De ani de zile auzim că BotoÅŸaniul este unul dintre cele mai "verzi" municipii din Uniunea Europeană, ne mândrim că avem spaÅ£ii verzi ÅŸi aproape-zero poluare. Numai că fiecare medalie are ÅŸi revers, astfel că schimbăm perspectiva din care privim lucrurile.

Nu cumva BotoÅŸaniul este "verde" ÅŸi datorită faptului că pentru că lipsesc poluatorii? Respectiv unităţile de producÅ£ie? Respectiv fabricile care să dea de lucru oamenilor ÅŸi care să crească nivelul de dezvoltare al municipiului ÅŸi al judeÅ£ului?
Ne amintim astfel că suntem un judeţ ce supravieţuieşte preponderent din ajutoare sociale.

Recent, presa de specialitate nota faptul că în 2008, firmele cu capital românesc din judeÅ£ul BotoÅŸani aveau 32.820 de salariaÅ£i, iar cele cu capital străin aveau, în acelaÅŸi an, 6.361 de salariaÅ£i. Åžase ani mai târziu, în 2014, numărul salariaÅ£ilor din firmele cu capital românesc scăzuse la 22.211, diferenÅ£a depăşind zece mii de salariaÅ£i! SalariaÅ£i în firmele botoşănene cu capital străin rămăseseră 5.708.

Din ÅŸase judeÅ£e ale Moldovei- IaÅŸi, Bacău, NeamÅ£, Suceava, Vaslui ÅŸi BotoÅŸani, doar firmele străine din IaÅŸi ÅŸi-au majorat numărul de angajaÅ£i între 2008 ÅŸi 2014, de la 12.700 la 14.100, pe când firmele private româneÅŸti din acest judeÅ£ ÅŸi-au redus din angajaÅ£i. În Bacău, NeamÅ£, Suceava ÅŸi Vaslui ÅŸi firmele româneÅŸti, ÅŸi cele străine au tăiat drastic din locurile de muncă în aceeaÅŸi perioadă. În total, cele ÅŸase judeÅ£e din Moldova superioară au pierdut 67.000 de locuri de muncă între 2008 ÅŸi 2014.

Statistici la nivel de judeţ

Legitimă, apare întrebarea: unde sunt cei aproape 20 de mii de botoşăneni care au dispărut din aceste firme în perioada 2008- 2014? Statisticile oficiale arată că în 2008, în judeÅ£ul BotoÅŸani erau 56.570 de persoane cu loc de muncă, însă numărul acestora a scăzut până la 48.928 de salariaÅ£i în 2014. În februarie anul acesta, 53.232 de botoşăneni erau ocupaÅ£i. Stăm mai bine în comparaÅ£ie cu anul 2014.

Însă dacă luăm în considerare faptul că în judeÅ£ trăiesc 460.065 de oameni, după cum arată aceleaÅŸi statistici oficiale, aferente anului 2014, ne dăm seama că nu mai stăm aÅŸa de bine. Eliminăm din calcule copiii ÅŸi pensionarii ÅŸi ne rămân 285.581 de botoşăneni cu vârste cuprinse între 15 ÅŸi 59 de ani. Mai eliminăm din ei elevii de liceu ÅŸi studenÅ£ii, mai eliminăm ÅŸi botoşănenii care lucrează în sistemul bugetar ÅŸi ajungem cam la o sută de mii de botoşăneni despre care nu ÅŸtim nimic pentru că nu sunt beneficiari de ajutoare sociale, nu au locuri de muncă.

Fără îndoială că zeci de mii sunt plecaÅ£i în străinătate, chiar fără forme legale, însă tot ne rămân alte zeci de mii care se zbat la limita supravieÅ£uirii nu ÅŸtim cum. Tot statisticile oficiale, de această dată de la DirecÅ£ia Muncii, nu de la DirecÅ£ia JudeÅ£eană de Statistică, arată că în judeÅ£ avem 5.352 de familii ÅŸi persoane singure ce beneficiază de venitul minim garantat. În egală măsură, 9.527 de familii beneficiază de alocaÅ£ii pentru susÅ£inerea familiei. Deci, unde se duc salariaÅ£ii când ies din câmpul muncii?

"Personalul nu mai e nici ieftin, iar calificat nu mai e de mult timp"

Dorin Romeo FloareÅŸ, preÅŸedintele Camerei de ComerÅ£, Industrie ÅŸi Agricultură BotoÅŸani, admite că industriile "poluante" din BotoÅŸani au dispărut de mult, iar salariaÅ£ii s-au retras ori în mediul rural, unde exploatează o bucată de pământ, ori în străinătate.

"La noi sunt industrii mai puÅ£in poluante, cum ar fi partea de confecÅ£ii. Ce mai aveam industrie grea sau aproape grea, ca sprijin pentru industria minieră, a dispărut ÅŸi aceea, producÅ£ia izolatorilor de sticlă la fel, deÅŸi ne este greu să înÅ£elegem cum o fabrică cu un produs foarte rar în Europa- fabrica de izolatori de sticlă de la BotoÅŸani era a doua din Europa- i-a fost greu să supravieÅ£uiască, dar iată că nu a fost aÅŸa. Sunt câteva păcate pe care le tragem după niÅŸte decizii neinspirate ÅŸi care acum duc la dispariÅ£ia sau atrofierea a unor segmente importante din economie. E greu să demarezi un bussines stabil în domeniul producÅ£iei, e greu să găseÅŸti resurse financiare ÅŸi materiale importante ÅŸi personal ÅŸi dacă cu ani în urmă, în analiza SWOT a judeÅ£ului, spuneam că punctele forte de la BotoÅŸani ar fi personal calificat ÅŸi ieftin, printre altele, iată că personalul nu mai e nici ieftin, iar calificat nu mai e de mult timp", susÅ£ine Dorin Romeo FloareÅŸ.

Mai mult, apariÅ£ia marilor retaileri pe piaţă a ucis comercianÅ£ii locali, cei care au deschis magazine de cartier sau ceva mai mari, ÅŸi au făcut în aÅŸa fel încât, având la dispoziÅ£ie resurse financiare practic nelimitate, să conducă politica de preÅ£uri în acea direcÅ£ie în care să poată ucide orice concurenţă, explică preÅŸedintele Camerei de ComerÅ£, Industrie ÅŸi Agricultură. Åži atunci, unde sunt muncitorii? Unde sunt specialiÅŸtii?

"Parte au fost uitaÅ£i de sistem în sensul că pierzându-ÅŸi locul de muncă, trecând prin furcile caudine ale ÅŸomajului, ÅŸomajului tehnic ÅŸi apoi a asistenÅ£ei sociale, practic au fost eliminaÅ£i din orice formă de numărătoare cu caracter social ÅŸi au ajuns să-ÅŸi cultive o bucăţică de pământ, dar marea majoritate ÅŸi cu siguranţă cei care aveau o meserie, o calificare, se regăsesc acum în alte ţări sau în alte zone ale ţării, relocându-se cu totul. Din păcate, puÅ£ini dintre aceÅŸtia fac ce-ar trebui sau ce ÅŸtiu să facă bine deoarece locurile de muncă ocupate de români nu oferă aceleaÅŸi avantaje, inclusiv salariul, celor ocupate de străini, oricât de bun ai fi, explică Dorin Romeo FloareÅŸ.

Viitor sumbru pentru foÅŸtii specialiÅŸti

Numai că ÅŸi aceÅŸti specialiÅŸti "salvaÅ£i" de străinătate se vor apropia la un moment dat de vârsta de pensionare ÅŸi se vor întoarce acasă. Ce vor face aici? ÎÅŸi vor construi case cu bruma de bani adunată de-a lungul carierei ca "stranier"? Vor pune banii în bancă, pentru că ei trebuie folosiÅ£i pentru a fi înmulÅ£iÅ£i? Sau îÅŸi vor ridica mici afaceri în BotoÅŸani, din care să o mai ducă ceva ani? Åži dacă da, în ce domenii se mai poate investi, în condiÅ£iile în care ideile de afaceri nu stau într-un sac fără fund. Orice idee de afaceri a mai fost încercată de 20 de oameni înaintea ta ÅŸi doar trei dintre ei au reuÅŸit, în cel mai bun caz, după cum spune preÅŸedintele Camerei de ComerÅ£.

Åži dacă totuÅŸi investeÅŸti banii într-o mică afacere, pregăteÅŸte-te pentru adevărate lupte de gherilă cu statul, cel pe care tu îl întreÅ£ii, cu taxele ÅŸi impozitele pe care le-ai plătit.

"Să spunem că partea privată a cam învăţat cum se fac lucrurile, cu multă muncă, determinare, alergătură. Dar Sistemul îÅ£i dă în cap pentru că tu munceÅŸti, munceÅŸti, munceÅŸti ÅŸi el vine cu taxele după tine. Åži de ce? Ca să Å£inem o parte a societăţii liberă dar care nu întoarce ÅŸi nu-i călăuzeÅŸte pe ceilalÅ£i pe calea bunului simÅ£, calea deciziilor simple, clare. În loc să încurajeze, statul, Sistemul hărÅ£uieÅŸte mediu de afaceri", consideră Dorin Romeo FloareÅŸ.

Inutil să spunem că nici viitorul nu sună mai bine, în condiÅ£iile în care nu există interes ca lucrurile să intre pe un făgaÅŸ normal, care să ducă la dezvoltare, astfel încât ÅŸi noi, botoşănenii, să devenim ceva mai mult decât veÅŸnicii asistaÅ£i sociali ai ţării.

CITEȘTE ȘI: "Ciprian Manolache: „PSD e singurul partid care are programe pentru pregătirea forÈ..."