Iosif, apoi s-a retras într-o peÅŸteră unde a trăit 60 de ani. Este unul dintre marii sihaÅŸtri din CarpaÅ£i.