Am în bibliotecă o carte foarte importantă pentru domeniul pe care l-a avut în vedere:
„Antologia epigramei româneşti” (autori: A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, un studiu
introductiv al autorilor, portrete de Neagu Rădulescu, Editura „Cartea Românească”,
Bucureşti, 1933). Este o cartea citată adesea în bibliografiile celor care s-au avântat în delicata
preocupare de a alcătui antologii de epigrame.

Despre carte s-au scris pagini întregi de-a lungul timpului, acesta fiind şi motivul pentru care nu o voi face aici. Chiar şi aşa, două aspecte trebuie evidenţiate: 1. numele celor 27 de epigramişti prezenţi: Antioh Cantemir, A. C. Cuza, D. Teleor, Giordano, Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Sofronie Ivanovici, I. Ionescu-Quintus, Cridim, I. Niculescu-Chic, I. Gr. Perieţeanu, Const. Rîuleţ, Vero, I. C. Popescu-Polyclet, M. Ar. Dan, A. C. Calotescu-Neicu, Ion I. Pavelescu, F. Lobodă, T. Măinescu, V. Ionescu-Faur, George Voievidca, Al. O. Teodoreanu, Aurelian Păunescu, M. Crevedia şi Mircea Pavelescu; 2. introducerea este destul de consistentă (35 de pagini) şi se bazează pe o solidă documentare. Aici este definită epigrama, noi reţinând o definiţie a madrigalului:

„Madrigalul e un catren, ca să zicem aşa, de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenţial lirică şi chiar când încearcă să-nţepe, ghimpii aluziei, ai dojanei,
rămân sub greutatea petalelor şi culorilor ce-i acoperă – tot parfumaţi. Madrigalul se adresează
în general doamnelor…”.

Scopul scrierii acestor rânduri este acela de a-l prezenta pe unul dintre autorii lucrării în discuţie, A. C. Calotescu-Neicu. Reluăm schiţa biobibliografică de la pagina 161 a antologiei:

„S-a născut în anul 1888 în Turcenii de Jos (jud. Gorj). A redactat revista „Vatra” împreună cu
Ion Dongorozi şi C. Ş. Făgeţel. Opere tipărite: „Crucea dragostei” (schiţe şi povestiri, Editura
„Flacăra”); „Epigrame” (Editura „Cartea Românească”). A tradus „Amintiri” (nuvele de Guy
de Maupassant, Editura „Ramuri”). A colaborat la „Tribuna” din Arad, „Cosânzeana” din
Orăştie, „Neamul Românesc”, „Flacăra”, „Ilustraţiunea”, „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”
etc.” Acestora se adaugă şi antologia realizată în colaborare cu N. Crevedia.

Alin Ion (pe newsletter, 18 februarie 2017), preluând informaţii dintr-o lucrare semnată
de Vasile Boboceanu şi Alexandru Păsărin, adaugă despre A. C. Calotescu-Neicu:

1. “a fost, în acelaşi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri şi producători agricoli din judeţul Gorj. Comuniştii i-au confiscat averea şi l-au întemniat”;

2. “a urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii Bucureşti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, şi-a construit un frumos castel către drumul naţional care leagă localităţile Târgu Jiu şi Craiova”;

3. “pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Gorj şi, în acelaşi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenţionat financiar revistele „Ramuri“ şi „Arhivele Olteniei“;

4. “în noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moşierimii de clasă socială,
Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se ţine seama că era un mare scriitor în viaţă, a fost ridicat
de la locuinţa sa din Broşteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el şi întreaga sa
familie au fost arestaţi şi întemniţaţi”.

Reţinem câteva epigrame semnate A. C. Calotescu-Neicu, incluse în antologie:

UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare

Să şi-l aducă… cu mandat.

UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulţi i-aduce,
Spune lumea…cuconiţa.

UNEI CUCONIŢE
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă şi cu altul!

ROMANUL

„Trupul care îşi caută sufletul”,
al doamnei S. C., se vinde cu 60 de lei
Cititorii protestează
Pentru „Trupul” dumneaei;
Dânşii spun: pe criza asta,
Prea scump…cu 60 de lei.

MAESTRUL I. MINULESCU
a scris un nou volum de nuvele
fantastice: „Citiţi-le noaptea”
Ai zis: „Citiţi-le doar noaptea”,
Dar cititorii, buni, n-au vrut.
Ei le-au citit şi zi şi noapte,
Şi tot nimic n-au priceput.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.

Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până
în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

MOȘ TEACĂ ȘI MĂSURILE ANTICRIZĂ
Ascultă leat! E criză-n țară!
Belește ochii și de-o vezi,
Chiar de ți-e mamă, soră, vară,
Pe loc o iei și-o arestezi! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

PRECIZARE DE LA GUVERN
Eforturi facem cum putem
Și bani, în cuantum cuvenit,

De dus în misiuni, avem;
Se taie doar de la… venit! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

DORINȚĂ LA VÂRSTA A TREIA
Și-acu-n armată iar aș vrea,
Să fac instrucții, să-mi fac patul,
Chiar carceră, de-ar dispărea,
Problema asta… cu sculatul! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

RUGA BĂRBATULUI CĂTRE DUMNEZEU
Sfârşitul lumii dacă vine,
S-o iei pe soacra mea la tine,
Iar mie cruţă-mi, te rog, viaţa,
Dar ia cuvântul sau ia-mi soaţa! (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)

TRIUNGHI CONJUGAL
Evadând de sub furci caudine,
De nevastă impuse, stă bine
Camuflat, să nu dea de bucluc,
La amanta sa, chiar sub papuc ... (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)

BUN PRIETEN
Îmi e amic la cataramă:
De câte ori îl întâlnesc
Mai poposim în câte-cramă,
El ca să bea, eu să plătesc. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)

AL. D. FUNDUIANU S-AR VEDEA ARUNCAT, ZICÂND: FĂ-MĂ, DOAMNE,
TOT CE VREI / ŞI  M-ARUNCĂ-NTRE ...!   
Că eşti frumos, isteţ, de-apreciat,
Eu pot jura pe visul unei dame,
Când văd cu cât elan te-ai aruncat
În braţele frumoasei... epigrame! (VASILE LARCO)

MAESTRULUI VASILE LARCO: ”UNDE DAI ȘI UNDE...”

Azi, vârsta îmi sporește drama -
Că am ajuns, de-acum, un moș
Doar bun de aruncat... la coș
(Salvând, de-un ghimpe, epigrama). (AL. D. FUNDUIANU)

MAESTRULUI VASILE LARCO: ALTMINTERI... 
(damele și epigramele sunt generatoare de...  aritmii!)
Nu vreau pe dame să le supăr,
Nici le refuz ci, mai mult, mi-i
Chiar jenă să tot spun că sufăr
                                ...De aritmii. (AL. D. FUNDUIANU)

SOŢI VÂNĂTORI
De cu zori, de cum se scoală
Amândoi ceva împuşcă:
El când nu-i cu puşca goală,
Ea când este „goală puşcă”. (VASILE LARCO)

ABUNDENŢĂ DE CARTE
Se scriu de-un timp cărţi, o mulţime,
Nu seacă-al scrisului izvor,
Dar ce păcat, sunt anonime…
Cum sunt şi autorii lor. (VASILE LARCO)

IPOSTAZELE FEMEII
Pentru copil ea este mamă,
Pentru flăcău cea de pe listă,
Pentru bărbat e o reclamă,
Pentru bătrân e o... revistă! (MIHAI SĂLCUŢAN)

FEMEIA MILITAR
Femeia, ce-i o dezmierdare,
Pentru armată-i un noroc,
Că e dotată din născare
Cu-o gură (aprigă) de foc. (MIHAI SĂLCUŢAN)

GLOBALIZAREA
Globalizare-am arătat

E un concept, nu-i vorbă goală
Atât de bine controlat
Că şi-ncălzirea e globală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

METEOROLOGICĂ
Trăsnit de frumuseţea ei
Ca o tornad-a atacat,
Dar fulgerat de palme, trei,
Rămase mut şi cam plouat… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

AMOR APROAPE CA-N TELENOVELE
Ce-a suferit bietul băiat
Când s-a spulberat idila
Gândea „te quiero” înflăcărat
Dar de spus... spunea „tequilla”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

“SCRIITOR” POLIVALENT
O-ntrebare, de se poate,
Fără a te supăra:
“Geniule”, ce scrii de toate,
Când vei scrie…şi ceva? (MIHAI HAIVAS)

NUMERALE…ÎNTR-UN BLOC
Noi DOI vă spunem astăzi vouă
Că întreţinem CINCI căţei,
La fel ca şeful de la NOUĂ
Pe secretara de la TREI. (MIHAI HAIVAS)

LA TRIBUNAL
Minciuna, acuzată de viol,
Îşi înfrunta cu greu judecătorul;
Văzând în preajmă Adevărul gol,
A exclamat: “El e violatorul!” (ION DIVIZA)

LENIN ÎN MAUSOLEU
Atâţia fani bătuţi de soartă
Îi vin şi astăzi la sicriu:
O fi ea teoria moartă,
În schim cadavru-i “veşnic viu”. (ION DIVIZA)

MICROFABULĂ (1)
Zise-un câine cu emfază
Către cel ce emigrează :
-Eu în ţară am să stau
(Cât mai merge cu hau-hau). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

MICROFABULĂ (2)
Pisica îşi exprimă azi un crez:
- Cu siguranţă vreau să emigrez.
Nu-mi place viaţa din ogradă,
Că tot mai mulţi mă trag de coadă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

TEORIE ŞI PRACTICĂ
În materie de lege
E considerat un rege.
Rege e şi la apel
C-o aplică cum vrea el. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

FRATELE MAI MARE
Îi dau cămaşa de pe mine,
Dar văd că totuşi nu-I convine;
Doreşte, cum mă crede oaie,
Să mă jupoaie!... (GHEORGHE BÂLICI)

POPORUL
Fiind el însuşi un tezaur
Şi-a vremii conştiinţă trează,
Poporul are mâini de aur…
Când le ridică şi votează. (GHEORGHE BÂLICI)

DIN VIAŢA LA BLOC
Uitându-mă ades pe geam,
Credeam că începuse ploaia;
Atentă, însă, când priveam…
Îşi arunca vecina zoaia. (ELENA MÂNDRU)

SPOVEDANIA OMULUI SĂRAC
Căzut la pat, am boli o mie,
Doresc urgent să vă mărturisesc:

Azi mai având o datorie,
Cu ultima suflare mi-o plătesc (ELENA MÂNDRU)

VOCEA STRĂZII
Când se-ajungea la morală,
Pe la colţ lumea bârfea
Că, fata care-i uşoară
Mai uşor rămâne grea. (NAE BRĂDĂŢEANU)

REFERENDUMUL, CONSTITUŢIA ŞI OPOZIŢIA
Rezultatele votării
Nu-s constituționale?
Să schimbăm, dar, Legea țării,
Dacă tot ne stă în cale! (NICOLAE MĂTCAŞ)

MINISTERUL ŞI STUDENŢII CĂLĂTORI
Cum le-am dat gratuitate,
Trenurile-s aglomerate.
Au prins, dugleșii, la șuncă.
Să-i punem, vara, la muncă! (NICOLAE MĂTCAŞ)

FERMITATE A MINISTRULUI TRANSPORTURILOR
Suta de n-o dau de kilometri,
Să nu văd picior de constructór!
Dar nu plec din post nici cu doi metri,
Singur CUC, aici aș vrea să mor. (NICOLAE MĂTCAŞ)

POLITICIAN CALIC AJUNS MILIONAR
O avea ceva în craniu
Te întrebi ?, că-l vezi tâmpit ;
Poate-un atom de uraniu,
Că prea s-a îmbogățit. (DUMITRU BUJDOIU)

FETELE ȘI SALVAMARII VÂNJOȘI
S-ar “îneca” și la duș,
S-o salveze bouche-a-bouche ;
Unele îi vor hapsâni,
Cu masaj prelung pe sâni. (DUMITRU BUJDOIU)

ȘI COZILE DAU PLĂCERI
S-au cunoscut la ANAF,
El și ea,plătindu-și taxa ;
Și-o “stropiră” cu Metaxa,
Până se făcură praf. (DUMITRU BUJDOIU)

POLITICĂ DE PROTECŢIE SOCIALĂ
De trei decenii se promite,
Că şi la noi, ca-n alte ţări,
Nu vor fi pensii nesimţite,
Mai mult decât vor fi ...şomeri!  (MAX OPAIŢ)

VERDICT
Dimineaţa se frământă,
Îmbrăcată şi nu prea,
Dâns-ar vrea să pară sfântă,
Dânsul, însă,...nu mai vrea!  (MAX OPAIŢ)

DEZILUZIE
Toată viaţa a adunat
Bani de casă şi maşină,
Acum, însa, consternat,
Strânge bani ...doar de benzină! (MAX OPAIŢ)

UNUI AVOCAT DE LA BRĂILA
(prea locvace şi indiscret)
Vestitul avocat Fabriciu
Nu-i orator, dar mie-mi place:
Dacă, vorbind, e un supliciu –
E un deliciu dacă tace. (CINCINAT PAVELESCU)

UNUI FURIOS
C-are să-mi mănânce capul,
M-a ameninţat nea Nae;
Şi-a-nceput cu pălăria
Că-i de paie. (CONSTANTIN RÎULEŢ)