Cu nori în cap! Meteorologii care nu ţin cont că porcul umblă cu paiul în gură! FOTO- VIDEO
OAMENI si MESERII

Cu nori în cap! Meteorologii care nu ţin cont că porcul umblă cu paiul în gură! FOTO- VIDEO
Privim uneori norii, gândindu-ne dacă or fi aducători de ploaie sau de timp frumos. Le admirăm marginile franjurate sau aparenţa de îngheţată de vanilie. Admirăm cerul pe care soarele se ascunde prin nori şi trimite raze ce-i străpung, creând imagini extraordinare. Pentru unii, însă, marginile franjurate ale norilor, aparenţa de îngheţată poartă nume clare: Cirrus, Cumulus, Cumulonimbus, Nimbostratus, iar forma, culoarea, densitatea şi distanţa faţă de Pământ le spune cum va fi vremea.

Meteorologii sunt cei care au nori în cap şi picioarele pe pământ. Studiază cerul, măsoară umiditatea aerului, estimează încărcarea aerului, calculează. Sunt specialişti în ramuri ale geografiei, fizicieni, matematicieni şi au un rost bine stabilit în Nomenclatorul meseriilor: acela de a şti cum va fi vremea şi de ce vremea este aşa cum este. Despre ei povestim astăzi în proiectul "OAMENI şi MESERII".

Costică Căluţu lucrează la Staţia Meteo Botoşani din 1983 şi a ajuns la nivelul de înţelepciune în care face filosofie, dezbate calitatea omului, cu bune şi cu rele, şi cu greu poţi scoate ceva despre el, ca om. Despre meteorologie, însă, poate vorbi ore întregi fără să plictisească auditoriul.

"Meteorologia poate fi şi un hobby, dar este o profesie pentru că trebuie să întruneşti anumite condiţii, trebuie să ai o anumită educaţie, trebuie să deţii nişte cunoştinţe ca să poţi profesa. De multe ori, se spune că noi trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi cu norii în cap deoarece evoluţia norilor determină o anumită stare a vremii. Uneori, fiinţa umană are nevoie să ajungă dincolo de nori, să se ridice în sfera ficţiunii reale, de aceea e nevoie de o îmbinare între vreme şi vremuri, între profesie şi ceea ce ne dorim să facem, dar în primul rând să ne facem meseria aşa cum trebuie, să nu ne fie ruşine nici cu noi, nici de noi atunci când ne uităm în oglindă. Când te uiţi pe cer, trebuie să ştii ce prevesteşte acea specie de nori şi să ştii la ce te poţi aştepta. Eu am făcut Geografie, dar colegii mei au terminat Facultatea de Fizică, Facultatea de Matematică. Sau Agrometeorologie, cei care fac observaţii asupra impactului produs de fenomenele meteorologice asupra stării de vegetaţie a culturilor".

"Pesemne că aşa a fost să fie"

Cum a ajuns la Facultatea de Geografie? "Pesemne că aşa a fost să fie", râde Costică Căluţu. I-au plăcut norii de mic dar mai ales zilele însorite. "Toţi ne raportăm la anumite modele, cum a fost copilul ideal, Ion Creangă, să te trezeşti dimineaţa în zâmbet. Ei, zilele alea din august până la mijlocul lui septembrie nu vedeai un nor pe cer şi noi mergeam la scăldat, desculţi prin colb. Acolo unde m-am născut, în Dobrovăţ, era un pârâiaş şi se formau nişte bulboane pe râu, pe nisip, aveai senzaţia că eşti la mare. Era o perioadă lipsită total de griji. Şi-mi amintesc cu plăcere de acele zile însorite. Ulterior, am înţeles şi de ce erau acele zile însorite şi fără nori. Şi acum îmi plac, şi gândindu-mă retrospectiv, cred că în subconştient a fost acel ceva care m-a îndreptat spre meteorologie".

Şi acum îi place ceea ce face şi abia aşteaptă să ajungă la serviciu, la Staţia de la marginea oraşului. Asta în condiţiile în care meteorologii fac ture de câte 24 de ore, având ulterior zile libere. Nu are timp să se plictisească, tot timpul îşi găseşte câte ceva de făcut. Aparatul de radio e în funcţiune, domnul Căluţu e în faţa calculatorului care transmite date privind vremea de la Botoşani. Este momentul în care şi Staţia Botoşani trebuie să transmită date despre starea vremii.

"Noi oră de oră transmitem un mesaj cifrat, care de fapt ce conţine? Anumite elemente meteorologice, iar prin acel mesaj caracterizăm starea vremii într-o anumită zonă geografică, la o anumită oră, de la un anume punct, şi anume Staţia Meteo Botoşani. Suceava face la fel, Iaşul la fel, pe toată Moldova, şi se centralizează la Bacău, pe un areal mai vast. Eu pe ceea ce văd aici nici nu aş putea să am o prognoză, aş avea doar câteva elemente, cum ar fi nişte nori Fibratus sau Cirro Floccus, care prevestesc o anumită instabilitate pentru perioada care urmează, dar când informaţia cuprinse un areal mai vast, e cu totul altceva. Acum prognozele sunt de bună calitate pentru că există schimbul de date internaţional, nu ne luăm după faptul că umblă porcul cu paiul în gură sau că ne doare genunchiul stâng".

Îl provocăm la un scenariu: se află, alături de mai mulţi oameni, într-un loc în care la un moment dat începe să plouă tare, o adevărată "rupere de nori", cum o numim noi. Domnul Căluţu este singurul din masa de oameni care ştie să explice ce s-a întâmplat şi se prinde în joc.

"Este o aversă din Cumulonimbus, care e un nor cu mare dezvoltare pe verticală. Este un lucru firesc. În acest ocean gazos care înconjoară Pământul din toate părţile se găseşte troposfera, laboratorul unde se produc majoritatea fenomenelor fizice care stau la baza formării fenomenelor meteorologice: formarea norilor, curenţii ascendenţi, descendenţi, procesele de evapo-transpiraţie, răcirea diabatică a aerului", explică scenariul, dar ne propune şi o situaţie reală.

"Se formează Cumulonimbus şi apare ploaia, aversa aia puternică cu oraje (tunete şi fulgere), dacă se produce în perioada călduroasă este absolut normală. E greu când apare şi grindina pentru că se produc mari pagube. Însă un factor determinant este şi activitatea nesăbuită a fiinţei umane la scară planetară. Când te întrebi de ce, afli şi răspunsul: efectul nefast al banului asupra fiinţei omeneşti. Fiinţa umană nu face tot timpul ceea ce trebuie".

Curiozităţi meteorologice

Credeaţi că numai ploaia cade în averse? Ei bine, e cert că şi ninsoarea poate avea apariţii la fel de "fulgerătoare".

"Avem averse de ploaie, de ninsoare, de lapoviţă, de grindină, de măzăriche. Avem şi oraje în decembrie, dar mai rar. Aversele de ninsoare, de lapoviţă, sunt frecvente în timpul iernii. Care e specificul lor? Începe brusc, se termină brusc, iar cantitatea de precipitaţii este foarte mare, fulgii sunt foarte mari, iar vizibilitatea este redusă aproape total, apoi cerul se înseninează, apar spărturi în perdeaua de nori. De ce? Pentru că nu sunt nori cu dezvoltare, care să acopere în totalitate cerul. Ninsoarea continuă poate dura câteva zile, dar la fel de abundent poate să ningă dintr-o aversă, pentru că se produce din norii Nimbostratus care sunt norii cei mai precipitanţi, cu cele mai consistente cantităţi de apă".

Aflăm cu ocazia discuţiei cu şeful Staţiei Meteo Botoşani că din 1950, la Botoşani nu s-a mai întâlnit în luna octombrie o asemenea cantitate de precipitaţii, de 160 de litri pe metrul pătrat. "Solul arid, în urma secetei prelungite, a supt toată apa ca un burete şi a ajuns cam la 50 de centimetri în unele zone. Sunt condiţii îmbucurătoare pentru culturile ce urmează a fi însămânţate. Dacă şi previziunea pentru noiembrie se va realiza la 50-60%, atunci va fi bine, vom avea un excedent pluviometric", ne lămureşte Costică Căluţu.

Omul care citeşte în nori

Pare un om foarte vesel, foarte împăcat cu viaţa, are explicaţii pentru aproape orice şi orice ar povesti, ajunge tot la meteorologie. "Trebuie să fim optimişti, să nu ne certăm cu voia-bună. "E prost acel ce veşnic se frământă, orice s-ar întâmpla, tu râzi mereu şi cântă", de asta se şi spune: la musique avant toutes choses. Cui nu-i place muzica, cui nu-i place starea de reverie, să ieşim din încrâncenarea asta, or asta e specificul românului, să facă haz de necaz şi să ne consoleze. Cum spune românul? Pesemne că aşa a fost să fie, indiferent că i-a ars casa, i-au murit copiii... De exemplu, chiar cu ploile astea. Orice element are un contraelement. La Galaţi au fost inundaţii, au fost case distruse, s-au colmatat râurile... Indiferent cât de uscat era solul, s-a îmbibat cât a putut, dar cât putea să se îmbibe, aşa că apa a început s-o ia la vale şi să determine stricăciuni".

În curtea Staţiei Meteo Botoşani se află staţia automată, cea care "citeşte" tot ce se află în jurul ei. O cutiuţă care nu spune mare lucru, dar care e importantă. E frig la Staţie, vântul suflă cu putere, nu se împiedică în nimic, dar acesta estre locul potrivit unde poate funcţiona o Staţie Meteo. Staţia automată care face măsurătorile şi de care meteorologii se folosesc pentru a transmite datele mai departe, astfel încât Centrul de Prevedere a Vremii de la Bacău să poată emite prognoze, nu va ajunge niciodată să suplinească munca omului, a meteorologului.

"Staţia automată determină anumiţi parametri meteorologici: temperatura aerului, temperatura punctului de rouă, presiunea la nivelul staţiei, presiunea la nivelul mării, tendinţa barică, precipitaţii atmosferice, sunt staţii care au şi durata de strălucire a soarelui, care au senzori şi pentru termometrele de la sol, dar nu toţi parametrii. De pildă, în intervalul răcoros, eu trec la observaţia clasică pentru că senzorul meu de precipitaţii nu topeşte zăpada, aşa că pentru a determina cantitatea de precipitaţii corectă care s-a produs la un moment dat, trec la pluviometru şi măsor eu cu eprubeta gradată. Senzorul nu diferenţiază burniţa de ploaie, lapoviţa de aversă, şi aşa mai departe, vizibilitatea, nebulozitatea- toate astea se determină vizual şi se raportează oră de oră. Că se va reduce personalul, e cu totul altceva, dar tot meteorologii vor interpreta şi vor transmite datele meteo. Deci vom avea nevoie de meteorologi, şi de vreme şi de vremuri".

Oricât ar vorbi de despre meteorologie, Costică Căluţu nu se repetă, are exemple, povesteşte frumos şi mai mult, se însufleţeşte. Gesticulează, arată spre cer, explică, ochii îi sunt vii şi un zâmbet permanent îl luminează. "Da, îmi place, dacă nu mi-ar plăcea n-aş fi stat atâţia ani aici. Dacă aş face ceva din obligaţie, aş avea un tonus mai plictisit, mai scăzut. Sunt multe persoane care abia aşteaptă să se pensioneze înainte de vreme. Eu mă rog la Dumnezeu să pot să muncesc. Discutam cu cineva într-o zi: domnule, omul de la ţară nu iese niciodată la pensie. Are peste 80 de ani şi tot munceşte, tot se trezeşte în zori, are un cult pentru pământ. Bunica mea avea 86 de ani făcea treabă, îşi păzea via, era activă şi fericită să poată să muncească".

Meteorologul Costică Căluţu trebuie să facă următoarea raportare a datelor, omul Costică Căluţu se adăposteşte iar în clădirea Staţiei, unde va rămâne până dimineaţă cu ochii pe cer, pentru a depista orice spărtură în pătura groasă de nori aducători de ploaie.

Noi rămânem cu gândul la zilele însorite, în care niciun norişor nu este format. Meteorologia e o treabă foarte importantă, noi preferăm să stăm cu capul în nori, în timp ce alţii stau cu norii în cap, fără să le tune şi fulgere.




 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Proiectul blocului explodat, căutat în arhivele Consiliului Judeţean Suceava

Joi, 21 Septembrie 2017
776

În şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Mihai Platon, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Botoşani, a cerut ajutorul autorităţilor judeţene de a lu...

Vicii de construcţie descoperite de expert la blocul în care s-a produs explozia FOTO

Miercuri, 20 Septembrie 2017
5029

Timp de câteva ore, expertul tehnic atestat, prof. Dorel Plătică, a verificat toţi pereţii şi structurile de rezistenţă din scara blocului în care s-a produs explozia vineri şi a d...

Un cadru didactic botoşănean ia poziţie împotriva interzicerii materialelor auxiliare. "O să-i închidem în puşcărie pe profesori?"

Miercuri, 20 Septembrie 2017
1609

Liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ, Liviu Axinte, consideră că Ministerul Educaţiei a greşit flagrant în momentul în care a interzis, pe nepusă masă, folosirea ...