Mediul de afaceri botoşănean, nedumerit în faţa anunţatului impozit pe cifra de afaceri. "Poate fi o lovitură teribilă!"

Vestea introducerii impozitului pe cifra de afaceri i-a luat pe nepregătite pe oamenii de afaceri botoşăneni, în condiÅ£iile în care până acum nu s-a discutat, la nivel guvernamental, despre renunÅ£area la impozitul pe profit.

Într-un judeÅ£ care abia suflă din punct de vedere economic ÅŸi are neapărată nevoie de o resuscitare sub forma investiÅ£iilor masive în toate domeniile, schimbarea foii de parcurs a guvernului ÅŸi noutăţile avansate peste noapte par să lovească grav la temelia economiei botoşănene. RenunÅ£area la impozitul pe profit ÅŸi aplicarea impozitului pe cifra de afaceri ar modifica dramatic viitorul economic.

"De acum încolo nu mai puteÅ£i spune că sunteÅ£i emanaÅ£ia acestui popor pentru că v-a votat programul de guvernare în baza căruia i-aÅ£i cerut votul, pentru că între timp aÅ£i schimbat programul de guvernare"- este mesajul transmis de un analist politic noului guvern condus de Mihai Tudose, care a primit o foaie de parcurs diferită de cea a guvernului Grindeanu.

Concret, noul program de guvernare aduce modificări semnificative în politica fiscal- bugetară ÅŸi va afecta întregul mediu de afaceri, inclusiv cel botoşănean. De departe, cea mai importantă prevedere este anunÈ›ata schimbare a modului de impozitare. Mai exact, toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

"În ceea ce priveÈ™te impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obÈ›inute din extracÈ›ia de resurse natural È™i neprelucrate în România, cu cel puÈ›in 20%, prin adoptarea noii legi a redevenÈ›elor, cel târziu la finan lul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit È™i va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", după cum se arată în programul de guvernare (integral, aici).

Măsura aduce beneficii statului, care încasează bani indiferent dacă firmele fac sau nu profit, ÅŸi dezavantajează puternic companiile, care vor plăti sume tot mai mari pe măsură ce se dezvoltă. Măsurile sunt justificate prin faptul că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană.

Dar ÅŸi cheltuielile sunt foarte mari, în condiÅ£iile în care ultimele luni au fost marcate de o puternică majorare a salariilor din sistemul bugetar- necesară, e drept, dar fără bază.

Ca principiu, programul de guvernare afirmă, printre altele, respectarea criteriilor din Tratatul de la Maastricht ce prevăd un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB È™i o datorie publică mai mică de 60% din PIB- asta în condiÅ£iile în care datoria publică este aproximativ 40% din PIB. De asemenea, se păstrează ideea introducerii impozitului pe gospodărie TVA-ul va scădea la 18%, dar mai târziu- începând cu 1 ianuarie 2019.

Legat de TVA, programul conține și următoarea informație generală: "De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant si neplatit in prezent."

Deputatul botoşănean Marius Budăi, membru în Comisia pentru buget, finanÈ›e È™i bănci din Camera DeputaÅ£ilor, spune că modificarea modalităţii de impozitare a fost discutată la nivelul partidului dar nu a ajuns încă la comisie. Urmează însă discuÅ£ii cu mediul de afaceri pentru a scoate o prevedere care să împace ÅŸi intenÅ£iile puterii politice dar ÅŸi aÅŸteptările oamenilor de afaceri.

“La fel ca ÅŸi legea prevenÅ£iei, ÅŸi această măsură va fi luată în dezbatere cu mediul de afaceri. La legea prevenÅ£iei noi am plecat de la 34 de contravenÅ£ii ÅŸi am ajuns la peste 300 de contravenÅ£ii care vor fi exceptate la prima vizită a instituÅ£iilor de control ÅŸi nu se va da amendă ci vor intra la conformare, tocmai prin dezbateri cu mediul de afaceri. AcelaÅŸi lucru îl vom face ÅŸi cu impozitarea pe cifra de afaceri. Cât despre multinaÅ£ionale, eu am avut ÅŸi o declaraÅ£ie politică în sensul acesta, că trebuie să facem ceva pentru ca profitul făcut în România să nu mai fie exportat prin tot felul de tertipuri ÅŸi inginerii. Atunci când vom lansa acele dezbateri, noi vom avea un subiect comun cu oamenii de afaceri ÅŸi cum am ajuns la legea prevenÅ£iei la un anumit numitor comun, sunt sigur că vom ajunge ÅŸi aici”, declară deputatul Marius Budăi.

Ce spun oamenii de afaceri botoşăneni

Oamenii de afaceri botoşăneni nu au avut timp să-şi facă toate calculele, dar opinia majoritară este că impozitarea pe cifra de afaceri nu va fi o nouă lovitură năucitoare, aşa cum a fost, de exemplu, majorarea salariului minim pe economie.

Mihai Tincu, Rapsodia Conf

"Nu cred că va afecta mediul de afaceri din BotoÅŸani, pentru că o firmă aÅŸezată, structurată, organizată, cu piaţă, cu oameni, e în stare să se organizeze. Această măsură este făcută în primul rând pentru firmele care îÅŸi transferau profitul în altă parte, multinaÅ£ionalele despre care se ÅŸtie că nu îÅŸi lasă profitul în Å£ară ÅŸi bugetul ţării prea puÅ£in se foloseÅŸte de el. În BotoÅŸani nu avem situaÅ£ii de genul ăsta, cu multinaÅ£ionale, firme care îÅŸi deplasează în exterior".

Cum priveÅŸte Mihai Tincu apariÅ£ia acestei modificări, "Å£opăiala bugetar- fiscală", după cum o numea preÅŸedintele Klaus Iohannis, în condiÅ£iile în care oamenii de afaceri au fost deja suficient de loviÅ£i de majorarea salariului minim pe economie?

"Sigur că o creÅŸtere a salariului minim a însemnat o reaÅŸezare a calculelor din firma mea ÅŸi de la alte firme. Firma mea însă are un număr de clienÅ£i deosebiÅ£i, mă refer la nivelul calitativ ÅŸi la renume, precum ÅŸi la tipul de relaÅ£ii, am discutat cu ei ÅŸi un program de creÅŸtere a salariilor ÅŸi după primul program de guvernare- pentru că în ultimele luni, când s-a dat creÅŸterea de salariu minim, s-a discutat ÅŸi de creÅŸterile salariale din 2018, 2019 ÅŸi 2020", spune omul de afaceri.

O opinie contrară are Cristina Breşug, administratorul Abatorului Stejari

"Noi suntem o întreprindere mică ÅŸi cum nu plătesc impozit pe profit, ar fi acelaÅŸi lucru pentru mine. Firma mea nu va fi afectată decât foarte puÅ£in spre deloc însă pe alÅ£ii o să-i afecteze foarte tare. Părerea mea este că nu este o măsură benefică pentru mediul de afaceri. Abia îÅŸi revenea după majorarea salariului minim, dar asta este situaÅ£ia".

Valeriu Iftime, preÅŸedintele Consiliului de AdministraÅ£ie al grupului de firme Elsaco, spune că, dacă guvernanÅ£ii s-au gândit la un astfel de scenariu, trebuie să existe o logică.

"Acum nu-mi dau seama cât ar putea să ne influenÅ£eze. Dacă e după cifra de afaceri, la prima vedere eu pierd, mă dezavantajează pentru că am o cifră de afaceri mare ÅŸi un profit foarte mic, dar nu-mi dau seama care e logica unei astfel de modificări legislative. La o primă analiză o să dezavantajeze mediul de afaceri. Practic, statul extinde impozitul la toÅ£i, adică fiecare om care vinde o găină ÅŸi o dă cu 5 lei, dar o cumpără tot cu 5 lei, va plăti impozit ÅŸi asta poate fi o lovitură teribilă pentru toată lumea. Asta înseamnă că ÅŸi cei care merg în pierdere vor plăti impozit. În principiu, eu nu văd să plătesc impozit dacă nu fac profit ÅŸi dacă pui impozit pe cifra de afaceri înseamnă că nimeni nu va mai încerca să facă o afacere. Iată, avem aceste start-up-uri, dar care în primul an vor avea de pierdut".

Florian Moruzi, de la Casa Pâinii, crede că această schimbare va viza de fapt impozitarea marilor companii.

"Probabil vor să le impoziteze la cifra de afaceri pentru că la un impozit de 16% plătesc prea puÅ£in ÅŸi externalizează profiturile. Nu cred că se adresează întreprinderilor mijlocii sau ca ale noastre, cu 3- 4 milioane de euro cifră de afaceri anuală. AÅŸteptăm să vedem normele pentru că de regulă normele de impozitare prevedeau cel mai favorabil impozit, ori- ori. Dacă e 16% mai favorabil, probabil că se va opta pentru un anumit prag, presupun. Pe un alt prag vor fi firmele care îÅŸi externalizează profiturile ÅŸi atunci 16% devine mai puÅ£in decât dacă ar impozita cifra de afaceri. Să vedem dacă (guvernanÅ£ii, n.r.) au curaj să aplice prevederea asta. Dacă o vor aplica, înseamnă că au ÅŸi susÅ£inerea Comisiei Europene sau mai nou, din câte am văzut, se pregătesc la nivel de Comisie Europeană impozitări corecte, profiturile să rămână în ţările în care companiile îÅŸi desfăşoară activitatea ÅŸi atunci cred că pe suportul acesta european, s-ar putea aplica ÅŸi impozitarea aceasta corectă ÅŸi pentru multinaÅ£ionale".

Cert este că, deocamdată, vorbim de prevederile unui program de guvernare, iar reacÅ£ia vehementă a mediului de afaceri ar putea să mai atenueze intenÅ£iile guvernanÅ£ilor până la aplicarea noilor măsuri.

 

Spune-ne opinia ta