Industria uÅŸoară, principalul angajator din judeÅ£ul BotoÅŸani, resimte din plin această lipsă a forÅ£ei de muncă. În prezent activează în domeniu în jur de 10.000 de salariaÅ£i, la peste 100 de firme. AcÅ£ionarii fabricilor susÅ£in că primesc comenzi de la partenerii internaÅ£ionali peste capacitatea de producÅ£ie ÅŸi din această cauză nu le pot onora.
Spre exemplu Mihai Tincu, directorul fabricii Rapsodia Conf, susÅ£ine că a apelat la navetă, aducând oameni din zonele rurale, însă ÅŸi acolo au apărut probleme. Natalitatea a scăzut, mare parte dintre tineri pleacă în străinătate ÅŸi a fost nevoit să implementeze o altă metodă. A ales să aducă rudele angajaÅ£ilor, astfel ajungându-se să lucreze în fabrică familii întregi.
"Åžtim foarte bine cu toÅ£ii că au plecat din Å£ară milioane de români. AÅŸa s-a întâmplat ÅŸi în BotoÅŸani, judeÅ£ul nu mai are 460.000 de locuitori, ci are sub 400.000, iar municipiul BotoÅŸani nu mai are 120.000, ci puÅ£in peste 100.000 de locuitori. DiferenÅ£a de oameni se găseÅŸte în afara ţării. Au plecat pentru a lucra, pentru a câÅŸtiga mai bine, pentru a face ceva. În confecÅ£ii la ora actuală în BotoÅŸani activează 10.000 de oameni. Am căutat să angajez în familie, am ajuns să avem familii întregi. Fenomenele s-au repetat ÅŸi în alte ţări, nu le-am inventat noi. Apoi am apelat la navetism, ce este o formă de lucru care se aplică în toată lumea. Am fost în judeÅ£, am făcut anunÅ£uri, ne-am întâlnit cu oamenii ÅŸi am dat drumul la navetă. Am angajat câteva sute de persoane, dar n-au rămas toate pentru că transferul forÅ£ei de muncă în străinătate a fost din ce în ce mai mare. Între timp a mai apărut problema tinerilor, nu mai sunt acelaÅŸi număr. Nu mai sunt atâtea ÅŸcoli, sunt clase goale. Să nu uităm că cei care au plecat în străinătate ÅŸi au rămas, au bătătorit cărările ÅŸi ÅŸi-au adus rudele. Pentru anul viitor am oferte, cantităţi duble. Mi se oferă acum ÅŸi nu pot să le fac. Åži nu cu clienÅ£i obiÅŸnuiÅ£i, ci cu nume sonore, firme de lux cunoscute la nivel mondial. Nu este prima dată când ne confruntăm cu această problemă", a declarat Mihai Tincu
Oamenii de afaceri autohtoni au menÅ£ionat că în trecut s-a încercat ÅŸi importul forÅ£ei de muncă din Asia, însă experimentele au eÅŸuat. Costurile de transfer, la care de adaugă salariile, ajung la nivelul salariilor din Europa ÅŸi în plus au existat interese din Occident ÅŸi colaborările au încetat.
SoluÅ£ia văzută de antreprenori este comunicarea cu angajaÅ£ii, stabilitatea firmei, plata salariilor ÅŸi obligaÅ£iilor aferente. Acest lucru creează o atmosferă mai bună de lucru ÅŸi o satisfacÅ£ie mai mare a angajaÅ£ilor. În paralel la nivelul ţării se aÅŸteaptă echilibrarea condiÅ£iilor economice cu ţările din vest ÅŸi crearea unor condiÅ£ii de trai la nivelul ţărilor cu economie medie pentru a stopa migraÅ£ia. Pentru acest lucru este nevoie de politici macroeconomice sustenabile ÅŸi implementarea lor. De asemenea, mediul de afaceri se aÅŸteaptă la soluÅ£ii compensatorii de la Guvern pentru zona privată, după ce în ultima perioadă s-a axat pe majorări salariale în mediul public.
