Miercuri, 6 noiembrie, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” a fost vernisată expoziția comemorativă „Eugen Ispir (1909-1974) – 50 de ani fără artist”, curatoriată de Liviu Șoptelea, în prezența Laurei Tocariu-șef secție la Muzeul Județean, Aurel Melniciuc, managerul aceleiași instituții, precum și a publicului amator de artă.
Pe simeze sunt expuse peste șaizeci de lucrări din cele șaptezeci - donație testamentară a pictorului Eugen Ispir, aflate în colecția de artă a muzeului botoșănean.
Născut în județul Neamt, la Văratec, Eugen Ispir urmează cursurile Școlii Normale din Botoșani unde este remarcat de profesorul Victor Galin, cunoscut pictor de biserici, care îi intuiește talentul îndrumându-l spre studiul artelor plastice. Astfel, Eugen Ispir va urma studiile la Academia de Arte Frumoase din Iași, fiind discipolul lui Ștefan Dimitrescu, absolvind în 1932 cu mențiunea I, beneficiind totdată și de o bursă Schiller.
Artist desăvârșit, pictor de o valoare incontestabilă, pe nedrept „rămas într-un con de umbră, cu o multitudine de preocupări artistice: pictură, grafică, ceramică”, Eugen Ispir este, alături de profesorul Ileana Turușancu, inițiatorul primei pinacoteci publice din Botoșani, expoziția devenind o „incursiune în recunoașterea acestui artist ca fiind unul de-al nostru”. (Liviu Șoptelea și Laura Tocariu)
„Lucrări originale, nu fotografii!”
Expoziția, care cuprinde lucrări de pictură figurativă, de grafică abstractă, color și alb-negru, de artă decorativă din ceramică, este rezultatul a trei ani de muncă în care „lucrările în guașă- „Peisaj urban”, „Ruina casei Pușkin”, „Dubrovnik II”, „La mare”, „Canal în Deltă”, „Gârliciul Hanului Ancuței”, „Port la mare”- au fost înrămate cu passepartout-uri noi cu geam antireflex”, ne spune artistul curator Liviu Șoptelea asigurându-ne că sunt lucrări originale, „nu fotografii, așa cum au crezut unii colegi”.
Lucrările expuse, realizate în tehnici diferite: ulei pe pânză - „Autoportret cu soția”, „Peisaj cu arbori”, „Flori”, „Mască” și carton, guașă, grafică colorată - „Sclipiri diamantine”, „Culise”, „Balmascat”, „Nocturnă”, „Transparență” și alb-negru „Compoziție”, ceramică smălțuită - „Pasăre verde”, „Compoziție”, „Ceramică sub formă de coș”, evidențiază „arta lui Ispir consistentă și solidă, aduce un suflu nou de vigoare personală, de sănătate psihică și mai ales de originală viziune plastică” (cf.Luciei Saghin).
Liviu Șoptelea remarcă în picturile lui Eugen Ispir „trei registre distincte, unde imaginea diferă de la studiu” exemplificând prin trei lucrări: „Biserica Trei Ierarhi”, „Iași. Piața Unirii”, „Vechea Academie de Belle-Arte din Iași” în care se recunoaște „pictura clasică a școlii ieșene”.
Urmează drumul „spre modernism, spre o geometrizare și modulare a formelor plastice, ajungând uneori chiar la un decorativism ușor împăstat, dar plăcut vederii”, într-o serie de peisaje: „Peisaj cu stânci albe”, „Peisaj din Turcia”, „Stânci de cretă”, „Peisaj din Asia Mică pe Bosfor”.
În grafică sunt observate „zone de hazard” pe care Eugen Ispir „le știe și le speculează inteligent” rezultând lucrări echilibrate compozițional într-o cromatică armonioasă.
Brevet de invenție - Eugen Ispir
Un loc aparte este rezervat lucrărilor de pictură realizate pe bază de rășini sintetice în amestec cu pigmenți colorați, tehnică inovativă pentru care Eugen Ispir a obținut și un brevet de invenție, în care cromatica uneori contrastantă, alteori complementară, fascinează precum în: „Forme geometrice”, „Penumbre”, „Polifern”, „Compoziție”, „Joc de galben, alb și albastru pe gri și maron”, „Alternanțe de tonuri”.
Eugen Ispir a a fost un artist european, fiind invitat să expună în importante galerii din Belgrad, Veneția, Roma, Sofia, Budapesta.
Expoziția „Eugen Ispir (1909-1974) – 50 de ani fără artist” este deschisă publicului până pe 5 ianuarie 2025, când va fi vernisată „Anuala Artiștilor Botoșăneni”, după cum menționează Ana-Elisabeta Coșereanu, muzeograf și curator.
În perioada imediat următoare (17 noiembrie), în spațiul expozițional al Colecțiilor de Artă va fi organizat „Salonul de Toamnă”, urmat de un atelier de lucru „Șoptelea” (2-6decembrie) finalizat cu o expoziție personală a aceluiași artist pe 8 decembrie.
„Vrem Muzeu de Artă!”
Cei doi curatori, Liviu Șoptelea și Ana-Elisabeta Coșereanu. și-au exprimat dorința de a avea un Muzeu de Artă, necesar Botoșaniului, atenționând „partidele care nu ne onorează cu prezența, dar își fac campanie” începându-și discursul cu partea culturală, „ca și cum ar fi meritul lor că marii oameni de cultură s-au născut la Botoșani”, anunțând că la vernisajul din ianuarie vor purta tricouri albe cu inscripția „Vrem Muzeu de Artă!”
(Carmen Mandache)
