Acum, însă, ultimile statistici ale Direcţiei Judeţene de Statistică, aferente lunii martie, arată că în acest moment suntem 53.574 de salariaţi care contribuim la toate acele taxe şi impozite ce constituie fondul de pensii şi de şomaj. Cei mai mulţi, 33.163 de botoşăneni, îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor. 18.709 lucrează în industrie şi contrucţii. Salariul mediu la nivelul judeţului este de 1.530 de lei net, respectiv 2.101 lei brut.
Dar ce spuneţi despre faptul că primii doi angajatori din judeţ sunt unităţi de stat, nicidecum private? Vorbim de Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati, cu toate secţiile sale, ce are în subordine 2.075 de salariaţi, potrivit cifrelor oficiale de la finalul anului trecut. Spitalul este urmat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, cu 1.315 salariaţi, ce-i include şi pe cei peste 400 de asistenţi maternali care îşi desfăşoară activitatea la domiciliu.
Mai curios este că următorul în topul angajatorilor nu are nici jumătate din numărul de salariaţi ai Spitalului. Mai exact, Formens are 950 de salariaţi. Poziţia a patra este ocupată de Greiff Flexibles, cu 870 de salariaţi. 860 de angajaţi are tot o firmă din domeniul confecţii- textile, Artsana România, ca de altfel şi următoarele două societăţi: Serconf, care răsplăteşte truda a 600 de salariaţi şi Conted Dorohoi, cu 550 de salariaţi. Pe poziţia a opta a topului apare Nova Apaserv, cu 460 de salariaţi, operatorul de apă fiind urmat de o altă firmă de textile: GT Company, cu 410 angajaţi. Poziţia a zecea este ocupată de o altă unitate sanitară: Spitalul Municipal Dorohoi, cu 400 de angajaţi.Din angajatorii de top- ca număr de salariaţi, prea puţini însă se axează pe producţie, ci sunt consumatori. Aşa este Spitalul Mavromati, aşa este şi Protecţia Copilului şi am fi tentaţi să spunem că în aceeaşi categorie intră şi Nova Apaserv. Mai mult, chiar producătorii din industria textilelor produc marfa în Botoşani, în sistem lohn, datorită forţei de muncă ieftine, însă imediat o trimit în afară.
Ce ne mai spun aceste cifre?
"Nici nu mă miră această situaţie, în contextul insecurităţii de pe piaţa muncii în sectorul privat. Fără îndoială că toată lumea se înghesuie în unităţile de stat, eventual o dată la patru- cinci luni se solicită majorări salariale, fără să-şi pună întrebarea dacă mediul privat poate suporta acele majorări", declară Dorin Romeo Floareş, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani.
Pe de altă parte, bugetarii doar consumă, or o economie sănătoasă pe bazează pe producţie şi pe dezvoltare care să atragă alţi investitori şi care să poată susţine un sistem bugetar sănătos. Potrivit preşedintelui CCIA, am ajuns în situaţia ca Botoşaniul să fie împărţit între cei care lucrează la stat, cei care lucrează în privat şi cei care pleacă în străinătate, după o pâine mai albă, dar îşi asumă riscurile separării de familie.
"Antreprenorii ajung treptat la concluzia că ce au luat pe mere au dat pe pere şi ajung să se întrebe dacă merită. Iar răspunsul îl găsiţi în numărul tot mai mare al celor care au avut o firmă, s-au lăsat păgubaşi şi acum s-au dus să lucreze la stat, dacă se poate la nivelul bugetar. Nu am nimic împotrivă, ne trebuie bugetari, dar să reţinem însă că singurii care dau imput-uri în bugetul statului sunt firmele private, din care buget se satură şi bugetarii, indiferent de natura lor- medici, profesori, procurori, poliţişti, parlamentari. Dar singuriii care fac imput-uri sunt ăştia. Deci teoretic de ăştia ar trebui să avem grijă, astfel încât imput-urile lor să fie mai mari, astfel încât să mănânce şi ceilalţi. Din păcate, nu se vede la fel toată această ecuaţie şi de multe ori sunt avantaje nemăsurate care se dau către partea bugetară, neîntrebându-se nimeni dacă partea privată care acordă imput-urile poate să le suporte. Toţi dorim să crească salariul mediu, ca să ajungă la nivelul din Germania. Creştem o dată, de două ori, de trei ori dar nu vine nimeni la privat să întrebe dacă poate susţine creşterea", susţine Dorin Romeo Floareş.Ceea ce este de-a dreptul ciudat este faptul că în sistemul bugetar, unele salarii sunt destul de mici. Chiar după majorările salariale de la finalul anului trecut, funcţionarii publici debutanţi, de exemplu, abia se ridicau la nivelul unui muncitor calificat de la o firmă privată. Şi atunci, ne întrebăm, de ce atâţia salariaţi la stat?
Pe de altă parte, în confecţii, adică acolo unde se produce, salariile sunt şi mai mici de la stat, iar aceşti muncitori nu prea au fost văzuţi ieşind la proteste să ceară salarii mai mari, chiar dacă ar avea tot dreptul din moment ce din banii lor îndestulează un sistem bugetar.
Ce soluţii avem?
Aşteptăm punctul de vedere al cititorilor Ştiri.Botoşani.Ro.