Mihai Haivas (botoşănean din Cristineşti, acum ieşean), matematician la bază, unul dintre marii epigramişti în viaţă, s-a apucat târziu de epigramă. Aspectul este prezentat într-un interviu acordat acestei rubrici: „Dar , impulsul a venit din partea celui mai bun coleg al meu de facultate, Ioan V. Maftei (trecut acum în lumea umbrelor) care cocheta deja cu poezia în general și epigrama în special. Acesta mi-a trimis un număr mai mare de catrene, ce se doreau a fi epigrame, rugându-mă să le corectez prozodia în special. Atunci a trebuit să mă pun mai bine la punct cu regulile după care se construiește o epigramă (ritm, rimă, accent, măsură, etc) pentru a-i corecta manuscrisul trimis. Cred că rigoarea matematică face casă bună cu o prozodie corectă a epigramei.Dar pentru partea mai delicată a epigramei, adică POANTA, a trebuit să citesc sute, poate mii de epigrame ale confraților cu mai mare experiență și vechime.
Dacă prozodia este apropiată de matematică prin regulile stricte ale ei, poanta ține mai mult de inspirație, de talent dar și de experiența câștigată atât prin lecturi bogate cât și prin participări la festivaluri și concursuri de umor. Acum stăpânesc destul de bine prozodia unei epigrame, observ chiar prea repede greșelile de prozodie dar și poantele deja învechite sau cele preluate (similitudini) de la alții”.
Cărţile lui Mihai Haivas, cele care au vizat epigrama - fiindcă are foarte multe şi în domeniul matematicii -, au apărut după ieşirea la pensie (2006): „Tangoul poantelor în pas de vals” (Editura „Rocad Center”, Iaşi, 2009); „Haş`mişuri umoristice” (Editura „Rocad Center”, Iaşi, 2010); „Restituiri în patru rânduri” (o selecţie comentată a concursurilor revistei „Epigrama”, serie veche, 1938-1943; Editura „Rocad Center”, Iaşi, 2011); „Triumful epigramei” (o selecţie comentată a concursurilor şi duelurilor revistei „Epigrama”, serie veche, 1938-1943; Editura „Rocad Center”, Iaşi, 2011); „Geometrie conjugală” (Editura „Pim”, Iaşi, 2013); „Seminţe din…dovleacul meu” (Editura „Pim”, Iaşi, 2015); Cartea în discuţie, „Joc de picioare în cinci ritmuri” ( prefaţă de Eugen Deutsch, postfaţă a autorului, Editura „Pim”, Iaşi, 2017), este o carte specială fiindcă pune în discuţie, pe lângă condiţiile unei epigrame valoroase (prozodia, mecanismul epigramatic şi poanta epigramei) şi măsura versului. Prefaţatorul, Eugen Deutsch, sesizează bine demersul autorului: „Epigramistul Mihai Haivas, matematician cu vechi state de serviciu, a considerat întotdeauna rigoarea ca fiind necesară în tot ceea ce face. Probabil de aceea a urmărit mai atent decât alţii ritmurile (la urma urmelor un fel de serii!) din catrenele sale, iar atunci când cuvintele folosite i-au impus piciorul trisilabic (mai ales amfibrahul dar uneori şi anapestul) s-a simţit obligat să sublinieze acest lucru”.
Mihai Haivas a constatat că troheul (silabă accentuată urmată de silabă neaccentuată) şi
iambul (silabă neaccentuată urmată de silabă accentuată), adică ritmurile cu picioare bisilabice sunt cele mai folosite de creatorii de epigrame. Cele cu picioare trisilabice, adică dactilul (o silabă accentuată şi următoarele două neaccentuate), amfibrahul (silabă neaccentuată, silabă accentuată, silabă neaccentuată) şi anapestul (două silabe neaccentuate urmate de una accentuată), se folosesc mai rar, mai ales din cauza dificultăţilor care le provoacă. Nu întâmplător, cartea se deschide cu „pentagrama celor cinci ritmuri”, în viziunea lui Eugen Deutsch: „Un TROHEU e ritmul de pornire, IAMBUL vine în continuare, Un DACTIL e-un pas spre nemurire, AMFIBRAHUL e o desfătare, ANAPESTU-i drum spre împlinire.”
Arhitectura cărţii este astfel realizată de Mihai Haivas, încât să ne atenţioneze de prezenţa
epigramelor cu picioare trisilabice. Acestea sunt aşezate pe o poziţie centrală în pagină şi, mai mult, spune autorul, „contrar uzanţelor, am indicat între paranteze, ritmul folosit pentru
epigramele cu picioare trisilabice: dactil (da); amfibrah (am) şi anapest (an)”. Pentru o bună
exemplificare, alegem câteva epigrame:
ARGUMENTUL UNUI CELIBATAR (am)
La toţi care-ncearcă să-mi toarne
Că-i bine să fii însurat,
Le-aduc argumentul cifrat:
Nu-mi place dulceaţa de coarne!
GUVERNE IRESPONSABILE (am)
Observ cum românii au viaţa mai grea,
În ţară, schimbări când guvernele-amână:
Căci una-i cu gura căscată să stea
Şi alta-i, cu ea, tot aşa să rămână!
REMANIERI GUVERNAMENTALE (da)
Zilnic îi trec pe români iar fiori
„Noii” miniştri, aduşi prin transfer:
Celui purtându-şi ieri capul în nori,
Altu-i ia locul, picat ca din cer.
OPINIA UNUI SOŢ (da)
Despre soţie notez al meu gând:
Este „grozavă”, aşa s-ar părea,
Căci uneori, chiar şi eu stau la rând,
Pentru a face amor şi cu ea.
DUPĂ SAC ŞI PETIC LA COTROCENI (an)
De-un discurs, cum Johannis e frânt,
La Palat, prin concurs de tăcut,
Cel ales purtător de cuvânt
Se zvoneşte c-ar fi…surdo-mut.
PARLAMENTUL (an)
Un organ deseori impotent,
Ce votează doar legi de doi bani
Şi devine mereu insolent,
Când e vorba de oameni sărmani.
Volumul lui Mihai Haivas este de două ori important: prin valoarea epigramelor, dar şi prin caracterul teoretic şi practice privind folosirea picioarelor trisilabice. Ceea ce nu este puţin
lucru pentru epigramiştii începători. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CE ESTE EPIGRAMA?
Că mult de ea s-a tot vorbit,nol
Pe nimeni astăzi nu surprinde;
Eu cred că e un foc mocnit,
Iar când nu te aştepţi… s-aprinde! (MIHAI HAIVAS)
SECRETARĂ ÎNDRĂGOSTITĂ
Femeii, după-un şef distins,
Călcâile i s-au aprins
Şi-atât de tare l-a iubit
Că pân`la urmă s-a pârlit! (MIHAI HAIVAS)
VIITORUL ROMÂNIEI ÎN U.E.
Aflată astăzi în impas,
Aşteaptă ţara o minune:
Progrese mari în Uniune,
Schimbându-şi mersul vechi: „la pas”! (MIHAI HAIVAS)
DOMNULUI AL. D. FUNDUIANU,
care spunea că: ,,Damele şi epigramele
sunt generatoare de ...aritmii":
MOTIVAŢIE
Vreau să întăresc ideea
Şi prin asta te previn:
Epigrama şi femeia
Sunt de genul feminin! (VASILE LARCO)
ATENŢIONARE
În dragoste şi-n epigramă
Tu ritmul dacă n-ai să-l ţii,
Să fii convins, de bună seamă,
Că-ţi va produce ... aritmii! (VASILE LARCO)
MAESTRULUI VASILE LARCO
N-am să fac o (melo)dramă,
Că nu merge ritmul strună -
Tot voi scrie ”epigramă”
...Dar de două ori pe lună! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI NĂRĂVIT
Năravul său, spun la oricine,
Ar fi ca lumea să-l accepte;
E aşezat atât de bine,
Că e păcat să-l mai îndrepte. (VASILE LARCO)
REALIZARE POLITICĂ
A fost în anii cei trecuţi
O viaţă plină de nevoi,
Acum părem ca nou-născuţi:
Nu mai avem nimic pe noi. (VASILE LARCO)
DILEMĂ DE ZIUA SOŢIEI
De gânduri azi sunt măcinat
Soţiei ce să-i iau în dar,
E ziua ei şi aşadar,
Bani din poşetă i-am luat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FETEI DE PESCAR
Fiind tu fiică de pescar
Mult peşte-n viaţă ai mâncat,
Dar iată ei s-au răzbunat
Şi pentru peşti stai pe trotuar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SPECIALITĂŢI MOLDOVENEŞTI ÎN LUME
Specialitatea poale-n brâu
Are-n lume căutare.
Servesc copile fără frâu,
La hotel şi în parcare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVANTAJ SERVICIU
Un serviciu, bag de seamă,
E mai tare ca destinul:
Cu o slujbă de pomană,
Preotul îşi face plinul! (MIHAI SĂLCUŢAN)
VIAŢA
E un bun de căpătâi,
Ce începe cum se curmă:
Cu pupicul cel dintâi
Şi sărutul de pe urmă. (MIHAI SĂLCUŢAN)
CONJUGALĂ
Acuzată că dispare
Cam prea des, soţia neagă;
Jumătatea lui, se pare,
Este-a altuia întreagă! (ELENA MÂNDRU)
CINSTIŢI SAU CODOŞI?
Cinstea are căutare,
Codoşia-i linguşire;
Unii ies pe la intrare,
Alţii intră prin…ieşire. (ELENA MÂNDRU)
MEREU NEDESPĂRŢIŢI
Împreună-s de când veacul
Şi comun le este unghiul:
Aţa, pânza şi cu acul,
Soacra, tusea şi cu junghiul. (ELENA MÂNDRU)
CEARTA
Fiind, din vremi nedefinite,
Doar ceartă până la cuţite,
Ajuns-a-n noua noastră eră
La tanc şi la mitralieră!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN DEMOCRAŢIE SE ZICE CĂ TRĂIM PE PICIOR DE EGALITATE
Nu am maşini, nu am palate
Şi nici dorinţă să ascund:
Piciorul de egalitate…
Mi-l dă Guvernul nostru-n fund! (GHEORGHE BÂLICI)
BILANŢUL REFORMEI SANITARE
Să-i dăm guvernului dreptate:
Reforma şi-a luat avânt
Şi-avem destule rezultate,
Dar sunt ascunse…în pământ. (ION DIVIZA)
GROPAR LA CIMITIR
E supărat pe oameni rău,
Că-i asuprit, mereu munceşte,
Iar lumea cea din jurul său
Şi zi şi noapte…odihneşte. (ION DIVIZA)
RUGA BĂRBATULUI CĂTRE DUMNEZEU
Sfârşitul lumii dacă vine,
S-o iei pe soacra mea la tine,
Iar mie cruţă-mi, te rog, viaţa,
Dar ia cuvântul sau ia-mi soaţa! (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
TRIUNGHI CONJUGAL
Evadând de sub furci caudine,
De nevastă impuse, stă bine
Camuflat, să nu dea de bucluc,
La amanta sa, chiar sub papuc... (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
BUN PRIETEN
Îmi e amic la cataramă:
De câte ori îl întâlnesc
Mai poposim în câte-cramă,
El ca să bea, eu să plătesc. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
ARS…POETICA!
„În lumea asta sunt femei
Din ochi ce izvorăsc scântei”…
La nevasta (ştim noi cui)
Izvorăsc… din mâna lui! (NAE BRĂDĂŢEANU)
ÎNAINTE ŞI…DUPĂ CĂSĂTORIE
Ţi-aminteşti când la portiţă
Îţi ceream a ta guriţă?
Eu, acuma, multe-aş da
Ca să scap de gura ta! (NAE BRĂDĂŢEANU)
EDUCAŢIE
Spunea zilnic o minciună...
Să devină serios
I-a făcut morală bună:
Din măgar nu l-a mai scos. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MARTOR LA PROCES
Să evit o anasână
Am găsit ac de cojoacă:
El din gură o să tacă
De-i dau banii pe sub mână. (GHEORGHE I. GHEORHE)
AVERTISMENT
Mi-a şoptit o femeiuşcă
Când dansam cu ea în ring:
Răi nu-s oamenii ce muşcă,
Ci aceia care ling. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FAMILIE ÎMPLINITĂ
La-ntrunirea din Amara
El își luă și secretara ;
Dar e dublu adulterul,
Ea rămase cu șoferul. (DUMITRU BUJDOIU)
ZOOLOGIE PARLAMENTARĂ
Se-ncaieră pe ciolan,
Dar se-ngrașă an de an,
Și-atunci, pun doar o-ntrebare:
De ce n-au patru picioare ? (DUMITRU BUJDOIU)
PROFESIE SUPER
Cea mai bună meserie :
Să faci o tipografie,
Nu oriunde,-n pușcărie;
Se scriu cărți în veselie. (DUMITRU BUJDOIU)
RUȘINEA CARACALULUI
Nu-i legendă,e real,
Doi intruși în areal:
Un casap de Cod Penal
Și un monstru, criminal. (DUMITRU BUJDOIU)
PREA MULT VREȚI
Șeful STS-ului,
Aroganța greului:
„N-am găsit un avion
Și-ați vrea să găsim un om?!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
POLIŢIA ŞI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI
Demnitar de-ai fi, politician,
Repera-te-ar și la fund de-ocean.
Hărăzit de soartă om de rând,
Poți sub ochii lor intra-n mormânt. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CAUZA OBIECTIVĂ A DEMISIEI FULGER A MINISTRULUI DE INTERNE
N-a pornit bine să sape
Și-a făcut-o prea de oaie,
Că nu știe cum să scape:
A călcat pe ... mușuroaie! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CAUZA SUBIECTIVĂ A ACELEIAŞI DEMISII
Senator făcut cu hurta,
A venit să-și facă fală,
Să-și mai rotunjească burta,
Nu să deie socoteală. (NICOLAE MĂTCAŞ)
REFORMĂ DE OCHII LUMII
A intrat tărpanu-n stufuri?
Dar stă dură oficina.
Geaba taie niște vârfuri:
Putredă e rădăcina! (NICOLAE MĂTCAŞ)
POVESTEA UNUI...ACCIDENT
Cum de condus fiind avidă,
Mergând atent, după povaţă,
Brusc, i-a intrat ceva în faţă...
...Şi a rămas gravidă!... (GEORGICĂ MANOLE)
TURISM
Turismul a-nflorit, se pare,
Pe la vecini, bătu-i-ar vina,
De-aceea nu mă duc la mare…
Mai ieftin este la...vecina! (MAX OPAIŢ)
RELAŢIE INSTITUŢIONALĂ
S-a tot scris de secretară
Și de șeful său, protector;
Astăzi, tema e mai rară,
C-o rezolvă ...domn Director!? (MAX OPAIŢ)
IERI ŞI AZI
Ieri, cu penele de gâşte,
Fără de-oţel scriau cu dor;
Azi cu penele de-oţel
Gâştele tot scriu de zor. (CONSTANTIN RÎULEŢ)