Mănăstirile din judeÈ›ul BotoÈ™ani au fost pe nedrept excluse din cele mai populare trasee ecumenice ale României, deÈ™i sunt printre cele mai spectaculoase, din punct de vedere arhitectural, având È™i o foarte puternică încărcătură spirituală. De anul trecut, în judeÈ›ul BotoÈ™ani s-a inaugurat un drum special creat pentru a face cât mai uÈ™or accesul către 5 dintre aceste mănăstiri, concentrate pe o suprafață de circa 12 kilometri: Mănăstirea Zosin, Mănăstirea Voronei È™i Mănăstirea Sihăstria Voronei, Schitul Oneaga È™i Mănăstirea CoÈ™ula. Drumul mănăstirilor din BotoÈ™ani e spectaculos în sine, traversând o zonă împădurită demnă de a concura în orice competiÈ›ie a traseelor turistice europene. Aceste mănăstiri au dat lumii creÈ™tine ortodoxe mai mulÈ›i sfinÈ›i.
Drumul Mănăstirilor (DJ 208H) Vorona - Oneaga - Pădureni, are o lungime de 12,7 kilometri È™i poate fi adăugat la traseele ecumenice È™i culturale deja arhicunoscute din zona Moldovei, legându-se de mănăstirile medievale din judeÈ›ul Suceava È™i de cele din judeÈ›ul NeamÈ›. După reabilitarea drumului - începută în 2017, reluată în 2021 È™i finalizată anul trecut, de Consiliul JudeÈ›ean - zona a fost votată în competiÈ›ia „DestinaÈ›ia anului”, ca un concept unitar: Tărâmul sfinÈ›ilor - BotoÈ™ani, judeÈ› cu un tezaur cultural unic È™i nemuritor -, ocupând locul al doilea, după Bucovina.
Pelerinajul ecumenic în È›inutul BotoÈ™aniului are o simbolistică foarte puternică, de cunoaÈ™tere È™i de simÈ›ire duhovnicească, edificiile religioase locale adăpostind valori inestimabile, de la icoane unice È™i icoane făcătoare de minuni la manuscrise de o valoare inestimabilă, picturi È™i fresce foarte vechi, în timp ce detaliile arhitecturale sunt reprezentative pentru diferite stiluri din ultimul mileniu.
Cultura română a primit din această zonă a României cele mai mari nume - Mihai Eminescu, George Enescu, Ștefan Luchian È™i Nicolae Iorga, dar tot de aici, în lumea ortodoxă au ajuns trei sfinÈ›i - Sfântul Cuvios Sila de la Sihăstria Putnei, Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la NeamÈ› - Hozevitul È™i Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona. AceÈ™tia au influenÈ›at, în menirea lor duhovnicească, unele dintre cele mai importante personalități ale credinÈ›ei creÈ™tin ortodoxe: Părintele Ilie Cleopa, Părintele Paisie Olaru, Părintele Dionisie Ignat de la Colciu sau Patriarhul Teoctist, primii trei fiind propuÈ™i spre canonizare.
Codri încărcaÈ›i de istorie È™i legende
Codrii BotoÈ™anilor sunt locuri încărcate de istorie È™i de legendă, ascunzând totodată comorile duhovniceÈ™ti - mănăstirile È™i bisericile medievale -, fiind deja o atracÈ›ie È™i pentru pasionaÈ›ii de fotografie È™i de natură.
Drumul mănăstirilor din judeÈ›ul BotoÈ™ani a fost inclus în circuitul turistic naÈ›ional, de anul trecut. Începe în comuna Vorona, aflată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul BotoÈ™ani, având mai multe variante. Traseul principal porneÈ™te din satul Vorona, cotind la stânga, pe baza indicatorului turistic, către Mănăstirea Vorona.
Mănăstirea Vorona a fost iniÈ›ial mănăstire de călugări, ctitorită de paharnicul Iordache Panaite, pe locul unui alt aÈ™ezământ monahal de secol XVI ridicat de călugări greci, ruÈ™i È™i români. În apropierea lăcaÈ™ului de cult se află È™i celebrul „gorun al lui Cuza”. PoveÈ™tile locale spun că, într-o zi, Cuza venit la prietenul È™i aghiotantul său Nicolae Pisoski, în târgul BotoÈ™anilor, a făcut o călătorie la Vorona, în haine civile. A adormit sub un gorun bătrân. Se spune că în acele momente călugării l-ar fi prins pe domnitor, fără să-l recunoască, È™i l-au închis în pivniÈ›a mănăstirii. A fost salvat de aghiotantul său venit să-l caute, iar ca răzbunare ar fi decis să secularizeze averile mănăstireÈ™ti.
Vorona este un colÈ› de lume unde monahismul are vechi rădăcini. Primul schit menÈ›ionat de documente datează din secolul al XVI-lea. Între anii 1793-1803 paharnicul lordache Panaite a ctitorit o biserică de zid, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 1835, tot aici a fost ridicată o biserică de piatră, cu hramul NaÈ™terea Maicii Domnului, în anul următor fiind construită Biserica Sfântului Nicolae. În perioada regimului comunist, mănăstirea a devenit lăcaÈ™ monastic pentru maici.
Accesul se face din DN 28B BotoÈ™ani, 4 km, apoi DJ 208C Vorona (circa 15 km), de unde se mai parcurg 2 km până la mănăstire.
De aici au plecat sfinții
De la Vorona, pe drumul din pădure, se ajunge la Sihăstria Voronei, un vechi lăcaÈ™ monastic, de călugări. Aici se află moaÈ™tele Cuviosului Onufrie, un călugăr rus, care s-a nevoit în pădurile Voronei.
Din dreptul mănăstirii, se pătrunde în inima codrului, dar pe o È™osea asfaltată, pe o porÈ›iune de peste 12 kilometri, de la Vorona, către Tudora È™i CoÈ™ula.
În apropierea Sihăstriei Voronei, pe un drum forestier se ajunge la un adevărat „traseu al meditaÈ›iei”, mergând către grota Sfântului Onufrie, unul dintre sfinÈ›ii reprezentativi ai acestei zone.
Drumul continuă către schitul Oneaga, o altă oază de liniÈ™te în mijlocul naturii È™i mai apoi coboară către codrii din CoÈ™ula, cu alte zone panoramice. Mai departe, se străbate drumul naÈ›ional BotoÈ™ani-IaÈ™i, prin comuna Copălău, prin alte zone împădurite pitoreÈ™ti, mergând spre comuna SuliÈ›a, către mănăstirea Cozancea. Se poate alege È™i un drum alternativ, către Mănăstirea BalÈ™, unde se ajunge pe drumul BotoÈ™ani-IaÈ™i, cotind apoi, în comuna FrumuÈ™ica, pe drumuri de È›ară È™i forestiere către cel mai înalt punct din zonă.
CiteÈ™te integral în Jurnalul.ro