Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXII)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXXII)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

De ce o carte s-ar putea intitula „Umor pe strada lui Păstorel” (Editura „Pim”, Iaşi, 2010)? Fiindcă autorul, Gheorghe Bălăceanu, locuieşte pe strada „Al. O. Teodoreanu”, la nr. 16.  Fiindcă, plusează autorul, „numele maestrului înnobilează totodată şi denumirea cunoscutei grupări de talentaţi umorişti ieşeni „Academia Liberă-Păstorel”, din care mereu se simte onorat că face parte alături de maeştrii ieşeni ai epigramei. Apoi se adaugă  aprecierea şi respectul pe care îl poartă maestrului epigramei româneşti, Păstorel Teodoreanu, plecat de pe mirificul plai botoşănean. Aş mai adăuga  o tuşă făcută de  Emilian Marcu în postfaţa la această carte: „Chiar dacă n-ar exista în municipiul Iaşi sau altundeva, o stradă Păstorel (Teodoreanu), sunt convins că în inimile ieşenilor, şi nu numai, mari degustători de „finesuri” şi „delicatese” umoristice, cu siguranţă că inegalabilul Păstorel are, chiar, un adevărat bulevard”.

Circulă mai multe teorii ale umorului.  Filosoful, criticul şi teoreticianul englez Terry Eagleton consideră că producerea râsului ar fi explicată cel mai bine de teoria incongruenţei: „potrivit ei, umorul apare din ciocnirea dintre aspecte incongruente – o schimbare bruscă de perspectivă, un derapaj neaşteptat de sens, un dezacord cu o discrepanţă frapantă, o înstrăinare de moment a ceea ce ne este familiar şi aşa mai departe”. De fapt, chiar o spune Gheorghe Bălăceanu vizând relaţia epigramă (cauză) - râs (efect): „Umorul e, în fine, / O treabă cu dichis: / Cu cât o faci mai bine, / Cu-atât te faci de râs!”. Primele două capitole, „Cu musca pe căciuli…” şi „Numai pentru cei aleşi…”, se încadrează perfect teoriei amintite. Dacă primele trei versuri ale epigramei te conduc pe o pistă, versul al patrulea realizează brusc incongruenţa, de unde şi garanţia producerii râsului sub multitudinea formelor sale de limbaj: Succes la june: „La vârsta mea, ca o ispită, / O jună mă curta mereu, / Spunându-mi că e-ndrăgostită / Lulea, exact de…fiul meu”;  Succes neaşteptat: „M-a fascinat o blondă-aseară, / De zeci de ani de când triez; / I-am spus c-o vreau – şi-n primăvară, / E de acord…s-o înfiez.”; Critici neloiale: „E un fapt ce dovedeşte / Că greşiţi, dragi detractori: / La buget, vizibil creşte / Numărul de mulgători!”; Rugăciunea unei femei: „Eu, Preasfinte, am de toate, / Am avere, am talanţi, / Vreau să-mi dai doar sănătate, / Să rezist…la trei amanţi!”; Omagiul tinerilor, conducătorului iubit: „Cum iubeşti ai ţării fii / Şi atât de mult îţi pasă, / Îţi dorim ca noi să fii: / Fără bani şi fără casă!”; Mesaj: Guvernul, noi îl preţuim / Şi-l prevenim, cât e pe val: / Nu vrem să supravieţuim… / Ci numai să trăim normal.”;

Capitolele amintite, dar nici celelalte nu se sustrag, sunt presărate şi  cu multe epigrame pentru care Gheorghe Bălăceanu a preluat caracteristici ale limbajului poetic, aici meritul autorului fiind de a pune ambiguitatea în slujba umorului. Cititorul, aflat în faţa versului al patrulea din fiecare creaţie, va trebui să depună un efort de  decodare a înţelesurilor provocate de incongruenţe: Dezvinovăţire: „I-a spus vecinei ce de zor / O acuza fără temei / Că s-ar culca cu soţii lor, / C-o face doar…cu soţul ei!”; Tineri „de valoare”: „Azi tineri mulţi „de milioane”, / Chiar dacă stau (şi nu ascund) / Cu capu-n şliţuri şi „balcoane”, / Gândesc mai simplu şi pro-fund!”; Laudă: „Tot ce poate să-şi dorească, / Cică are dinainte; / Chiar nimic să nu-i lipsească?! / Eu înclin să cred că…minte!”; Bărbatul: „Cum deţine din născare / Ca mascul, a vieţii cheie, / El stăpânul lumii pare… / Însă…broasca-i la femeie.”; Asigurări soţiei: „O fire autoritară / Ca soţul tău, în firmă nu-i; / Şi cea mai faină secretară, / Stă în genunchi în faţa lui!”; Celor ce ne conduc: „Sunt sincer şi o spun pe şleau / Că nu-s invidios, fireşte, / Să-i critic pentru tot ce au, / Ci pentru ce le cam lipseşte.”

Celelalte capitole ale cărţii („Dacă tot veni şi criza”, „Pă criterii…dă valoare…”, „Viitorul: om vedea de-om trăi!”, „Şi ceva de prin armată”), relevă aceeaşi preocupare în construcţia epigramei încât prezenţa incongruenţei să dea gramul acela de originalitate marca Gheorghe Bălăceanu care, pe lângă ambiguitate,  să fie prezentă comparaţia neaşteptată: Măsuri pentru criză: „Pe guvernanţi, cu-aşa o miză, / Îi simt cumva băgaţi în cofă: / Degeaba luau măsuri la criză, / Atâta vreme cât n-au stofă!”; Soluţie: „Guvernanţi, vă dau de ştire / Că din criză, garantat, / Cea mai sigură ieşire, / E…pe unde aţi intrat.”; Sfat pentru vedete în devenire: „S-ajungi solistă dintre cele bune / Cu vilă şi maşini de protocol, / Din notele din gamă, se impune, / Cu mari maeştri să lucrezi la „sol”. ; În compensaţie: Brune, blonde, fără poale, / Vor să-ncânte naţiunea / Şi se-arată tot mai goale, / Să-şi mascheze …goliciunea.”.

Psiholog recunoscut, cu un doctorat în domeniu, Gheorghe Bălăceanu  propune şi un capitol intitulat „Şi la urmă, hai…cu noi”, în care epigrama se supune unor tendinţe de domeniul reflexivităţii, umorul vizând adesea persoane concrete: Sfat (a propos de volumul d-lui Vasile Larco, „Semnalul de alarmă”: „Când epigrama, ca şi-o armă / E plină de umor, descarc-o; / Iar de „semnalul de alarmă”, / N-ai grijă, că îl trage Larco!”.

Epigrama lui Gheorghe Bălăceanu se recunoaşte din o mie. Are o logică a ei, o curgere specială spre versul al patrulea care vine  din artistul multiplu care este şi din preocuparea de a nu sugruma raţiunea existenţei acestui al patrulea vers. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

E PRIMĂVARĂ

Dispare-al frigului fior,

Feeric este pe afară,

Sunt berzele în cuibul lor,

Iar tinerii din ţară…zboară. (VASILE LARCO)

 

SUPERFICIALITATE

Corupţii toţi sunt arestaţi,

Judecătoru-i vigilent,

Dar unii sunt eliberaţi

Că nu-s pătaţi suficient. (VASILE LARCO)

 

FAMILIALĂ

E lăudat feciorul care

Se-ntoarce-n casa părintească

Mămicii lui să-i dea o floare…

Apoi, un copilaş să-i crească. (VASILE LARCO)

 

ALTERNATIVĂ

Un doctor m-a privit ciudat

Şi-a vorbit despre-o sincopă.

Dar nu-s de fel îngrijorat,

Fiindcă am un frate popă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REALIZĂRILE VIEŢII

Am făcut, mai pe tăcute,

Bune, rele…Evident

Cele bune, prost făcute,

Cele rele, excelent! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

FUMURI…FUMURI…

Să fiu scutit, îmi pare drept,

De fumurile trase-n piept

Dar, sincer, nu ştiu cum să scap,

De cele ce-au urcat la cap. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PE MERIT

Ce pe merit se cuvine ‒

Cum ştim noi din timpuri vechi ‒

Mai uşor azi poţi obţine...

Cu mişcatul din urechi. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ŞEF GRIJULIU

Căldura mare-i taie cheful,

De-i pare munca un supliciu

Şi-atunci gândi cu grijă şeful,

Să-i facă vânt... de la serviciu. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)


AVANSARE

La ce cap și mână are,

Cred eu că pe meritate

A primit o avansare…

C-un picior plasat în spate! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

OBIECTIV DE POLITICIAN

Licenţa dacă mi-o voi da,

Îmi voi lua şi doctoratul;

Să trec bacalaureatul,

Că şapte clase am deja. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI LIDER DE PARTID

Acei ce roată-n juru-i fac –

Şi-aceleaşi gânduri i-au unit –

Îi iartă faptul că-i sărac,

Dar nu îl iartă că-i cinstit! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OAMENII PARTIDULUI

Fură cu nemiluita,

Cu ocaua, cu daraua:

Dacă nu mai curge mita

Pică toată şandramaua. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA ÎNMORMÂNTAREA UNEI CURTEZANE

Bărbaţii cu toţi` se-nfioară,

Că dulci îi erau dezmierdările…

Deci fie-i ţărâna uşoară

Aşa cum i-au fost şi purtările! (ION DIVIZA)

 

POVESTEA VIŢELULUI DE AUR

L-a înşelat nevasta c-un magnat

Deja atins de bruma impotenţei,

Nefericitul soţ a jubilat

Simţind că-i creşte…cornul abundenţei! (ION DIVIZA)

 

UNUI ŞEF DE ORCHESTRĂ

De ziua lui, întâia oară

E-nconjurat de lume bună:

Amanta-i cântă la vioară,

Iar angajaţii-i cântă-n strună. (GRIGORE COTUL)

 

DIN MOFTURILE SENECTUŢII

Copiii i-au ales azil,

Dar taxele-s cam mari, se ştie,

Condiţii nu-s, iar el, subtil,

Le-a sugerat o puşcărie. (GRIGORE COTUL)

 

REABILITARE

Puşcăria este mediul

Unde, prin însingurare,

A găsit cu greu remediul

După mediatizare. (GRIGORE COTUL)

 

AMOR DE LUX

Când vrea amor de lux bădiţa,

Îndată află socoteala:

Cu cât mai mică e fustiţa,

Cu-atât mai mare…cheltuiala!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

FEMEIA CA MUZĂ

Poeţii, visători mereu,

Îi tot promit, cu frenezie,

C-o vor iubi o veşnicie;

O noapte este mult mai greu… (GHEORGHE BÂLICI)

 

RUGĂ

Dă, Doamne,-n clipa fericită,

La cea mai dulce din femei

Când cerem mâna mult dorită,

Să nu-ncăpem pe mâna ei!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUIA NU PREA POTENT

Deşi bătrân, i-ar mai plăcea

Să facă sex cu-o „paraşută”;

Încrederea şi-a pus-o-n ea,

Dar a rămas …nedesfăcută! (ELENA MÂNDRU)

 

OPTIMIŞTI VS. PESIMIŞTI

Curajoşi vezi pe pământ,

Dar şi inşi cu aripi frânte:

Primii-şi iau în viaţă-avânt,

Iar ceilalţi mereu doar trânte. (ELENA MÂNDRU)

 

AMANTA 

Plină de virtuţi, frumoasă

Suplă ca un monument,

Nu e ea femeie-n casă

Da-i un bun medicament! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

LA CRUCEA DE PIATRĂ 

Bărbaţi umblaţi prin lupanare,

Ajunşi acasă or să zică

Că plata şi reclama-i mare,

Pe când plăcerea foarte mică. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

CONTRASENTIMENTE  

Răpus de-amor şi poezie

Umbla bărbatul prin Urlaţi,

Căci o iubea la nebunie

Şi ea, la fel... pe alţi bărbaţi! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

FEMEILE NE POT CUCERI

Doamnele frumoase, zvelte

Pricepute-n uneltiri,

Când e vorba de unelte,

Ne-ameţesc doar din priviri. (MIHAI HAIVAS)

 

EXTAZ  ŞI  AGONIE

În lupta pentr-un colţ de pâine

Se schimbă viaţa-n mod brutal.

Căci astăzi poţi să fii pe val,

Dar şi pe drojdie, chiar mâine! (MIHAI HAIVAS)

 

MUNCIND  CU CARTEA

Îmi plânge inima curată

Când văd cât e de căutată

Antologia de sonete

De fabricanţii de cornete! (GHEORGHE GURĂU)

 

FEMEIA, COASTĂ A LUI ADAM  

Stai liniştită nevastă

Tot ce se spune nu e real,

Tu nu eşti ruptură de coastă

Eşti ditamai coasta de deal. (GHEORGHE GURĂU)

 

ADAM ŞI EVA ŞI MODA MAXI  

Cheltuială de soţie,

Pe Adam să-l usture

A schimbat frunza de vie

Cu una de brusture. (GHEORGHE GURĂU)

 

DRAGOSTE LA VÂRSTA A TREIA  

Un flăcău trecut, tomnatic

Întâlni pe-o-anume Ea,

Şi-o alintă enigmatic

Tu eşti primăvara mea. (GHEORGHE GURĂU)

 

DIRECTORUL, FIZICUL ŞI FIZICA

Cum secretara-i un deliciu

Aşa de mult îmi place mie,

Că merg acum la serviciu

                         Din inerţie. (VASILE MANOLE)

 

DIRECTORUL TESTÂND NOUA SECRETARĂ

Domnişoară pe cuvânt,

Spune drept, să nu mă minţi,

Cu năsucul tău în vânt,

Pe soţia mea o simţi? (VASILE MANOLE)

 

ŞEFUL MEU

Să mă aibă în vedere

Să nu facă iar erori,

M-a propus la premiere

Şi m-a şters de două ori. (VASILE MANOLE)

 

OPINIE

Astăzi, cu mare supărare,

Adevărul voi descrie:

Democraţia noastră are

Un miros de colonie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

C.V.

Pe când a fost ales primar

Avea opt clase, ca tâmplar.

De-atunci făcu o facultate

Şi numai două doctorate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SCHIMBAREA STĂPÂNULUI 

Cum astăzi nu există rege

Minciuna, nimeni n-o să nege,

De mult servită e în blide

La masa marilor partide. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

NOI N-AVEM…

Noi n-avem prin cer moşii

Doar un car cu patru boi

Şi-un cioban doinind din lună

Seara-n staulul de oi. (GIREL BARBU)

 

FUGE RAIUL…

Fuge raiul din Adam,

Cu un măr abia-nflorit;

Eva ia un vot de blam,

Fericirea s-a sfârşit… (GIREL BARBU)

 

PRESA LA ZI

 Sunt vremuri tulburi, cine-ar fi crezut

Ce scrie presa, (ca eveniment!),

La noi, măgarii mult au mai scăzut,

 Nu ştim de-o fi aşa şi-n Parlament !? (MAX OPAIŢ)

 

PUTERI LIMITATE 

Chiar dacă nu este clar,

Învăţat cu aşteptarea,

Guvernul interimar

Prorogă iar ...bunăstarea! (MAX OPAIŢ)

 

CA LA NOI LA NIMENI 

Tot mai mult euro creşte,

Mereu mai mult ca la vecini,

Importăm gunoi, fireşte,

De parc-am fi ...sat fără câini! (MAX OPAIŢ)

 

PLEAC-AI NOŞTRI ,VIN AI NOŞTRI...!

Am pierdut şi-acuma trenul,

Şansa noastră n-a fost mică!

S-a crezut că şi Guvernul

Poate fi...HOPA-MITICĂ!? (MAX OPAIŢ) 

 

UNUI CELIBATAR 

Încerc să înţeleg, (în parte!)

Ce-ai vrea să faci la o adică,

Dar dacă pui răul deoparte,

 Păstrează dama, dacă...pică! (MAX OPAIŢ)

 

ATU PENTRU CORUPȚI
N-ar trebui criticați,
Că umblă cu bani spălați;
Fac o treabă omenească,

De viruși să ne ferească . ( DUMITRU BUJDOIU)


 DE ZIUA FEMEII, ÎNTRE VECINI
 - Ești cam vesel, seara asta,
Iar te-a lăudat nevasta?
- Da, că-s cel mai bun la pat,
Și că n-am rival în sat. (DUMITRU BUJDOIU)
 

DILEMĂ CASNICĂ
Niciunul nu e mai breaz,
Amândoi sunt de crezut ;
Ea nu-l suferă băut,
El nu o suportă treaz. (DUMITRU BUJDOIU)
 

NOAPTEA FEMEII, LA STRIPERI
O lăsai cu-alte femei;
Ce-o fi văzând la mișei ?
Niște vlăjgani, golănei;
Că nici haine n-au pe ei. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI FALSIFICATOR DE VIN

Pentru cupa mie-ntinsă

Plătesc dublu! Triplu! Însă,

Dacă vinu-i rău, ţi-l dau

Înapoi…după ce-l beau! (EFIM TARLAPAN)

 

UN DON JUAN LA VÂRSTA A TREIA

Mi-i sexul mort, dar nu regret:

În casa-mi rece, fără scaldă,

E unicul meu robinet

Din care… curge apă caldă! (EFIM TARLAPAN)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mediile elevilor se vor încheia cu minimum 2 note, la care se adaugă nota din teză

astăzi, 13:28
114

În România, potrivit Ministerului Educaţiei, mediile elevilor pentru anul în curs vor fi încheiate cu doar două note, potrivit unui comunicat al Ministerului.“Situ...

COVID, România: Bilanțul deceselor a ajuns la 209. Peste 4700 de oameni infectați, iar alți peste 500 vindecați

astăzi, 13:22
178

Până astăzi, 8 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.761 de cazuri de persoane infectate cu COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 528...

ANAF a creat un sistem de plată online a amenzilor aplicate pentru încălcări ale ordonanțelor militare

astăzi, 13:07
134

Începând de astăzi, 6 aprilie, plata amenzilor pentru încălcarea prevederilor Ordonanțelor Militare poate fi făcută și online, pe ghișeul.ro.Reprezentanții Ghișeul.ro&nb...