O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Carlo M. Cipolla, cu studii la Sorbona şi Şcoala Londoneză de Economie, apoi profesor la Universitatea din California, la Berkeley, Institutul European din Florenţa şi la Şcoala Normală din Pisa, a publicat pentru prima dată eseul ce dă titlul acestei cărţi în 1976. În 1988 eseul va fi publicat ca un capitol separat în volumul său „Allegro ma non troppo”. Editura „Humanitas” l-a preluat în traducerea Mirunei Fulgeanu şi l-a publicat în 2018 într-o carte cu titlul „Legile fundamentale ale imbecilităţii umane”. Am citit această carte de numai 75 de pagini mai mult impulsionat de marea tagmă a epigramiştilor care fac ce fac şi nu-i iartă pe proşti. Am pornit cu vaga senzaţie că între cei doi termeni, „imbecil” şi „prost”, există o dulce incongruenţă pe care, mă gândesc, un psiholog mi-ar putea-o explica mai bine, în timp ce un filolog m-ar purta prin complicatul labirint al etimologiei cuvintelor.  Eram conştient de o chestie spusă de cineva că „atunci când cuvintele devin sinonime le paşte primejdia ca, din inerţia contaminării excesive, să se scufunde într-o promiscuă confuzie”. M-au salvat  câteva dicţionare care pun semnul de echivalenţă între cei doi termeni.

Cipolla îşi construieşte demersul pornind de la constatarea că „omenirea se află într-un stadiu deplorabil”. Îşi susţine punctul de vedere pe baza unui algoritm de natură constatatoare: 1. „omenirea s-a aflat mereu într-un asemenea stadiu”; 2. „suferinţa şi necazurile pe care oamenii trebuie să le îndure sunt rezultatul modului lipsit de noimă în care viaţa le-a fost structurată încă de la origini”; 3. „toate speciile regnului animal sunt obligate să îndure zilnic chinuri şi greutăţi”; 4. „ faţă de speciile inferioare ale regnului animal (de la viermi la elefanţi) oamenii duc o povară în plus, o doză suplimentară creată de imbecili”. Autorul studiului e convins că imbecilii (proştii) sunt mai influenţi decât Mafia, decât orice complex militar-industrial şi chiar decât comunismul.

Pe baza cercetărilor şi a experienţei căpătate, Cipolla a stabilit cinci legi fundamentale ale imbecilităţii umane: L₁) „Numărul indivizilor imbecili în viaţă este mereu şi în mod inevitabil subestimat de toată lumea.”; L₂) „Probabilitatea ca un individ să fie imbecil este independentă de orice altă însuşire a respectivei persoane.”; L₃) „Un imbecil este o persoană care cauzează pierderi unui alt individ sau grup de indivizi, fără a câştiga nimic în schimb, uneori chiar suferind pierderi de pe urma acţiunilor sale.”; L₄) „Non-imbecilii vor subestima întotdeauna influenţa negativă a imbecililor. Îndeosebi, non-imbecilii vor uita mereu că, indiferent de moment, loc sau circumstanţe, a avea de-a face şi/sau a te asocia cu imbecilii se va dovedi cu siguranţă o mare greşeală.”; L₅) „Imbecilul este cel mai periculos tip de persoană.”. Cipolla adaugă celei de-a cincea legi şi un corolar: „Imbecilul este mai periculos decât un răufăcător.”

Prima lege consfinţeşte că nu se poate stabili un procent al imbecililor în raport cu întreaga populaţie. Cipolla e convins că „indiferent de estimare, tot ar fi mai mică decât este în realitate”.

A doua lege i-a fost sugerată de observaţia că „natura se întrece pe sine”. Aşa cum, spre exemplu, are grijă ca raportul dintre nou-născuţii de sex masculin şi cei de sex feminin să rămână constant, la fel  „cu adevărat extraordinar este că natura reuşeşte să menţină constant procentul de imbecili, indiferent de mărimea grupului în cauză”. Cercetările făcute de Cipolla pe grupuri alcătuite din membri ce aparţin aceleiaşi scări sociale cum ar fi: lipsiţii de educaţie, funcţionarii, studenţii, profesorii, laureaţi ai Premiului Nobel etc., procentul de imbecili era sensibil acelaşi. A treia lege a fost enunţată după punerea cap la cap a mii de fişe.  Pentru un singur individ, Cipolla îşi organizează studiul folosind sistemul rectangular de axe (cartezian). Abscisa este rezervată individului analizat, astfel încât de la origine la dreapta se iau câştigurile pozitive, la stânga cele negative. Ordonata  este rezervată unei persoane sau unui grup care intră în relaţie cu individul, încât de la origine în sus sunt prezente câştigurile pozitive ale persoanei / grupului, iar de la origine în jos „câştigurile” negative. În acest context teoretic, cadranul I reprezintă inteligenţii (In), cadranul al II-lea e rezervat neajutoraţilor(N), al III-lea e ocupat de imbecili (Im), iar al IV-lea cadran e ocupat de răufăcători (R). Diagnoza sociologică făcută de Cipolla s-ar sistematiza astfel: INTELIGENŢII – când fac ceva câştigă şi ei şi ceilalţi; NEAJUTORAŢII – când fac ceva ei pierd şi câştigă alţii; IMBECILII – când fac ceva pierd şi ei şi ceilalţi; RĂUFĂCĂTORII – când fac ceva câştigă ei şi pierd alţii.  Din perspectiva celei de-a treia legi, Cipolla face două analize care vizează „imbecilitatea şi puterea” şi „puterea imbecilităţii”.

Legea a patra a fost sugerată de două constatări: 1. „neajutoraţii nu-şi dau seama cât de periculoşi sunt imbecilii”; 2. „uimitor e că nici persoanele inteligente şi nici răufăcătorii nu observă uneori capacitatea inerentă imbecililor”.

Legea a cincea pune în relaţie coordonatele din cadranul ocupat de individ cu cele două tipuri de societate: în expansiune şi în declin. În ambele tipuri procentul de imbecili este acelaşi, însă în societăţile în declin, Cipolla a constatat două aspecte: 1. „membrilor imbecili ai societăţii le este permis de către ceilalţi membri să devină mai activi şi să ia decizii”; 2. „ există o schimbare în procentajul de nonimbecili, cu un relativ declin al populaţiei din categoriile inteligenţilor, neajutoraţilor inteligenţi şi a răufăcătorilor inteligenţi, însoţit de o creştere proporţională a numărului de indivizi din neajutoraţii imbecili şi răufăcătorii inteligenţi”.

Rămâne ca cineva să aplice metoda de cercetare Carlo M. Cipolla şi la destul de substanţialul grup al epigramiştilor. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

SOŢ ATENT LA NUNTA DE AUR

Petrecerea a fost frumoasă,

Iar drept cadou, în loc de bani,

I-aduse soaţei fată-n casă…

Cam de vreo douăzeci de ani! (VASILE LARCO)

SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE

Cu hoţii treaba e ciudată,

Ce pare-a fi de anvergură:

Suportă munca nenormată…

Căci iată, zi şi noapte fură! (VASILE LARCO)

LA BĂTRÂNEŢE

Copiii vin, îmi dau bineţe,

Trăiesc în limite umane,

Iar sprijin am la bătrâneţe…

În două trainice bastoane! (VASILE LARCO)

STOMATOLOGULUI  MEU   

Cu dinţii albi ce strălucesc,

Părtaş fiind l-aşa dantură,

Abia aştept să te-ntâlnesc….

Ca să-ţi arăt eu muşcătură! (GHEORGHE GURĂU)

UNUI AVOCAT   

Cum pot să-ţi mulţumesc  vreodată

Pentru acele pledoarii,

Că tu m-ai scos basma curată…

Dar m-ai băgat în datorii! (GHEORGHE GURĂU)

DRAGOSTE DE POMPIER  

Nu mai pot de dragul ei,

Ochii ca două scântei,

Vorbele-i ies vâlvătaie,

Dragostea… un foc de paie. (GHEORGHE GURĂU)

DE-ALE  SATULUI   

Dorind a fi în rând cu natul

Ion, feciorul din popor

E dus demult cu semănatul…

Şi bate câmpii… la picior. (GHEORGHE GURĂU)

PARCAREA LA BLOC…

Pe aleea, nu prea lată,

Dintre blocuri, nu-i o ştire –

Locul nu e după plată,

Ci e după nesimţire. (PETRU-IOAN GÂRDA)

TRANZIŢIA ROMÂNEASCĂ

I-am apucat botezul, arz-o focul

Şi, de i-am fost alături pas cu pas,

Din suflet sper că voi avea norocul

Să fiu de faţă şi la parastas! (PETRU-IOAN GÂRDA)

VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ

Eu nu-i condamn pe idioţii

Cu doctorat luat ca hoţii,

Ci pe aceia ce le-au dat,

Că-s idioţi…cu doctorat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

LONGEVITATE

Sunt câţiva, se ţin beton,

Mi se pare, am mai zis:

Unul este domnul Lis,

Celălalt…Tutankamon! (GRIGORE COTUL)

LA DIETĂ

Spune c-a pierdut în greutate,

Însă când mă uit la abdomen,

Pierdrea-i cu totu-n altă parte:

Nu mai foloseşte fond de ten! (GRIGORE COTUL)

FATALITATE

Pe om îl caută norocul,

Şi-ntr-un final, când îl găseşte,

Chiar nu contează ziua, locul…

Că-l prinde şi-l nenoroceşte. (GRIGORE COTUL)

POVAŢĂ 

I-a spus iubita lui soţie

Când mascaţii-l ridicară:

-Să fii cuminte-n puşcărie

(Ca să nu te dea afară). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

TRECUTUL ŞTERS CU BURETELE  

După ce s-a cocoţat

Nu priveşte înapoi.

Până la prinţul bogat

A sărutat mulţi broscoi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

SINCERITATE             

-E fotograf iubitul tău

Şi pozele făcute sunt de clasă?

-Nu ştiu să-ţi spun nimica, zău,

Dar camera obscură e frumoasă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

CUMPĂTARE

Temeinic beau, nu te surprindă,

Doar pân-apare în oglindă

Ca mine unul, tot la fel.

Pe urmă, singur, bea tot el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

DICŢIONAR DE BLONDE

Care-o fi la „fes” pluralul

Acordat cu interese?

Ea, sfidând, dicţionarul,

Ne asigură că-i: „fese”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

COMPARAŢIE

Soaţa-mi când s-a-nfuriat,

O rugai, fugind pe-afară,

Să nu strige ca-n senat,

Că ne-o şti întreaga ţară! (GHEORGHE BÂLICI)

SURPRIZELE IUBIRII

De iubire-am fost pătruns

Şi-am gândit atunci o stanţă:

Banii n-au vreo importanţă,

Când îi ai îndeajuns!... (GHEORGHE BÂLICI)

CONTRADICŢIE

De mafioţi să mai scăpăm,

Am râs mereu – să-i îndreptăm!

Efectul a urmat oricum,

Că dânşii râd de noi acum. (GHEORGHE BÂLICI)

UNUI PSEUDOSCRIITOR

De râs avut-am astăzi parte

Citind şi spun ca să se ştie,

Dar nu de poantele din carte

Ci de a lui ortografie! (MIHAI HAIVAS)

LA CUNUNIA RELIGIOASĂ

Nu mă mir că ea se miră

Când pe miri îi ung cu mir.

Dar se miră că mă mir

Cum de numai ea se miră! (MIHAI HAIVAS)

SOŢI ÎN CONCEDIU ESTIVAL

Stând cu copiii lângă Acra,

Pe coasta cu nisip fierbinte,

O întrebare-mi vine-n minte:

Rechinului nu-i place soacra? (MIHAI HAIVAS)

GUVERN BOLNAV

Mulţi ar vrea s-ajung pe targă,

Iar la cap cu „leziuni”;

Eu i-aş îndruma să meargă

În guvern, că au nebuni! (ELENA MÂNDRU)

BĂRBAT NEPRICEPUT ÎN AMOR

Te ştiu drept un crai ticălos

Şi-atunci îţi arunc una „fină”:

Ai zâmbet de taur fălos,

Ce-ascunde-un oftat de bovină! (ELENA MÂNDRU)

TURMENTAŢII

Aşa e lumea pe la noi –

Trăim mai mult din amintiri;

Când ne-mbătăm, suntem eroi,

Când ne trezim, suntem martiri. (ION DIVIZA)

ARENDAŞII

De cu zori până-n chindie

Trai frumos, ca de legendă:

Soţul ară pe câmpie,

Ea-şi dă nurii în…arendă. (ION DIVIZA)

DE-ALE ALEŞILOR

Un ales din Parlament

Ce-l ştiam cu toţi un domn,

La dezbateri cam absent

S-a trezit vorbind în…somn. (VASILE MANOLE)

BARONUL ŞI PIŢIPOANCELE

El din patru-n patru ani

Tot suportă chinul acesta:

Mult prea-nconjurat de bani

Schimbă obligat nevasta. (VASILE MANOLE)

UNUI PREŞEDINTE DE PARTID

Ca să fii reconfirmat

Se mai face un congres,

Că decât un contestat

Tot mai bun…un reales. (VASILE MANOLE)

POZIŢIA ŢĂRILOR NORDICE FAŢĂ DE

PROPUNEREA UNOR LIDERI EUROPENI 

Strângem din donații fonduri:

Cine-o cloșcă, cine-un pui...

Cât despre coronabonduri,

Vă mai puneți pofta-n cui! (NICOLAE MĂTCAŞ)

FUGA-I  SĂNĂTOASĂ?   

Fapt frustrant, nu și penibil,

Că și medicii clachează,

Dar se-ncarcă de penibil,

Dacă-n luptă dezertează. (NICOLAE MĂTCAŞ)

O MÂNĂ SPALĂ PE ALTA     

Se făcuse de rahat.

Nu-l spălai nici c-un Pacific.

Alt ministru l-a spălat:

Azi e ... consul onorific! (NICOLAE MĂTCAŞ)

UNUI PARLAMENTAR 

Stă acasă izolat 

Pe bani de parlamentar

Doarme la şedintă-n pat,

Când e vot, n-are ...habar! (MAX OPAIŢ)

LUPTA CU PANDEMIA 

Nu-i lucru nou ce vreau să spun,

Aleşii au soluţie,

Dar se întamplă, cum-necum,

Când sunt în opoziţie! (MAX OPAIŢ)

UNUI BURLAC

A iubit fete frumoase ,

În lături nu s-a dat deloc ,

Între  atâtea, furtunoase,

Una-i găsi ...ac de cojoc! (MAX OPAIŢ)

JOS ,,MASCA"!

E timid şi speriat,

Nu poţi să-l mai lămureşti;

El preferă izolat…

În cramă la Odobeşti! (MAX OPAIŢ)

UNUI SOT AUTOIZOLAT

Cât mai eşti în izolare

Stai acasă şi, îndată,

Poti face-un copil, pe care

Nu-l mai minţi să-ţi spună ...tată! (MAX OPAIŢ)

ÎNTREBAREA SUCEVENILOR
Întrebăm pe guvernanți,

Mincinoși și aroganți:

Ce omoară România

Pandemia,  sau prostia ? (DUMITRU BUJDOIU)

RUSOAICA DIN LONDRA, CARE VREA PARTENER PENTRU
CARANTINĂ, SOLICITĂ DETALII DESPRE PUTEREA FLĂCĂULUI
Crezând că vrea parametri
Economici în dolari,
S-o tentez, dau sume mari;
Ea vrea, însă,-n...centimetri. (DUMITRU BUJDOIU)

REVISTA ENGLEZĂ PRIVAT EYE ATAȘEAZĂ 48 FOI
DE HÂRTIE IGIENICĂ LA FIECARE EXEMPLAR
Au făcut un calcul dur,
Și-au dedus că-s trebuințe,
Foile pentru semințe,
Le-au dublat cu...șters la cur. (DUMITRU BUJDOIU)

CUM SCAPI FĂRĂ DIVORȚ
Pandemia nu-i năpastă,
Când vrei să scapi de nevastă;
Dai telefon, bărbătește:
Luați-o, că, de ieri tușește! (DUMITRU BUJDOIU)

CARANTINĂ LA BLOC
Să mai uiți de pandemie,
Fă un sport, chiar călărie;
Iei o iapă,-o urci la șapte,
Faci manej și zi și noapte. (DUMITRU BUJDOIU)

DIALOG LA FOCUL VEŞNIC DE LÂNGĂ

STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL DIN

CLUJ-NAPOCA

- De ce-i trist Mihai Viteazul,

Doar îi arde mereu gazul?

- Tocma-i asta-i tevatura:

A primit şi el…factura! (EFIM TARLAPAN)

FORUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

DIN ROMÂNIA

După for – chef de elită:

Beau străinii, bagă-n guşă!

Toată masa-i mulţumită

Şi…românul de la uşă. (EFIM TARLAPAN)