Proiectul "Oameni ÅŸi meserii" abordează în acest episod o meserie care necesită o mulÅ£ime de calităţi: fermitate, diplomaÅ£ie, îndemânare, rapiditate, calm, anduranţă. În plus, trebuie să ai ÅŸi calităţi de psiholog, să ghiceÅŸti ce fel de om ai în faţă, să intuieÅŸti dacă merge o glumă sau mai degrabă o atitudine distantă. Åži multă, multă răbdare.
La prima vedere, Roxana Atomulesei pare o tânără "proaspătă" în meserie, însă gesturile sigure ÅŸi atitudinea dovedesc experienţă în acest domeniu. De 14 ani lucrează ca barman- ospătar, dintre care nouă i-a petrecut într-un singur restaurant. Era o copilă când a început, deÅŸi terminase un liceu cu un alt specific.
"Cred că trebuie să-Å£i ÅŸi placă această meserie ca să o faci cum trebuie. Pare simplă dar nu este, trebuie să fii format într-un anume fel, să-Å£i placă oamenii, să-Å£i placă să interacÅ£ionezi cu ei. Dacă felul tău de-a fi e morocănos, nu faci faţă, îÅ£i cauÅ£i altceva de făcut. Nu mi-a luat mult timp să mă obiÅŸnuiesc, a mers repejor", spune Roxana.Cariera în domeniul serviciilor publice nu e o pajiÅŸte cu flori, sunt inerente scandalurile, conflictele, dar toate trec.
"Am mai avut certuri, unii s-au bătut, unii dădeau cu spray ÅŸi apelam firma de pază, poliÅ£ia. Nu mi-a fost frică niciodată, în primul rând pentru că aÅŸa mi-e felul, sunt mai curajoasă, dar am ÅŸtiut că am ÅŸi pe cine să mă bazez. Dacă localul avea contract cu firmă de pază, imediat apăsam butonul de panică ÅŸi în două- trei minute apăreau angajaÅ£ii de acolo ÅŸi îi lăsam pe ei să se descurce cu clienÅ£ii nervoÅŸi", îÅŸi aminteÅŸte barmanul- ospătar, după cum scrie în contractul ei de muncă.
Amintirile frumoase sunt mai multe ÅŸi îi încălzesc sufletul. "Am clienÅ£i cu care ÅŸi acum păstrez legătura ÅŸi care din când în când mai vin ÅŸi la actualul meu loc de muncă, măcar să bea o cafea. Cred însă că totul depinde de atitudinea ta, ca om, ca profesionist, trebuie să fii calm, să ai răbdare, pentru că ai în faţă clienÅ£i din toate clasele sociale, cu educaÅ£ii diferite. Trebuie să nu te enervezi, trebuie să nu intri în panică, trebuie să îÅ£i păstrezi calmul în toate situaÅ£iile. Ai timp să te descarci când termini programul ÅŸi se goleÅŸte localul", râde Roxana.
Un local gol înseamnă o zi în care te-ai plictisit
Schimbarea sezonului, mai ales ploile din ultima perioadă, a rărit numărul clienÅ£ilor care intră în localul în care lucrează Roxana, iar pentru ea timpul trece foarte greu acum. Ar prefera să aibă mereu barul plin ÅŸi nu neapărat din raÅ£iuni economice, ci pur ÅŸi simplu ca activitate. "Trece timpul mai repede ÅŸi altfel te simÅ£i ÅŸi tu când ai treabă, îÅ£i iese bine ziua. Chiar am avut o zi, de când lucrez eu aici, în care s-a făcut o vânzare record. M-am simÅ£it atât de bine, colegii mei, la fel, au fost mândri". În schimb, zilele fără vânzare o obosesc ÅŸi chiar o plictisesc, dar sunt ÅŸi astfel de zile. "De exemplu, dacă nu aveam clienÅ£i până pe la 2-3, mă plictiseam ÅŸi începeau să mă doară toate. Când începeau să vină clienÅ£ii, pe la 3-4, deja mă însufleÅ£eam, uitam că mă dor picioarele, spatele ÅŸi aÅŸa mai departe. Statul ne plictiseÅŸte teribil".
E nevoie ÅŸi de creativitate într-o astfel de meserie pentru că sunt tot felul de produse care pot să fie prezentate clientului mai atractiv. "Sunt, de exemplu, băuturi calde pe care mai pui un pic de miere, un topping. Apoi latte-machiato, pe care îl faci într-un anume fel la maÅŸină, dar poÅ£i să-l îmbunătăţeÅŸti. Aici depinde ÅŸi cât timp ai la dispoziÅ£ie pentru că dacă localul este plin ÅŸi toată lumea cere câte ceva, n-ai posibilitatea să dai un produs mai interesant".Un impediment este însă ÅŸi legea anti-fumat care a scos Å£igările de orice fel din toate localurile, fapt ce a dus ÅŸi la rărirea clienÅ£ilor, mai ales în sezonul rece. "Cât a fost terasa deschisă toată vara, nu a fost nicio problemă, dar acum e frig ÅŸi fumătorii trebuie să iasă afară la fumat. Nu e prea plăcut pentru ei. În schimb, pentru nefumători e o bucurie că intră într-un local în care aerul e curat, e mai proaspăt iar la ieÅŸire nu mai miros a Å£igară. E drept, însă, că aÅŸa e în multe ţări din Europa- fumatul a fost interzis în localuri ÅŸi după ce s-a obiÅŸnuit toată lumea cu ideea a fost ok".
În localuri, vremea nu se împarte în cele patru anotimpuri, ci în gradul de ocupare al acestora. Sunt perioadele de vârf- vara ÅŸi sărbătorile ÅŸi apoi perioada slabe, în care ospătarii se plictisesc ÅŸi parcă- parcă s-ar ruga să mai intre cineva în local. Dacă noi căutăm liniÅŸtea, pentru ei liniÅŸtea oboseÅŸte mai tare, iar zilele trec greu. "De regulă, de sărbători avem foarte mulÅ£i clienÅ£i, dar e o perioadă scurtă, de cel mult zece zile. Apoi vara, când se deschide terasa, e aglomerat, mai ales în weekend, ÅŸi Å£inem deschis până la ultimul client. Depinde însă ÅŸi cât de frumoasă e terasa, cât de îngrijită".
Petrecerile adolescenÅ£ilor ies în oraÅŸ
Un lucru pe care Roxana Atomulesei l-a remarcat de când lucrează în acest domeniu este mutarea aniversărilor din casă în localuri, fie că este vorba de adolescenÅ£i, fie că este vorba de adulÅ£i. "E mai uÅŸor, banii pe care îi cheltui pe mâncarea pregătită acasă ÅŸi băuturi sunt cam aceiaÅŸi pe care îi dai atunci când închiriezi o sală. Sunt tot felul de oferte ÅŸi cu siguranţă că e mult mai comod pentru organizatori. Nu îi doare capul să trebuie să spele vase sau să facă ordine după musafiri, ci principala grijă este să se simtă bine cu invitaÅ£ii. De exemplu, avem aici patru- cinci majorate pe lună. Pe vremea noastră, când ne sărbătoream ziua de naÅŸtere, chemam tot blocul ÅŸi era minunat, cu mâncarea făcută în casă, cu tort. Acum s-au schimbat timpurile".
Roxana îÅŸi împarte viaÅ£a între serviciu ÅŸi casă, deocamdată. În zilele în care e tura ei, la ora 8 e deja la bar, de unde nu mai pleacă decât seara. Astfel că s-a învăţat să nu-ÅŸi programeze nimic pentru zilele în care lucrează ÅŸi îÅŸi rezolvă toate celelalte treburi "casnice" doar când e liberă. Apucă să se odihnească? Uneori da, alteori ajunge la serviciu poate mai obosită decât a plecat, dar încă mai rezistă în branşă, pentru că e încă tânără ÅŸi nu are responsabilitatea familiei de care să aibă grijă.Cert este că într-o astfel de meserie, care te Å£ine în picioare ore în ÅŸir, pantofii cu toc sunt rari pentru doamnele din domeniu. "E imposibil să nu faci bătături, e greu să vii în pantofi cu toc la un astfel de loc de muncă. În primele zile, am purtat pantofi cu un pic de toc, dar mi-a trecut repede. AÅŸa că am ajuns la pantofi fără toc. Dacă nu nimereÅŸti încălţări comode, în care să poÅ£i să stai o zi întreagă, nu reziÅŸti".
Diferenţa dintre adulţi şi tineri, analizată de ospătari
Tot ca ospătar devii un soi de observator ÅŸi analist al vremurilor, iar diferenÅ£ele între generaÅ£ii sunt vizibile, iar Roxana nu se teme să le numească. "Înainte de a începe ÅŸcoala, chiar în ziua anterioară, am avut terasa plină de tineri, adolescenÅ£i, asta în condiÅ£iile în care eram doar două ÅŸi abia făceam faţă comenzilor. Ei, cei tineri ne grăbeau, insistau, vorbeau ÅŸi mai răstit, că să ne grăbim, că ei aÅŸteaptă, iar adulÅ£ii preferau să-ÅŸi debaraseze singuri masa ÅŸi să ne ajute cum puteau ÅŸi ei. Veneau ei la bar ÅŸi cereau ce aveau nevoie, nu ne strigau din capătul terasei. Nouă ne era ruÅŸine, că nu era treaba lor, dar ei ne spuneau: ei, dar noi nu vedem că abia apucaÅ£i să respiraÅ£i? Da, îmi pare rău să o spun, nu generalizez, dar e cam mare diferenÅ£a între generaÅ£ii, mai ales dacă vorbim de tineri cu o situaÅ£ie financiară mai bună, chiar cred că tu eÅŸti pus acolo să-l serveÅŸti numai pe el ÅŸi să faci exact ce-Å£i cere el".
Aici intervine diplomaÅ£ia pentru că oamenii reacÅ£ionează la o atitudine pacifistă. "Dacă adresarea lasă de dorit, e important să-i răspunzi altfel, mai calm, liniÅŸtit, pentru că dacă tu vorbeÅŸti frumos, ÅŸi clientul se dă după tine. În caz contrar, dacă el se răsteÅŸte ÅŸi tu te răsteÅŸti, mai apare unul care îi Å£ine lui partea, unde ajungem?".
Povestea Roxanei poate fi povestea fiecărui barman- ospătar, cu aceleaÅŸi satisfacÅ£ii, aceleaÅŸi frustrări, aceleaÅŸi preocupări. Dar povestea ospătarilor spune câte ceva ÅŸi despre noi, clienÅ£ii lor. Despre cum ne purtăm, despre cât de politicoÅŸi suntem. Putem schimba ceva în atitudinea noastră?
