Mihai Haivas (botoşănean din CristineÅŸti, acum ieÅŸean), matematician la bază, unul dintre marii epigramiÅŸti în viaţă, s-a apucat târziu de epigramă. Aspectul este prezentat într-un interviu acordat acestei rubrici: „Dar , impulsul a venit din partea celui mai bun coleg al meu de facultate, Ioan V. Maftei (trecut acum în lumea umbrelor) care cocheta deja cu poezia în general È™i epigrama în special. Acesta mi-a trimis un număr mai mare de catrene, ce se doreau a fi epigrame, rugându-mă să le corectez prozodia în special. Atunci a trebuit să mă pun mai bine la punct cu regulile după care se construieÈ™te o epigramă (ritm, rimă, accent, măsură, etc) pentru a-i corecta manuscrisul trimis. Cred că rigoarea matematică face casă bună cu o prozodie corectă a epigramei.Dar pentru partea mai delicată a epigramei, adică POANTA, a trebuit să citesc sute, poate mii de epigrame ale confraÈ›ilor cu mai mare experiență È™i vechime.
Dacă prozodia este apropiată de matematică prin regulile stricte ale ei, poanta È›ine mai mult de inspiraÈ›ie, de talent dar È™i de experienÈ›a câÈ™tigată atât prin lecturi bogate cât È™i prin participări la festivaluri È™i concursuri de umor. Acum stăpânesc destul de bine prozodia unei epigrame, observ chiar prea repede greÈ™elile de prozodie dar È™i poantele deja învechite sau cele preluate (similitudini) de la alÈ›ii”.
CărÅ£ile lui Mihai Haivas, cele care au vizat epigrama - fiindcă are foarte multe ÅŸi în domeniul matematicii -, au apărut după ieÅŸirea la pensie (2006): „Tangoul poantelor în pas de vals” (Editura „Rocad Center”, IaÅŸi, 2009); „HaÅŸ`miÅŸuri umoristice” (Editura „Rocad Center”, IaÅŸi, 2010); „Restituiri în patru rânduri” (o selecÅ£ie comentată a concursurilor revistei „Epigrama”, serie veche, 1938-1943; Editura „Rocad Center”, IaÅŸi, 2011); „Triumful epigramei” (o selecÅ£ie comentată a concursurilor ÅŸi duelurilor revistei „Epigrama”, serie veche, 1938-1943; Editura „Rocad Center”, IaÅŸi, 2011); „Geometrie conjugală” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2013); „SeminÅ£e din…dovleacul meu” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2015); Cartea în discuÅ£ie, „Joc de picioare în cinci ritmuri” ( prefaţă de Eugen Deutsch, postfaţă a autorului, Editura „Pim”, IaÅŸi, 2017), este o carte specială fiindcă pune în discuÅ£ie, pe lângă condiÅ£iile unei epigrame valoroase (prozodia, mecanismul epigramatic ÅŸi poanta epigramei) ÅŸi măsura versului. PrefaÅ£atorul, Eugen Deutsch, sesizează bine demersul autorului: „Epigramistul Mihai Haivas, matematician cu vechi state de serviciu, a considerat întotdeauna rigoarea ca fiind necesară în tot ceea ce face. Probabil de aceea a urmărit mai atent decât alÅ£ii ritmurile (la urma urmelor un fel de serii!) din catrenele sale, iar atunci când cuvintele folosite i-au impus piciorul trisilabic (mai ales amfibrahul dar uneori ÅŸi anapestul) s-a simÅ£it obligat să sublinieze acest lucru”.
Mihai Haivas a constatat că troheul (silabă accentuată urmată de silabă neaccentuată) şi
iambul (silabă neaccentuată urmată de silabă accentuată), adică ritmurile cu picioare bisilabice sunt cele mai folosite de creatorii de epigrame. Cele cu picioare trisilabice, adică dactilul (o silabă accentuată ÅŸi următoarele două neaccentuate), amfibrahul (silabă neaccentuată, silabă accentuată, silabă neaccentuată) ÅŸi anapestul (două silabe neaccentuate urmate de una accentuată), se folosesc mai rar, mai ales din cauza dificultăţilor care le provoacă. Nu întâmplător, cartea se deschide cu „pentagrama celor cinci ritmuri”, în viziunea lui Eugen Deutsch: „Un TROHEU e ritmul de pornire, IAMBUL vine în continuare, Un DACTIL e-un pas spre nemurire, AMFIBRAHUL e o desfătare, ANAPESTU-i drum spre împlinire.”
Arhitectura cărÅ£ii este astfel realizată de Mihai Haivas, încât să ne atenÅ£ioneze de prezenÅ£a
epigramelor cu picioare trisilabice. Acestea sunt aÅŸezate pe o poziÅ£ie centrală în pagină ÅŸi, mai mult, spune autorul, „contrar uzanÅ£elor, am indicat între paranteze, ritmul folosit pentru
epigramele cu picioare trisilabice: dactil (da); amfibrah (am) ÅŸi anapest (an)”. Pentru o bună
exemplificare, alegem câteva epigrame:
ARGUMENTUL UNUI CELIBATAR (am)
La toţi care-ncearcă să-mi toarne
Că-i bine să fii însurat,
Le-aduc argumentul cifrat:
Nu-mi place dulceaţa de coarne!
GUVERNE IRESPONSABILE (am)
Observ cum românii au viaÅ£a mai grea,
În Å£ară, schimbări când guvernele-amână:
Căci una-i cu gura căscată să stea
Åži alta-i, cu ea, tot aÅŸa să rămână!
REMANIERI GUVERNAMENTALE (da)
Zilnic îi trec pe români iar fiori
„Noii” miniÅŸtri, aduÅŸi prin transfer:
Celui purtându-ÅŸi ieri capul în nori,
Altu-i ia locul, picat ca din cer.
OPINIA UNUI SOÅ¢ (da)
Despre soÅ£ie notez al meu gând:
Este „grozavă”, aÅŸa s-ar părea,
Căci uneori, chiar ÅŸi eu stau la rând,
Pentru a face amor ÅŸi cu ea.
DUPÄ‚ SAC ÅžI PETIC LA COTROCENI (an)
De-un discurs, cum Johannis e frânt,
La Palat, prin concurs de tăcut,
Cel ales purtător de cuvânt
Se zvoneÅŸte c-ar fi…surdo-mut.
PARLAMENTUL (an)
Un organ deseori impotent,
Ce votează doar legi de doi bani
Åži devine mereu insolent,
Când e vorba de oameni sărmani.
Volumul lui Mihai Haivas este de două ori important: prin valoarea epigramelor, dar şi prin caracterul teoretic şi practice privind folosirea picioarelor trisilabice. Ceea ce nu este puţin
lucru pentru epigramiÅŸtii începători. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CE ESTE EPIGRAMA?
Că mult de ea s-a tot vorbit,nol
Pe nimeni astăzi nu surprinde;
Eu cred că e un foc mocnit,
Iar când nu te aÅŸtepÅ£i… s-aprinde! (MIHAI HAIVAS)
SECRETARÄ‚ ÎNDRÄ‚GOSTITÄ‚
Femeii, după-un şef distins,
Călcâile i s-au aprins
Åži-atât de tare l-a iubit
Că pân`la urmă s-a pârlit! (MIHAI HAIVAS)
VIITORUL ROMÂNIEI ÎN U.E.
Aflată astăzi în impas,
Aşteaptă ţara o minune:
Progrese mari în Uniune,
Schimbându-ÅŸi mersul vechi: „la pas”! (MIHAI HAIVAS)
DOMNULUI AL. D. FUNDUIANU,
care spunea că: ,,Damele şi epigramele
sunt generatoare de ...aritmii":
MOTIVAÅ¢IE
Vreau să întăresc ideea
Åži prin asta te previn:
Epigrama ÅŸi femeia
Sunt de genul feminin! (VASILE LARCO)
ATENÅ¢IONARE
În dragoste ÅŸi-n epigramă
Tu ritmul dacă n-ai să-l ţii,
Să fii convins, de bună seamă,
Că-ţi va produce ... aritmii! (VASILE LARCO)
MAESTRULUI VASILE LARCO
N-am să fac o (melo)dramă,
Că nu merge ritmul strună -
Tot voi scrie ”epigramă”
...Dar de două ori pe lună! (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI NÄ‚RÄ‚VIT
Năravul său, spun la oricine,
Ar fi ca lumea să-l accepte;
E aÅŸezat atât de bine,
Că e păcat să-l mai îndrepte. (VASILE LARCO)
REALIZARE POLITICÄ‚
A fost în anii cei trecuÅ£i
O viaţă plină de nevoi,
Acum părem ca nou-născuţi:
Nu mai avem nimic pe noi. (VASILE LARCO)
DILEMÄ‚ DE ZIUA SOÅ¢IEI
De gânduri azi sunt măcinat
SoÅ£iei ce să-i iau în dar,
E ziua ei ÅŸi aÅŸadar,
Bani din poşetă i-am luat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FETEI DE PESCAR
Fiind tu fiică de pescar
Mult peÅŸte-n viaţă ai mâncat,
Dar iată ei s-au răzbunat
Şi pentru peşti stai pe trotuar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SPECIALITÄ‚Å¢I MOLDOVENEÅžTI ÎN LUME
Specialitatea poale-n brâu
Are-n lume căutare.
Servesc copile fără frâu,
La hotel ÅŸi în parcare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVANTAJ SERVICIU
Un serviciu, bag de seamă,
E mai tare ca destinul:
Cu o slujbă de pomană,
Preotul îÅŸi face plinul! (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
VIAÅ¢A
E un bun de căpătâi,
Ce începe cum se curmă:
Cu pupicul cel dintâi
Şi sărutul de pe urmă. (MIHAI SĂLCUŢAN)
CONJUGALÄ‚
Acuzată că dispare
Cam prea des, soţia neagă;
Jumătatea lui, se pare,
Este-a altuia întreagă! (ELENA MÂNDRU)
CINSTIÅ¢I SAU CODOÅžI?
Cinstea are căutare,
CodoÅŸia-i linguÅŸire;
Unii ies pe la intrare,
AlÅ£ii intră prin…ieÅŸire. (ELENA MÂNDRU)
MEREU NEDESPÄ‚RÅ¢IÅ¢I
Împreună-s de când veacul
Åži comun le este unghiul:
AÅ£a, pânza ÅŸi cu acul,
Soacra, tusea ÅŸi cu junghiul. (ELENA MÂNDRU)
CEARTA
Fiind, din vremi nedefinite,
Doar ceartă până la cuÅ£ite,
Ajuns-a-n noua noastră eră
La tanc ÅŸi la mitralieră!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN DEMOCRAÅ¢IE SE ZICE CÄ‚ TRÄ‚IM PE PICIOR DE EGALITATE
Nu am maÅŸini, nu am palate
Şi nici dorinţă să ascund:
Piciorul de egalitate…
Mi-l dă Guvernul nostru-n fund! (GHEORGHE BÂLICI)
BILANÅ¢UL REFORMEI SANITARE
Să-i dăm guvernului dreptate:
Reforma ÅŸi-a luat avânt
Åži-avem destule rezultate,
Dar sunt ascunse…în pământ. (ION DIVIZA)
GROPAR LA CIMITIR
E supărat pe oameni rău,
Că-i asuprit, mereu munceşte,
Iar lumea cea din jurul său
Åži zi ÅŸi noapte…odihneÅŸte. (ION DIVIZA)
RUGA BÄ‚RBATULUI CÄ‚TRE DUMNEZEU
SfârÅŸitul lumii dacă vine,
S-o iei pe soacra mea la tine,
Iar mie cruţă-mi, te rog, viaţa,
Dar ia cuvântul sau ia-mi soaÅ£a! (CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
TRIUNGHI CONJUGAL
Evadând de sub furci caudine,
De nevastă impuse, stă bine
Camuflat, să nu dea de bucluc,
La amanta sa, chiar sub papuc... (CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
BUN PRIETEN
Îmi e amic la cataramă:
De câte ori îl întâlnesc
Mai poposim în câte-cramă,
El ca să bea, eu să plătesc. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
ARS…POETICA!
„În lumea asta sunt femei
Din ochi ce izvorăsc scântei”…
La nevasta (ÅŸtim noi cui)
Izvorăsc… din mâna lui! (NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
ÎNAINTE ÅžI…DUPÄ‚ CÄ‚SÄ‚TORIE
Å¢i-aminteÅŸti când la portiţă
ÎÅ£i ceream a ta guriţă?
Eu, acuma, multe-aÅŸ da
Ca să scap de gura ta! (NAE BRĂDĂŢEANU)
EDUCAÅ¢IE
Spunea zilnic o minciună...
Să devină serios
I-a făcut morală bună:
Din măgar nu l-a mai scos. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MARTOR LA PROCES
Să evit o anasână
Am găsit ac de cojoacă:
El din gură o să tacă
De-i dau banii pe sub mână. (GHEORGHE I. GHEORHE)
AVERTISMENT
Mi-a şoptit o femeiuşcă
Când dansam cu ea în ring:
Răi nu-s oamenii ce muşcă,
Ci aceia care ling. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FAMILIE ÎMPLINITÄ‚
La-ntrunirea din Amara
El îÈ™i luă È™i secretara ;
Dar e dublu adulterul,
Ea rămase cu șoferul. (DUMITRU BUJDOIU)
ZOOLOGIE PARLAMENTARÄ‚
Se-ncaieră pe ciolan,
Dar se-ngrașă an de an,
Și-atunci, pun doar o-ntrebare:
De ce n-au patru picioare ? (DUMITRU BUJDOIU)
PROFESIE SUPER
Cea mai bună meserie :
Să faci o tipografie,
Nu oriunde,-n pușcărie;
Se scriu cărÈ›i în veselie. (DUMITRU BUJDOIU)
RUȘINEA CARACALULUI
Nu-i legendă,e real,
Doi intruÈ™i în areal:
Un casap de Cod Penal
Și un monstru, criminal. (DUMITRU BUJDOIU)
PREA MULT VREÈšI
Șeful STS-ului,
Aroganța greului:
„N-am găsit un avion
Și-aÈ›i vrea să găsim un om?!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
POLIÅ¢IA ÅžI SIGURANÅ¢A CETÄ‚Å¢EANULUI
Demnitar de-ai fi, politician,
Repera-te-ar și la fund de-ocean.
Hărăzit de soartă om de rând,
PoÈ›i sub ochii lor intra-n mormânt. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
CAUZA OBIECTIVÄ‚ A DEMISIEI FULGER A MINISTRULUI DE INTERNE
N-a pornit bine să sape
Și-a făcut-o prea de oaie,
Că nu știe cum să scape:
A călcat pe ... mușuroaie! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CAUZA SUBIECTIVÄ‚ A ACELEIAÅžI DEMISII
Senator făcut cu hurta,
A venit să-și facă fală,
Să-și mai rotunjească burta,
Nu să deie socoteală. (NICOLAE MĂTCAŞ)
REFORMÄ‚ DE OCHII LUMII
A intrat tărpanu-n stufuri?
Dar stă dură oficina.
Geaba taie niÈ™te vârfuri:
Putredă e rădăcina! (NICOLAE MĂTCAŞ)
POVESTEA UNUI...ACCIDENT
Cum de condus fiind avidă,
Mergând atent, după povaţă,
Brusc, i-a intrat ceva în faţă...
...Şi a rămas gravidă!... (GEORGICĂ MANOLE)
TURISM
Turismul a-nflorit, se pare,
Pe la vecini, bătu-i-ar vina,
De-aceea nu mă duc la mare…
Mai ieftin este la...vecina! (MAX OPAIÅ¢)
RELAÅ¢IE INSTITUÅ¢IONALÄ‚
S-a tot scris de secretară
Și de șeful său, protector;
Astăzi, tema e mai rară,
C-o rezolvă ...domn Director!? (MAX OPAIŢ)
IERI ÅžI AZI
Ieri, cu penele de gâÅŸte,
Fără de-oţel scriau cu dor;
Azi cu penele de-oţel
GâÅŸtele tot scriu de zor. (CONSTANTIN RÎULEÅ¢)