Problemele comunităților urbane mici din România, care se confruntă cu depopularea, cu infrastructura deficitară sau lipsa de predictibilitate a proiectelor, au fost analizate în cadrul unui eveniment care devine unul cu reală miză în dezvoltarea eficientă a orașelor mici.
Aflat la a doua ediție, Forumul Orașelor Mici (FOM) a reunit la Darabani primari, viceprimari, profesori universitari, arhitecți, urbaniști, manageri de investiții și alți reprezentanți ai administrațiilor locale din întreaga țară, alături de reprezentanți ai Guvernului, ai Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale și ai altor agenții și instituții naționale.
Sâmbătă, 1 august, preț de mai multe ore, în cel mai nordic oraș al României - situat la granița Uniunii Europene cu Moldova și cu Ucraina -, privit de cele mai multe ori drept una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni ale Uniunii Europene, discuțiile s-au axat pe împărtășirea problemelor cu care se confruntă administrațiile orașelor mici, dar mai ales pe identificarea soluțiilor menite să confere siguranță și speranță comunităților.
Colaborarea dintre administrația publică și comunitate poate fi cheia către un viitor împreună, pentru a construi strategii viabile de dezvoltare. Iar atunci când această colaborare este sprijinită activ de responsabilii financiari, ea se transformă într-o dinamică a firescului vieții.
Forumul Orașelor Mici (FOM) a fost deschis de Kövér Orsolya Mária - secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), alături de Valeriu Iftime - președintele Consiliului Județean Botoșani, Vasile Asandei - director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Alin Gîrbaci - primarul orașului Darabani și Ștefan Teișanu - președintele Asociației Nord.
Dincolo de provocările și dinamica specifică cu care se confruntă orașele mici, FOM a facilitat schimbul de idei, favorizând chiar și inițierea de parteneriate între comunitățile participante și stabilirea unor direcții comune de dezvoltare.
Cu o prezentare bine aplicată problematicii orașelor mici, prof.univ.dr. Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, le-a vorbit celor din sală despre strategie și comunitate inteligentă. Omul despre care moderatorul FOM, arh. Șerban Țigănaș, spune că ”și-a dedicat cercetarea strategiilor de dezvoltare” a reușit, pe de o parte, să creioneze imaginea reală a administrațiilor mici, dar și să transmită un mesaj de optimism, posibil doar prin implicare, colaborare și conștientizare.
”Începe timpul orașelor mici”, le-a spus primarilor și viceprimarilor prof. univ. Călin Hințea, atenționând totodată că ”ceea ce ne face puternici ne face și slabi, ce ne face avansați ne face și vulnerabili”, cu accent pe dezvoltarea uluitoare a tehnologiilor, care a venit la pachet și cu ”cea mai puternică perioadă de dezinformare din istoria umanității”, o ”vulnerabilitate incredibilă”.
O altă provocare a administrațiilor mici vine din mediul concurențial, care implică obligatoriu identificarea competitorilor și crearea de grupuri strategice diferite. Un fapt care naște o întrebare esențială: ”Pentru ce ne batem?” Aici intervine inteligența fiecărui strateg, a fiecărui om din administrație. Și anume căutarea, construirea mizelor reale, pornind de la capitalul uman și calitatea acestuia. ”Primul pas este să înțelegi ce se întâmplă în jurul tău”, spune profesorul universitar, iar înțelegerea nu se limitează la una de nivel local, ci ea trebuie extinsă până la zona internațională.
Lipsa unei predictibilități, implicarea deficitară va crea opusul unei comunități inteligente, și anume comunitatea depresivă, spune Călin Hințea.
De aceea, o strategie viabilă, care să iasă din paradigma discursului populist, trebuie să vizeze câteva direcții clare, pornind de la capitalul uman (păstrarea tinerilor în comunitate, aducerea înapoi a oamenilor plecați din comunitate, atragerea populației noi, de calitate), la care Călin Hințea a adăugat și ”categoria Ștefan Teișanu”, cu referire la personalitățile care, deși nu locuiesc în comunitate, sunt aducătoare de resurse.
Vitalitatea urbană, chiar și în orașele mici, se conturează în jurul unor concepte care se măsoară prin indicatori de calitate. Astfel, o administrație locală are nevoie de: capital uman, conectivitate (rutieră, feroviară, digitală), calitatea vieții, business local, evenimente de calitate, tineret de calitate, prosperitate, cultură, administrație profesionistă, deschisă și activă, dar și tehnologie avansată.
FOM a devenit, pentru mulți dintre participați, și o oportunitate valoroasă pentru schimbul de bune practici, fapt demonstrat în cadrul panelului care a vizat identificarea modelelor de urmat în dezvoltarea locală. Discuțiile s-au axat pe soluțiile pentru problemele curente ale orașelor mici, privite ca modele de succes, dar și pe identificarea politicilor publice și inițiative europene care pot contribui la o dezvoltare durabilă, prin adaptarea la nevoile locale.
Moderat de arh. Șerban Țigănaș - decan al Facultății de Arhitectură din Cluj-Napoca, panelul i-a adus înaintea participanților la FOM pe patru dintre primarii orașelor mici din România: Angel Gheorghiu - primar Bucecea (Botoșani), Adrian Popoiu - primar Siret (Suceava), Florin Buțura - primar Ștefǎnești (Botoșani) și Nicolae Moldovan - prim-vicepreședinte, Asociația Orașelor (Beclean, Bistrița – Năsăud).
Primarii orașelor au răspuns întrebărilor, de la ”cum arată orașul mic ideal?” până la ”cum arată un primar fericit?”. Despre avantaje și oportunități, lipsuri și probleme, soluții și curaj în administrație. Despre întrebări fără răspunsuri sau răspunsuri lipsite de soluții. Între disperare și extaz, de la personal la general. Discuțiile au creat mediul propice înțelegerii unor probleme stringente, generând deopotrivă emoție, empatie și nevoia de colaborare într-un viitor care se dovedește a fi incert din perspectivă geopolitică.
Revenim cu alte intervenții din cadrul FOM de la Darabani.
(Foto&Video: Știri Botoșani / Florin Timofte)
