Loc de dat cu…EPIGRAMA (XCII)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (XCII)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prof. univ., dr. în filologie (1967), cercetător ştiinţific, poet, publicist, om politic şi de stat, NICOLAE MĂTCAŞ s-a  născut la 27 aprilie 1940 în comuna Crihana Veche, jud. Cahul, Basarabia, recent împlinind 80 de ani. Nicolae Mătcaş este licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filologie, Universitatea de Stat din Chişinău (1962) şi are studii postuniversitare de doctorat în domeniul lingvisticii matematice, structurale şi aplicate la Universitatea de Stat din Leningrad (1964-1967, teza de doctor elaborată şi susţinută, în 1967, sub îndrumarea prof. R. Piotrowsky). A fost asistent la Catedra de limba română a Universităţii de Stat din Chişinău (1962-1964), conferenţiar (din 1967), docent (din 1972), profesor  (din 1991), şeful Catedrei de limba şi literatura română (1980-1987) şi al celei de limba română (1987-1993), decan al Facultăţii de Litere (1967-1970), redactor-şef al publicaţiei ”Tânărul învăţător” (1978-1990) de la Institutul Pedagogic de Stat ”Ion Creangă” din Chişinău.  Nicolae Mătcaş a fost cercetător ştiinţific superior la Institutul de Lingvistică al AŞM (1978-1985) şi ministru al Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova (1990-1994).

De menţionat calitatea de militant activ pentru renaşterea naţională a românilor basarabeni, aceea de secretar al Comisiei Interdepartamentale pentru  istoria şi perspectivele dezvoltării limbii moldoveneşti de pe lângă Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, coautor al proiectelor de legislaţie lingvistică (1988-1989). Ca expert la Sesiunea a XIII-a fostului Soviet Suprem al RSSM,  a adoptat legile privind conferirea limbii române a statutului de limbă de stat, revenirea acesteia la grafia latină şi funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. A activat ca profesor invitat la Universitatea Bucureşti (1994) şi a fost  redactor la revista ”Limba Română” din Chişinău (1994-1995). După revenirea la putere a foştilor comunişti deghizaţi în agrarieni (PDAM), i se îngrădeşte accesul la catedra universitară  (căreia îi consacrase peste 30 de ani) pentru « românizarea » învăţământului şi « reetnizarea » (alias « românizarea ») tinerei generaţii de moldoveni, încât  este nevoit să se autoexileze  şi să-şi caute un loc de muncă în Ţară. Devine expert la Direcţia Relaţii Externe a Parlamentului României, consilier la RA ”Monitorul Oficial al României” (1995), expert la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, serviciul Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România (1996-2007).  I se vor conferi titlurile de doctor honoris causa al Universităţii ”A.I.Cuza” din Iaşi (1993) şi profesor honoris causa al Universităţii  Bucureşti (1994).  Nicolae Mătcaş este membru al Uniunii Jurnaliştilor din RM (1980), al Uniunii Scriitorilor din România (1999) şi al Uniunii Scriitorilor din RM (2011). I se vor mai conferi : Ordinul ”Gloria muncii” (1996). Ordinul Republicii (2010). Ordinul Naţional « Serviciul Credincios »  în grad de Mare Ofiţer  (2014).

Autor, coautor, redactor, coredactor  a  30 de manuale pentru învăţământul secundar şi superior, elaborări metodice, monografii (“Introducere în lingvistică”(‘în colab.), 1980, 1987, “Lingvistică generală” (în colab.), 1984; “Probleme dificile de analiză gramaticală”, 1978; “Şcoală a gândului. Teoreme lingvistice”, 1982 ; “De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii », 1995 ; « Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă », 1990 (în colab.), « Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul », 1998 ; « Româna corectă. Îndreptar de cultivarea limbii » (în colab.), 2000, ; « Calvarul limbii române din Basarabia », 2011 etc.)  şi a peste 250 de articole în probleme de  lingvostatistică, sociolingvistică, gramatică, vocabular, cultură a vorbirii.  A publicat versuri în diverse periodice.

Volume aparte: ”Surâsul Giocondei” ( Ed. Didactică şi Pedagogică, 1997), ”Trenul cu un singur pasager” ( Ed. Didactică şi Pedagogică, 1998), ”Azur” (Ed. Augusta, Timişoara, 2002), ”Câte-s visele, multele...”;”Coloana infinitului” ( Ed. Pro Transilvania, 2003), ”De-a alba-neagra” ( Ed. Muzeul Literaturii  Române, 2006), ”Roată de olar. Sonete” ( Ed. Pro Transilvania, 2008), ”Vernale ploi” ( Ed. Univers Ştiinţific, 2009), ”Un câmp minat, urcuşul. Sonete ” ( Ed. Pro Transilvania, 2010); ”101 poeme” ( Ed. Biodova, 2011); “Altarul arderii de sine. 101 sonete” ( Ed. Biodova, 2012),  “Ca un Òcnus, damnat. Sonete » (volumul II, Ed . Biodova, 2013, “Socluri statuare. Sonete” (volumul III, Ed. Biodova, 2013, «Orfan de chipul meuSonete » (volumul IV) ; « Frunză prinsă-n gren. Sonete » (volumul IV), Ed. Biodova, 2014 ; « 505 sonete » Ed. Biodova, 2015. Despre poezia lui au scris: Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, Anatol Ciobanu, Vitalie Marin, Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Leo Bordeianu, Ana Bantoş, Veronica Bâtcă, Ion Ciocanu, Ion Iachim, Vlad Pohilă, Elena Tamazlâcaru, Tudor Opriş, Adrian Dinu Rachieru, Victor Crăciun, Aureliu Goci, George Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângaşu, Ionela Mengher, Mihai Sultana Vicol etc.

Referiri biobibliografice: « Enciclopedia marilor personalităţi » (vol. V, Fundaţia Realitatea Românească, Slobozia, 2003); Tudor Opriş : « Chipuri în bronz.Evocări » ( Ed. Pro Transilvania, 2003); A. Sasu: “Dicţionarul biografic al literaturii române” (Piteşti, Ed. Paralela 45, 2006); “Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia, 1812-2010” (ed. a II-a, Chişinău, 2010); “Calendar Naţional 2005” (Chişinău, 2004); Maria Cudlenco: “Nicolae Mătcaş – Biobibliografie” (Chişinău, 2010); Dionis Lica: “Clopotul amintirilor durute” (Chişinău, 2010); V. Pohilă, V. Matvei: “Un fişier vitae aniversar” şi “Un fişier operae selective” (ordonat alfabetic); Ecaterina Ţarălungă: „Enciclopedia identităţii româneşti. Personalităţi” (Litera M: Nicolae Mătcaş), Litera Internaţional, 2011) ş.a.

Cititorii acestei rubrici au putut constata prezenţa lui Nicolae Mătcaş, număr de număr, cu câte un mănunchi de catrene şi epigrame, ca un fel de jurnal săptămânal  ce vizează actualitatea politică la zi. Mai cunoscut fiind ca sonetist (peste cinci volume) în care umorul şi autoironia sunt prezente cu asupra de măsură, redăm aici două astfel de creaţii:

MAI MARE BOGĂŢIE NU-I CÂND AI 

Sărac lipit, n-am aur, geep la scară,

Conacuri, mall-uri, yahturi, lainer, card,

Cupoane, conturi, bonă, bodyguard,

Dar am în lume-o mamă și o Țară.

 

Se țin de mine lipsurile scai:

N-am curse gratis, rentă forfetară,

Diurnă, spray, cafele, secretară,

Dar sunt bogat că am în Țară-un grai.

 

Strămoși bogați pe alte plaiuri n-am,

Cum n-am comori ascunse în cămară,

Nici pungile nu-mi dau pe dinafară,

Dar sunt bogat că am în grai un neam.

 

Mai mare bogăție nu-i când ai

Un drag de mamă, Țară, neam și grai.

 

ÎMI IARTĂ, DOAMNE, VINA MEA: BĂSĂUL  

Să fii un vierme-n sfoara lui – burlăul,

Cimotiei, la refenea, vălăul,

La carul lui de gală tăpălăul

Şi să-i adori, de pómină, bulăul?!

 

Să-ţi niveleze coastele gealăul,

Ţi le fărâme-n cioburi vii ilăul,

Te-ntindă sub picioare ca zăblăul

Şi să-ţi iubeşti ca fratele călăul?!

 

Te meliţe-n pacişe cu ceatlăul,

Să-ţi tragă  brazde roşii răzălăul,

Să-nfigă dinţii-n carne ca dulăul,

Tot nu te pui de price câtu-i hăul?!

 

Îmi iartă, Doamne, vina mea: băsăul

Că nu pot face pace cu călăul.

 

Redăm şi un dialog în catrene dintre Nicolae Mătcaş şi doi prieteni de-ai săi, cu prilejul împlinirii a  80 de ani (pe 27 aprilie):

 

SĂ-L MAI SCHIMBI DE DOUĂ ORI  

Lui Nicolae Mătcaș la 80 de primăveri

Astăzi, când îți schimbi prefixul,

N-ai motiv să te-nfiori:

Până când vei trece Styxul,

Îl mai schimbi de două ori. (ION FILIPOIU)

                                  

CE UŞOR DIN PIX SĂ-L SCHIMBI              

Lui Ion Filipoiu la 80 de ierni

Schimbi ușor din pix prefixul,

Înfrunți lesne orice val,

Doar că, pân-a trece Styxul,

Poți să te îneci  ... la mal. (NICOLAE MĂTCAŞ)

                       

SĂ-L MAI SCHIMBI DE ŞAPTE ORI 

 Lui Nicolae Mătcaș la 80 de trepte

Să dea Domnul ca prefixul

Să-l mai schimbi de șapte ori,

Să ne scrii versuri cu pixul

Și atunce   ... poți să mori. MIHAI CUCEREAVÂI)

                       

ȘAPTE??!  NU!  MĂCAR O DATĂ   

Lui Mihai Cucereavâi în prag de 80 de toamne

Nu-s Matusalem, dar iată

Că să-l schimb și eu aș vrea

Nu de șapte ori - o dată,

După care ... -om mai vedea. (NICOLAE MĂTCAŞ)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

CALEA DE URMAT

Chiar dacă soarta nu-l răsfaţă

Deşi cu noaptea-n cap se scoală,

A priceput că-i bine-n viaţă

Să mergi cu dreptul, de n-ai şcoală. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EFICIENŢA MĂSURILOR GUVERNULUI

De criză, azi contează

Că unii au scăpat,

Iar alţii îi urmează…

Dar încă… se mai zbat. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

GUVERNANŢII

Atunci cînd nimeni nu se-aşteaptă,

Chiar şi în cel din urmă ceas,

Ei pot să afle calea dreaptă

De a... fura ce-a mai rămas. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CATREN UŞOR MISOGIN

La-nceput a fost cuvântul,

După cum zice-n Scriptură,

Şi de-atunci, pe-ntreg Pământul,

Ele nu mai tac din gură. (GRIGORE COTUL)

 

DIN ANUMITE RAŢIUNI

Întotdeauna se găseşte

Câte-un motiv de ceartă bun:

Când ea îmi spune ce gândeşte,

Aleg să nu gândesc ce spun. (GRIGORE COTUL)

 

DEFICIT BUGETAR

Îmi reproşează des nevasta,

Că nu i-am cumpărat bijuterii,

Dar ca să înţeleagă treaba asta,

O iau cu mine în benzinării. (GRIGORE COTUL)

 

ULTIMA REZOLVARE

E o soluţie ştiută

De când sunt boli în lume, iată:

Medicamentul când n-ajută,

Groparul drege c-o lopată. (VASILE LARCO)

 

UNUI DIRECTOR

Adresa-şi schimbă ori serviciul,

Partidul, patul sau ţigara,

Prietenii, maşina, briciul…

Dar nu-şi preschimbă secretara. (VASILE LARCO)

 

INSTABILITATE POLITICĂ

Românu-i plin de sărăcie,

În muncă nu mai are spor,

Căci a ajuns corupt să fie

Şi îngerul său păzitor. (VASILE LARCO)

 

IPOSTAZĂ

Un moş cu-o jună pe cearceaf

(I-aş dedica un epitaf!);

Mă rog în gând să plece tipul,

Să scutur de pe ea nisipul! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

MÂNDRIE

Pe mine nu mă îndoiţi de trunchi,

Oricât de uriaşă mi-ar fi vina

Şi nu vă stau în faţă în genunchi!

…În spate, da, dar numai la vecina. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CHEFLIUL  

Se-ntoarce-acasă iar băut

Pe trei cărări ciudate,

Mai greu i-a fost la început

Pân’ le-a-nvăţat pe toate! (GHEORGHE GURĂU)

 

LA CRÂŞMĂ   

Până spre sfârşit de ziuă,

În localul arhiplin,

Unii bat apa în piuă…

Alţii o transformă-n vin! (GHEORGHE GURĂU)

 

DISCIPLINATUL   

Adept al disciplinei, frate,

E în armată cel mai bun,

El pleacă glonţ la unitate

Şi se întoarce-acasă… tun! (GHEORGHE GURĂU)

 

CÂNTECUL CHEFLIULUI   

Bate vântul în pridvor,

Bate cu cenuşă

Soaţa m-aşteaptă cu dor

Şi „bătăi” în uşă! (GHEORGHE GURĂU)

 

IRONIA SORŢII

Să fii o viaţă printre proşti

Ai toate şansele fireşti:

Când tânăr eşti nu prea cunoşti,

Bătrân fiind, nu-ţi aminteşti!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PALAVRAGIU, LA

UN PAHAR DE VORBĂ

Omul ăsta, un flecar

Cu gândirea cam înceată,

Te serveşte cu-n pahar,

Să-l asculţi de o găleată!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

MOTIVAŢIE

În orice bună pledoarie,

La care cunoscut i-i rostul,

Deşteptul scapă vreo prostie,

Să aibă-o bucurie prostul!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

CUI…PE…CUI

Bătut în cap făr’ de folos

Atârnă, vai de mama lui

Un cui, sărmanul, iute scos,

De-un mare meşter şi el “cui”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LA CENACLU

La cenaclu este “chic”

Să compună-n consonanţă,

Un epigramist bunic

Cu o tânără speranţă”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ACHIZIŢII ÎN ARMATĂ

Avioane cârpăcite,

Haine vechi numite bunuri,

Trei vapoare ruginite,

Însă foarte multe tunuri! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNIRE, ROMÂNI!

Cu lozinci şi cu tam-tamuri,

Se unesc numaidecât:

Mai întâi se strâng ca neamuri,

Iar apoi se strâng de gât. (ION DIVIZA)

 

AGRONOMUL

Ţăranul ăsta – cum se ştie –

E harnic, dar conservator,

Ia sapa-n mâini cu-aşa mândrie

De parc-ar fi calculator! (ION DIVIZA)

 

MĂRTURIA UNEI SOŢII

De viaţă, soţu-i chiar scârbit

Şi-l lasă rece orice damă;

Nu ştiu cât dânsul m-a iubit,

Dar ştiu…că n-am băgat de seamă! (ELENA MÂNDRU)

 

REMARCĂ

O noutate-aici răstorn

Privind amicul însurat:

Deşi născut în Capricorn,

El încă nu-i…încornorat! (ELENA MÂNDRU)

 

EPIGRAMELE

Nişte bombe literare

Ce uşor sunt detonate,

Folosind expresii care

Fac explozii controlate. (VASILE MANOLE)

 

PATRIOTISM

Dragostea de neam şi ţară

E-o tradiţie străbună…

Când mâncăm o pâine-amară,

Noi pretindem că e bună. (VASILE MANOLE)

 

ACELAŞI ŞARPE…

Acelaşi şarpe-ncolăcit –

Doar Eva haina şi-a schimbat –

Rupe din pom fructul oprit

Şi-un alt Adam cade-n păcat! (GIREL BARBU)

 

MAI SCÂRŢÂIE…

Mai scârţâie o poartă nouă,

Un cui mai rugineşte-n grindă,

Nişte nori nervoşi mai plouă,

Pe la geamuri luna mai colindă… (GIREL BARBU)

 

COINCIDENȚA AMARĂ:

3 mai, Ziua Presei, peste

Ziua Râsului, în zilele pandemiei

E o tristă poveste :

Dacă nu ar fi de plâns,

Presa, asta, cât mai este,

A ajuns, păcat, de...plâns! (DUMITRU BUJDOIU)

 

MUNCA LA DOMICILIU  ÎN CARANTINĂ

Unii fac bani și acasă,

S-aibă nevastă sexoasă;

O-ndeamnă la dezbrăcat,

Ore-ntregi… pe video-chat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

BLONDA CU AMBELE CHEI ALE MAȘINII

O-ntreb, de ce două chei ?

Mi-a răspuns, c-așa-i OK-ei;

Și-a motivat, ca femeie:

“N-o prea ia la prima cheie”. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UN MELTEAN FRF(ian) PROPUNE MUTAREA

LIGII I ÎN ANTALYA

Fotbaliștii nu au vină;

Vrea la turci, ca tot melteanu’ ;

De acord, să nu mai vină,

Dar să-l ia și pe Burleanu! (DUMITRU BUJDOIU)

 

MIE, AUTOIZOLATUL 

 Izolat stau undeva 

De câteva săptămâni;

Acum fac şi eu ceva ...

Tai de zor frunze la căini! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI DOMNIŞOARE DIN CENTRUL VECHI 

Unii au vrut s-o agaţe,

Alţii pentru-a câta oară?!..

Mulţi au ridicat-o-n braţe  ,

C-o ştiau ...damă uşoară! (MAX OPAIŢ)

 

TURISM RURAL 

Gazda de la pensiune,

 Îşi dorea un mic desfrâu,

Cum a pus ochii pe mine,

Veni cu poale(le)-n brâu!... (MAX OPAIŢ)

 

POLITICI EUROPENE 

Deşi suntem în Europa,

Vin alţii şi ,,joacă" la noi;

Mai facem şi noi ...HOPA-TROPA, 

Cum face carul tras de ...boi! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI OPORTUNISTE 

Mă întreb de ce nu-i pasă

Când toţi din jurul ei îi spun,

 Că omul i-a întins o plasă

Doar pentru că şi-un prost e bun!! (MAX OPAIŢ)

 

PALAVRAGIUL

Ins ce-alege-un subiect

Şi-l dezbate cu-nfocare,

Închizând un cerc perfect

Chiar la punctul de plecare. (SIN ARION)

 

UNEIA

Ce ciudat! Această fată

Cu un trup ce te-nfioară,

A rămas nemăritată…

Pentru-a nu ştiu câta oară! (IOAN ARNDT)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mai puțini nervi și timp scutit pentru șoferi: Rută ocolitoare la Dumbrăveni! (video)

astăzi, 15:29
27

Șoferii care circulă de la Botoșani la Suceava sau de la Suceava la Botoșani și trec prin Dumbrăveni ar putea să fie scutiți de nervi, dar și să economisească timp.Asta după ce Ioan Pa...

Un corp al Spitalului „Mavromati” intră în reabilitare. Unde va fi mutată activitatea?

astăzi, 14:41
179

De săptămâna viitoare încep lucrările de reabilitare a corpului de clădire care găzduiește bucătăria, dar și spălătoria Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșan...

Posturi scoase la concurs într-o instituție din Botoșani!

astăzi, 14:22
312

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) din Botoșani anunță faptul că în luna martie s-au vacantat în cadrul instituției două locuri de muncă. Este vorba despre două posturi de c...