O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Carlo M. Cipolla, cu studii la Sorbona ÅŸi Åžcoala Londoneză de Economie, apoi profesor la Universitatea din California, la Berkeley, Institutul European din FlorenÅ£a ÅŸi la Åžcoala Normală din Pisa, a publicat pentru prima dată eseul ce dă titlul acestei cărÅ£i în 1976. În 1988 eseul va fi publicat ca un capitol separat în volumul său „Allegro ma non troppo”. Editura „Humanitas” l-a preluat în traducerea Mirunei Fulgeanu ÅŸi l-a publicat în 2018 într-o carte cu titlul „Legile fundamentale ale imbecilităţii umane”. Am citit această carte de numai 75 de pagini mai mult impulsionat de marea tagmă a epigramiÅŸtilor care fac ce fac ÅŸi nu-i iartă pe proÅŸti. Am pornit cu vaga senzaÅ£ie că între cei doi termeni, „imbecil” ÅŸi „prost”, există o dulce incongruenţă pe care, mă gândesc, un psiholog mi-ar putea-o explica mai bine, în timp ce un filolog m-ar purta prin complicatul labirint al etimologiei cuvintelor.  Eram conÅŸtient de o chestie spusă de cineva că „atunci când cuvintele devin sinonime le paÅŸte primejdia ca, din inerÅ£ia contaminării excesive, să se scufunde într-o promiscuă confuzie”. M-au salvat  câteva dicÅ£ionare care pun semnul de echivalenţă între cei doi termeni.

CITEȘTE ȘI: "Doi migranÈ›i depistaÈ›i după traversarea ilegală a frontierei, alÈ›i opt opriÈ›i Ã..."

 

Cipolla îÅŸi construieÅŸte demersul pornind de la constatarea că „omenirea se află într-un stadiu deplorabil”. ÎÅŸi susÅ£ine punctul de vedere pe baza unui algoritm de natură constatatoare: 1. „omenirea s-a aflat mereu într-un asemenea stadiu”; 2. „suferinÅ£a ÅŸi necazurile pe care oamenii trebuie să le îndure sunt rezultatul modului lipsit de noimă în care viaÅ£a le-a fost structurată încă de la origini”; 3. „toate speciile regnului animal sunt obligate să îndure zilnic chinuri ÅŸi greutăţi”; 4. „ faţă de speciile inferioare ale regnului animal (de la viermi la elefanÅ£i) oamenii duc o povară în plus, o doză suplimentară creată de imbecili”. Autorul studiului e convins că imbecilii (proÅŸtii) sunt mai influenÅ£i decât Mafia, decât orice complex militar-industrial ÅŸi chiar decât comunismul.

Pe baza cercetărilor ÅŸi a experienÅ£ei căpătate, Cipolla a stabilit cinci legi fundamentale ale imbecilităţii umane: L₁) „Numărul indivizilor imbecili în viaţă este mereu ÅŸi în mod inevitabil subestimat de toată lumea.”; L₂) „Probabilitatea ca un individ să fie imbecil este independentă de orice altă însuÅŸire a respectivei persoane.”; L₃) „Un imbecil este o persoană care cauzează pierderi unui alt individ sau grup de indivizi, fără a câÅŸtiga nimic în schimb, uneori chiar suferind pierderi de pe urma acÅ£iunilor sale.”; L₄) „Non-imbecilii vor subestima întotdeauna influenÅ£a negativă a imbecililor. Îndeosebi, non-imbecilii vor uita mereu că, indiferent de moment, loc sau circumstanÅ£e, a avea de-a face ÅŸi/sau a te asocia cu imbecilii se va dovedi cu siguranţă o mare greÅŸeală.”; L₅) „Imbecilul este cel mai periculos tip de persoană.”. Cipolla adaugă celei de-a cincea legi ÅŸi un corolar: „Imbecilul este mai periculos decât un răufăcător.”

Prima lege consfinÅ£eÅŸte că nu se poate stabili un procent al imbecililor în raport cu întreaga populaÅ£ie. Cipolla e convins că „indiferent de estimare, tot ar fi mai mică decât este în realitate”.

A doua lege i-a fost sugerată de observaÅ£ia că „natura se întrece pe sine”. AÅŸa cum, spre exemplu, are grijă ca raportul dintre nou-născuÅ£ii de sex masculin ÅŸi cei de sex feminin să rămână constant, la fel  „cu adevărat extraordinar este că natura reuÅŸeÅŸte să menÅ£ină constant procentul de imbecili, indiferent de mărimea grupului în cauză”. Cercetările făcute de Cipolla pe grupuri alcătuite din membri ce aparÅ£in aceleiaÅŸi scări sociale cum ar fi: lipsiÅ£ii de educaÅ£ie, funcÅ£ionarii, studenÅ£ii, profesorii, laureaÅ£i ai Premiului Nobel etc., procentul de imbecili era sensibil acelaÅŸi. A treia lege a fost enunÅ£ată după punerea cap la cap a mii de fiÅŸe.  Pentru un singur individ, Cipolla îÅŸi organizează studiul folosind sistemul rectangular de axe (cartezian). Abscisa este rezervată individului analizat, astfel încât de la origine la dreapta se iau câÅŸtigurile pozitive, la stânga cele negative. Ordonata  este rezervată unei persoane sau unui grup care intră în relaÅ£ie cu individul, încât de la origine în sus sunt prezente câÅŸtigurile pozitive ale persoanei / grupului, iar de la origine în jos „câÅŸtigurile” negative. În acest context teoretic, cadranul I reprezintă inteligenÅ£ii (In), cadranul al II-lea e rezervat neajutoraÅ£ilor(N), al III-lea e ocupat de imbecili (Im), iar al IV-lea cadran e ocupat de răufăcători (R). Diagnoza sociologică făcută de Cipolla s-ar sistematiza astfel: INTELIGENÅ¢II – când fac ceva câÅŸtigă ÅŸi ei ÅŸi ceilalÅ£i; NEAJUTORAÅ¢II – când fac ceva ei pierd ÅŸi câÅŸtigă alÅ£ii; IMBECILII – când fac ceva pierd ÅŸi ei ÅŸi ceilalÅ£i; RÄ‚UFÄ‚CÄ‚TORII – când fac ceva câÅŸtigă ei ÅŸi pierd alÅ£ii.  Din perspectiva celei de-a treia legi, Cipolla face două analize care vizează „imbecilitatea ÅŸi puterea” ÅŸi „puterea imbecilităţii”.

Legea a patra a fost sugerată de două constatări: 1. „neajutoraÅ£ii nu-ÅŸi dau seama cât de periculoÅŸi sunt imbecilii”; 2. „uimitor e că nici persoanele inteligente ÅŸi nici răufăcătorii nu observă uneori capacitatea inerentă imbecililor”.

Legea a cincea pune în relaÅ£ie coordonatele din cadranul ocupat de individ cu cele două tipuri de societate: în expansiune ÅŸi în declin. În ambele tipuri procentul de imbecili este acelaÅŸi, însă în societăţile în declin, Cipolla a constatat două aspecte: 1. „membrilor imbecili ai societăţii le este permis de către ceilalÅ£i membri să devină mai activi ÅŸi să ia decizii”; 2. „ există o schimbare în procentajul de nonimbecili, cu un relativ declin al populaÅ£iei din categoriile inteligenÅ£ilor, neajutoraÅ£ilor inteligenÅ£i ÅŸi a răufăcătorilor inteligenÅ£i, însoÅ£it de o creÅŸtere proporÅ£ională a numărului de indivizi din neajutoraÅ£ii imbecili ÅŸi răufăcătorii inteligenÅ£i”.

Rămâne ca cineva să aplice metoda de cercetare Carlo M. Cipolla ÅŸi la destul de substanÅ£ialul grup al epigramiÅŸtilor. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

SOÅ¢ ATENT LA NUNTA DE AUR

Petrecerea a fost frumoasă,

Iar drept cadou, în loc de bani,

I-aduse soaÅ£ei fată-n casă…

Cam de vreo douăzeci de ani! (VASILE LARCO)

 

SCOPUL SCUZÄ‚ MIJLOACELE

Cu hoţii treaba e ciudată,

Ce pare-a fi de anvergură:

Suportă munca nenormată…

Căci iată, zi şi noapte fură! (VASILE LARCO)

 

LA BÄ‚TRÂNEÅ¢E

Copiii vin, îmi dau bineÅ£e,

Trăiesc în limite umane,

Iar sprijin am la bătrâneÅ£e…

În două trainice bastoane! (VASILE LARCO)

 

STOMATOLOGULUI  MEU   

Cu dinţii albi ce strălucesc,

Părtaş fiind l-aşa dantură,

Abia aÅŸtept să te-ntâlnesc….

Ca să-ţi arăt eu muşcătură! (GHEORGHE GURĂU)

 

UNUI AVOCAT   

Cum pot să-Å£i mulÅ£umesc  vreodată

Pentru acele pledoarii,

Că tu m-ai scos basma curată…

Dar m-ai băgat în datorii! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DRAGOSTE DE POMPIER  

Nu mai pot de dragul ei,

Ochii ca două scântei,

Vorbele-i ies vâlvătaie,

Dragostea… un foc de paie. (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DE-ALE  SATULUI   

Dorind a fi în rând cu natul

Ion, feciorul din popor

E dus demult cu semănatul…

Åži bate câmpii… la picior. (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

PARCAREA LA BLOC…

Pe aleea, nu prea lată,

Dintre blocuri, nu-i o ÅŸtire –

Locul nu e după plată,

Ci e după nesimÅ£ire. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

TRANZIÅ¢IA ROMÂNEASCÄ‚

I-am apucat botezul, arz-o focul

Şi, de i-am fost alături pas cu pas,

Din suflet sper că voi avea norocul

Să fiu de faţă ÅŸi la parastas! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

VINOVAÅ¢II FÄ‚RÄ‚ VINÄ‚

Eu nu-i condamn pe idioţii

Cu doctorat luat ca hoţii,

Ci pe aceia ce le-au dat,

Că-s idioÅ£i…cu doctorat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LONGEVITATE

Sunt câÅ£iva, se Å£in beton,

Mi se pare, am mai zis:

Unul este domnul Lis,

Celălalt…Tutankamon! (GRIGORE COTUL)

 

LA DIETÄ‚

Spune c-a pierdut în greutate,

Însă când mă uit la abdomen,

Pierdrea-i cu totu-n altă parte:

Nu mai foloseÅŸte fond de ten! (GRIGORE COTUL)

 

FATALITATE

Pe om îl caută norocul,

Åži-ntr-un final, când îl găseÅŸte,

Chiar nu contează ziua, locul…

Că-l prinde şi-l nenoroceşte. (GRIGORE COTUL)

 

POVAŢĂ 

I-a spus iubita lui soţie

Când mascaÅ£ii-l ridicară:

-Să fii cuminte-n puşcărie

(Ca să nu te dea afară). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

TRECUTUL ÅžTERS CU BURETELE  

După ce s-a cocoţat

Nu priveÅŸte înapoi.

Până la prinÅ£ul bogat

A sărutat mulţi broscoi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SINCERITATE             

-E fotograf iubitul tău

Şi pozele făcute sunt de clasă?

-Nu ştiu să-ţi spun nimica, zău,

Dar camera obscură e frumoasă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CUMPÄ‚TARE

Temeinic beau, nu te surprindă,

Doar pân-apare în oglindă

Ca mine unul, tot la fel.

Pe urmă, singur, bea tot el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DICÅ¢IONAR DE BLONDE

Care-o fi la „fes” pluralul

Acordat cu interese?

Ea, sfidând, dicÅ£ionarul,

Ne asigură că-i: „fese”. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

COMPARAÅ¢IE

SoaÅ£a-mi când s-a-nfuriat,

O rugai, fugind pe-afară,

Să nu strige ca-n senat,

Că ne-o ÅŸti întreaga Å£ară! (GHEORGHE BÂLICI)

 

SURPRIZELE IUBIRII

De iubire-am fost pătruns

Åži-am gândit atunci o stanţă:

Banii n-au vreo importanţă,

Când îi ai îndeajuns!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

CONTRADICÅ¢IE

De mafioţi să mai scăpăm,

Am râs mereu – să-i îndreptăm!

Efectul a urmat oricum,

Că dânÅŸii râd de noi acum. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PSEUDOSCRIITOR

De râs avut-am astăzi parte

Citind şi spun ca să se ştie,

Dar nu de poantele din carte

Ci de a lui ortografie! (MIHAI HAIVAS)

 

LA CUNUNIA RELIGIOASÄ‚

Nu mă mir că ea se miră

Când pe miri îi ung cu mir.

Dar se miră că mă mir

Cum de numai ea se miră! (MIHAI HAIVAS)

 

SOÅ¢I ÎN CONCEDIU ESTIVAL

Stând cu copiii lângă Acra,

Pe coasta cu nisip fierbinte,

O întrebare-mi vine-n minte:

Rechinului nu-i place soacra? (MIHAI HAIVAS)

 

GUVERN BOLNAV

Mulţi ar vrea s-ajung pe targă,

Iar la cap cu „leziuni”;

Eu i-aÅŸ îndruma să meargă

În guvern, că au nebuni! (ELENA MÂNDRU)

 

BÄ‚RBAT NEPRICEPUT ÎN AMOR

Te ştiu drept un crai ticălos

Åži-atunci îÅ£i arunc una „fină”:

Ai zâmbet de taur fălos,

Ce-ascunde-un oftat de bovină! (ELENA MÂNDRU)

 

TURMENTAÅ¢II

AÅŸa e lumea pe la noi –

Trăim mai mult din amintiri;

Când ne-mbătăm, suntem eroi,

Când ne trezim, suntem martiri. (ION DIVIZA)

 

ARENDAÅžII

De cu zori până-n chindie

Trai frumos, ca de legendă:

SoÅ£ul ară pe câmpie,

Ea-ÅŸi dă nurii în…arendă. (ION DIVIZA)

 

DE-ALE ALEÅžILOR

Un ales din Parlament

Ce-l ştiam cu toţi un domn,

La dezbateri cam absent

S-a trezit vorbind în…somn. (VASILE MANOLE)

 

BARONUL ÅžI PIÅ¢IPOANCELE

El din patru-n patru ani

Tot suportă chinul acesta:

Mult prea-nconjurat de bani

Schimbă obligat nevasta. (VASILE MANOLE)

 

UNUI PREÅžEDINTE DE PARTID

Ca să fii reconfirmat

Se mai face un congres,

Că decât un contestat

Tot mai bun…un reales. (VASILE MANOLE)

 

POZIŢIA ŢĂRILOR NORDICE FAŢĂ DE

PROPUNEREA UNOR LIDERI EUROPENI 

Strângem din donaÈ›ii fonduri:

Cine-o cloșcă, cine-un pui...

Cât despre coronabonduri,

Vă mai puneți pofta-n cui! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FUGA-I  SÄ‚NÄ‚TOASÄ‚?   

Fapt frustrant, nu și penibil,

Că și medicii clachează,

Dar se-ncarcă de penibil,

Dacă-n luptă dezertează. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

O MÂNÄ‚ SPALÄ‚ PE ALTA     

Se făcuse de rahat.

Nu-l spălai nici c-un Pacific.

Alt ministru l-a spălat:

Azi e ... consul onorific! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

UNUI PARLAMENTAR 

Stă acasă izolat 

Pe bani de parlamentar

Doarme la şedintă-n pat,

Când e vot, n-are ...habar! (MAX OPAIÅ¢)

 

LUPTA CU PANDEMIA 

Nu-i lucru nou ce vreau să spun,

Aleşii au soluţie,

Dar se întamplă, cum-necum,

Când sunt în opoziÅ£ie! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI BURLAC

A iubit fete frumoase ,

În lături nu s-a dat deloc ,

Între  atâtea, furtunoase,

Una-i găsi ...ac de cojoc! (MAX OPAIŢ)

 

JOS ,,MASCA"!

E timid ÅŸi speriat,

Nu poţi să-l mai lămureşti;

El preferă izolat…

În cramă la OdobeÅŸti! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI SOT AUTOIZOLAT

Cât mai eÅŸti în izolare

Stai acasă ÅŸi, îndată,

Poti face-un copil, pe care

Nu-l mai minţi să-ţi spună ...tată! (MAX OPAIŢ)

 

ÎNTREBAREA SUCEVENILOR
Întrebăm pe guvernanÈ›i,

Mincinoși și aroganți:

Ce omoară România

Pandemia,  sau prostia ? (DUMITRU BUJDOIU)

 

RUSOAICA DIN LONDRA, CARE VREA PARTENER PENTRU
CARANTINÄ‚, SOLICITÄ‚ DETALII DESPRE PUTEREA FLÄ‚CÄ‚ULUI
Crezând că vrea parametri
Economici în dolari,
S-o tentez, dau sume mari;
Ea vrea, însă,-n...centimetri. (DUMITRU BUJDOIU)

 

REVISTA ENGLEZĂ PRIVAT EYE ATAȘEAZĂ 48 FOI
DE HÂRTIE IGIENICÄ‚ LA FIECARE EXEMPLAR
Au făcut un calcul dur,
Și-au dedus că-s trebuințe,
Foile pentru semințe,
Le-au dublat cu...șters la cur. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CUM SCAPI FÄ‚RÄ‚ DIVORÈš
Pandemia nu-i năpastă,
Când vrei să scapi de nevastă;
Dai telefon, bărbătește:
Luați-o, că, de ieri tușește! (DUMITRU BUJDOIU)

 

CARANTINÄ‚ LA BLOC
Să mai uiți de pandemie,
Fă un sport, chiar călărie;
Iei o iapă,-o urci la șapte,
Faci manej și zi și noapte. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DIALOG LA FOCUL VEÅžNIC DE LÂNGÄ‚

STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL DIN

CLUJ-NAPOCA

- De ce-i trist Mihai Viteazul,

Doar îi arde mereu gazul?

- Tocma-i asta-i tevatura:

A primit ÅŸi el…factura! (EFIM TARLAPAN)

 

FORUL MINORITÄ‚Å¢ILOR NAÅ¢IONALE

DIN ROMÂNIA

După for – chef de elită:

Beau străinii, bagă-n guşă!

Toată masa-i mulţumită

Åži…românul de la uşă. (EFIM TARLAPAN)